Acţiune în constatare - Decizia 196/2016 din 02 februarie 2016 dată de Curtea de Apel PLOIEŞTI

Date speţă

Instanţă:
Curtea de Apel PLOIEŞTI

Materie juridică:
Litigii de muncă

Stadiu procesual:
Revizuire - Apel

Obiect dosar:
Acţiune în constatare

Număr hotarâre:
196/2016 din 02 februarie 2016

Sursa:
Rolii.ro

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA I CIVILĂ -

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 196

Ședința publică din data de 2 februarie 2016

Președinte - V_______ G_______

Judecător - M_______ P_____

Grefier - G_______ C_______

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a deciziei nr. 1549/21.10.2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de revizuentul M_______ R___ F______, domiciliat în Ploiești, ____________________, ______________, _____________________________, în contradictoriu cu pârâta ____________________, cu sediul social în Ploiești, _______________________, ____________________. 3, județul Prahova.

Cerere scutită de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata ___________________ reprezentată de avocat I______ J_____ din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale ________ nr. xxxxxxx, depusă la dosar, lipsă fiind revizuentul M_______ R___.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Curtea, pentru a da posibilitate revizuentului să se prezinte în instanță, lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns intimata ___________________ reprezentată de avocat I______ J_____, lipsă fiind revizuentul M_______ R___.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că revizuirea este la primul termen de judecată, după care:

Avocat I______ J_____, având cuvântul, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarațiile acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat I______ J_____, având cuvântul, susține în primul rând excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 509 alin.1 Cod pr. civilă, în sensul că hotărârea a cărei revizuire se solicită, pronunțată în apel, nu evocă fondul. O hotărâre pronunțată de instanța de apel, evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele administrate în instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și pronunță o soluție diferită decât aceea sau acelea pronunțate de instanțele inferioare. În cauză, această condiție nu este îndeplinită, întrucât hotărârea pronunțată de instanța de apel nu a evocat fondul, ci prin aceasta a fost respins apelul ca nefondat.

Totodată, cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 509 alin.1 pct.1 Cod pr. civilă, care prevăd că, revizuirea unei hotărâri se poate cerere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, a acordat mai mult decât s-a cerut - ultra petita -, sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru - minus petita. Motivul invocat de către revizuent referitor la neînvestirea instanței cu o critică în sensul aplicării sau nu a prevederilor art. 21 Cod fiscal nu poate fi privită ca o pronunțare ultrapetita, de vreme ce, prin motivele apelului revizuentul a făcut trimitere la o astfel de dispoziție, iar instanța de apel a solicitat, pentru aflarea adevărului, doar precizări la incidența acestei norme.

Pe fond, solicită respingerea cererii de revizuire, cu obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată.

C U R T E A ,

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXX13, reclamantul M_______ R___ F______ a chemat în judecată pe pârâta ___________________, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale restante aferente perioadei 27.05.xxxxxxxxxxxxx13, în sumă de 1680 lei, a contravalorii concediului de odihnă pentru perioada menționată, în sumă de 98 lei, a diurnei aferente aceleiași ultime perioade lucrate (pentru aproximativ xxxxx km parcurși), în sumă de 3300 euro - echivalent în lei, actualizarea cu rata inflației a acestor drepturi salariale la data plății efective, precum și contravaloarea dobânzii legale civile aferente drepturilor salariale restante.

La data de 05.12.2013 reclamantul a depus o cerere de completare a acțiunii prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 240 lei reprezentând c/val. analizelor medicale efectuate la angajare și pe care pârâta are obligația să le achite conform legii nr. 319/2006, precum și a sumei de 41 lei reprezentând c/val. eliberării certificatului necesar conducătorilor auto care efectuează transport rutier cu vehicule agabaritice CPCA. Ulterior, la termenul din 02.04.2014 reclamantul a depus o modificare a cererii de chemare în judecată , în sensul măririi cuantumului obiectului cererii, în ceea ce privește diurna la suma de 5000 euro.

Prin sentința civilă nr. 2743/28 noiembrie 2014, Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea precizată și completată formulată de reclamant și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neachitate reprezentând salariul și concediul de odihnă neachitat, în sumă de 1415 lei net (astfel cum au fost calculate și actualizate cu indicele de inflație), cât și suma de 245 euro (echivalent în lei), reprezentând contravaloare diurnă.

Prin aceeași hotărâre a fost respins capătul de cerere privind plata contravalorii analizelor medicale și a certificatului de competență rutieră, cât și actualizarea cu dobânda legală a drepturilor solicitate, ca neîntemeiat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul M_______ R___ F______, criticând-o ca nelegală și netemeinică, iar Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 1549/21.10.2015 a respins apelul ca nefondat.

Prin cererea formulată la data de 15 decembrie 2015 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, M_______ R___ F______ a solicitat revizuirea deciziei civile nr.1549 pronunțată 21 octombrie 2015 de Curtea de Apel Ploiești, invocând dispozițiile art. 509 NCPC pct. 1, în sensul că instanța s-a pronunța asupra unor lucruri care nu s-au cerut și a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul desființării și admiterii cererii de apel, având în vedere capetele acțiunii și admiterea cererii introductive precizate cu obligarea pârâtei intimate la plata către el a sumei de xxxxx,09 lei.

În motivarea cererii revizuientul a arătat că instanța de apel și-a fondat soluția de respingere a căii de atac în contradicție cu cele două capete de cerere ale apelului (principal și subsidiar), pe faptul că el ar fi solicitat majorarea sumei rezultate din expertiza de specialitate întocmită de expert C_____ A____ cu coeficientul de 2, 5% prevăzut de decizia 2/2013.

Această motivare de respingere a apelului se regăsește în fila 9 a deciziei de apel, unde se menționează o ________ acte normative ( respectiv HG 20/16.01.2013 și 8/23.01.2013) ce aduc modificării Legii 571/2003 și se consemnează următoarele „Curtea reține că problema pusă în discuție nu se refera la neacordarea diurnei ci doar la majorarea acesteia cu procentul prevăzut în decizia 2/2013”.

A considerat revizuentul că în mod greșit instanța de apel a reținut această motivare în opoziție cu cele două cereri din preambulul apelului, prin care solicita (în principal) schimbarea în parte a sentinței în sensul de a menține sumele date de instanța de fond și admiterea de punere la dispoziția reclamantului de către pârâtă a întregii sume de xxxxx,09 lei (sumă rezultată în expertiza salarizare) și a întregii sume de 5433 lei cheltuieli de judecată ( diferența de plată în obligația pârâtei fiind față de sentința de fond de xxxxx, 59 lei), iar (în subsidiar) admiterea apelului cu schimbarea în tot a sentinței de fond cu obligarea la plata sumei de xxxxx,09 lei rezultată din expertiza efectuată în cauză.

Consemnările corecte efectuate de instanța de apel în motivarea deciziei sunt regăsite în pagina 8 paragrafele 3, 4, dar instanța de apel s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, deoarece s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei așa cum rezultă din expertiza C_____ A____ (suma de xxxxx, 09 lei ce totalizează obligațiile pârâtei către reclamant, inclusiv plata diurnei de xxxxx, 89 lei).

În timpul dezbaterilor finale ( așa cum reiese din înregistrarea ședinței publice) apărătorul ales a fost oprit în concluziile finale și i s-a solicitat de către completul de judecată să precizeze articolul de cod fiscal care arată aplicarea procentului de 2,5 de majorare a cuantumului diurnei (art. 21) pentru solicitarea din motivele de apel. S-a arătat de către apărătorul ales că nu poate preciza articolul și că nu se solicita majorarea sumei rezultate ca diurna în obligația de plata a pârâtei cu coeficientul de 2,5 acesta fiind doar precizat în motive și nu este o cerere expresă a apelului.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra unei probe deja asimilată cauzei și a criticat în pagina 9 paragraf 3 expertiza salarizare arătând că „expertul a calculat diurna cuvenită apelantului prin aplicarea coeficientului de 2,5 ori prevăzut în decizia 2/2013 „..diurna putând fi majorată până la 2,5 ori dar după efectuarea unei analize economice si când societatea înregistrează profit”.

Instanța de apel prin motive nu a fost investită cu o critica în acest sens: când se aplică prev. art. 21 Cod fiscal actualizat, aplicarea 2,5% față de 35 euro stabilit aplicabil în speța de față, prin HG 518/95 R.

Referitor la un alt motiv de apel s-a menționat că la instanța de fond suma de 1400 euro plătită reclamantului de fostul angajator, a fost îndepărtată de două ori în mod discreționar, expertul scăzând-o deja în obținerea finală a sumei datorate . Instanța de apel la pagina 9 paragraf 7 se pronunță în sensul că : "realizarea sumei corect calculate s-a scăzut suma de 1400 euro, obținând suma de xxxxx,09 lei iar instanța de fond are un calcul personal, Curtea reține că nu instanța a făcut un calcul personal scăzând din 1645 euro suma de 1400 euro ci această sumă scăzută reprezintă de fapt suma încasată de pârât conform probelor administrate în cauză”.

Revizuientul a învederat că nu se cunoaște proveniența sumei de 1645 euro consemnată de către instanța de apel în pronunțarea sa, atâta timp cât nu a fost învestită cu executarea unui calcul ci ca instanță de control judiciar ar fi trebuit să verifice motivarea instanței de fond. Suma de 1645 euro nu se regăsește în concluziile finale ale expertizei pagina 10 în totalizarea sumei finale datorată de pârâtă, dar rezultă suma de 245 euro pe care instanța de fond o acordă reclamantului.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra unor aspecte cu care nu a fost învestită și nu a răspuns criticii formulate față de înlăturarea de două ori a sumei de 1400 euro deoarece expertul a scăzut aceasta sumă recunoscută ca încasată de reclamant de la angajator, iar completul de judecata fondului a mai scăzut prin propria opinie încă o data aceasta sumă din suma totala stabilită de către expert, desființând singura probă pertinentă și necesară cauzei.

În raport de motivele invocate revizuientul a solicitat admiterea cererii sale de revizuire.

Intimata ___________________ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire și a solicitat, în principal respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca nefondată.

Intimata a învederat că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 509 alin.1 Cod pr. civilă, în sensul că hotărârea a cărei revizuire se solicită, pronunțată în apel, nu evocă fondul. O hotărâre pronunțată de instanța de apel, evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele administrate la instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și pronunță o soluție diferită decât aceea sau acelea pronunțate de instanțele inferioare. În cauză, această condiție nu este îndeplinită, întrucât hotărârea pronunțată de instanța de apel nu a evocat fondul, ci prin aceasta a fost respins apelul ca nefondat.

Examinând cererea de revizuire de față, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a textelor legale incidente, Curtea reține următoarele:

Având în vedere că prin întâmpinarea formulată intimata a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. 248 NCPC instanța urmează să se pronunțe cu prioritate asupra acesteia.

Sub un prim aspect s-a învederat de către intimată că prezenta cerere ar fi inadmisibilă întrucât hotărârea ce se solicită a fi revizuită nu a evocat fondul cauzei.

Conform art. 509 alin.1 pct.1 NCPC revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

A___. 1 al art. 509 păstrează , într-o formulă mai restrânsă , regula din vechea reglementare, conform căreia pot fi atacate cu revizuire hotărârile care vizează fondul pricinii, respectiv hotărârile pronunțate asupra fondului, precum și cele care evocă fondul. Prin excepție, pentru motivele prevăzute limitativ de alin. 2 al art. 509 , pot face obiect al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Prin urmare, actuala reglementare a textului nu lasă loc de interpretare asupra faptului că , în afară de cazurile prevăzute de alin. 2 al art. 509 , antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiție de admisibilitate.

În literatura de specialitate și practica judiciară, s-a menționat dată fiind modalitatea de reglementare a apelului în condițiile Noului Cod de procedură civilă, că hotărârea pronunțată în această cale de atac întrunește condiția de a evoca fondul, indiferent dacă apelul a fost admis sau respins- datorită caracterului devolutiv al acestuia-, cu excepția cazului în care apelul a fost respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alt motiv care a împiedicat cercetarea sa pe fond.

În condițiile în care prin decizia civilă nr. 1549/21 oct. 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești (împotriva căreia s-a formulat prezenta cerere de revizuire) s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul M_______ R___ F______ împotriva sentinței civile nr. 2743/28.11.2014 a Tribunalului Prahova , o atare hotărâre evocă fondul și deci poate face obiect al revizuirii. Prin urmare, excepția inadmisibilității invocată sub acest aspect apare ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Pe de altă parte susținerile intimatei în sensul că argumentele invocate de revizuient în argumentele cererii sale de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin.1 pct.1 NCPC nu se circumscriu motivului de revizuire prevăzut de acest text ( în sensul că nu ne aflăm în situația ca instanța să se fi pronunțat asupra a ceva ce nu s-a cerut) nu sunt de natură să determine inadmisibilitatea unei asemenea cereri. Câtă vreme revizuientul invocă în cererea sa faptul că instanța de apel, prin modalitatea de soluționare a căii de atac , s-a pronunțat saupra a ceva ce nu s-a cerut și invocă în susținerea demersului său prevederile art. 509 alin. 1 pct. 1 NCPC o atare cerere de revizuire este admisibilă, urmând ca pe fond, ulterior, instanța să aprecieze dacă aceasta este sau nu întemeiată ( în raport de actele și lucrările dosarului) și să procedeze la soluționarea sa în consecință. În atare context, excepția inadmisibilității invocată cu privire la acest aspect este nefondată și se impune a fi respinsă.

Pe fondul propriu-zis al acțiunii Curtea reține că prin prezenta acțiune M_______ R___ F______ a solicitat revizuirea deciziei civile nr.1549 pronunțată 21 octombrie 2015 de Curtea de Apel Ploiești, invocând dispozițiile art. 509 NCPC alin. 1 pct. 1, în sensul că instanța s-a pronunța asupra unor lucruri care nu s-au cerut .

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi exercitată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv de art. 509 din Noul Cod de procedură civilă. Particularitatea importantă a acestei căi de atac constă în faptul că retractarea hotărârii atacate se poate obține numai pentru greșeli involuntare săvârșite de instanță în raport cu starea de fapt reținută în hotărâre, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu unele împrejurări ulterioare.

Conform art. 509 alin.1 pct.1 NCPC revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Prin sintagma „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecății. Ceea ce caracterizează aceste cereri și le delimitează de alte cereri pe care le pot formula părțile în cadrul litigiului este faptul că, prin pronunțarea asupra lor, instanța pune capăt litigiului.

Motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin.1 pct.1 din Noul Cod de procedură civilă constituie practic o aplicare a principiului disponibilității, dar, reprezintă și o aplicare a principiului consacrat de art. 22 alin.6 din Noul Cod de procedură civilă, conform căruia, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai in limitele investirii. În aplicarea riguroasă a art. 22 alin. 6 din Noul Cod de procedură civilă, instanța are obligația de a judeca toate pretențiile deduse judecății cu respectarea cadrului procesual fixat de părți.

În speța dedusă judecății se reține că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXX13, reclamantul M_______ R___ F______ a chemat în judecată pe pârâta ___________________, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale restante aferente perioadei 27.05.xxxxxxxxxxxxx13, în sumă de 1680 lei, a contravalorii concediului de odihnă aferent perioadei menționate, în sumă de 98 lei, a diurnei aferente aceleiași ultime perioade lucrate (pentru aproximativ xxxxx km parcurși), în sumă de 3300 euro - echivalent în lei, actualizarea cu rata inflației a acestor drepturi salariale la data plății efective, precum și contravaloarea dobânzii legale civile aferente drepturilor salariale restante.

Prin sentința civilă nr. 2743/28 noiembrie 2014, Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea precizată și completată formulată de reclamant, a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neachitate reprezentând salariu și concediul de odihnă neachitat, în sumă de 1415 lei net (astfel cum au fost calculate și actualizate cu indicele de inflație), cât și suma de 245 euro (echivalent în lei), reprezentând contravaloare diurnă, a fost respins capătul de cerere privind plata contravalorii analizelor medicale și a certificatului de competență rutieră, cât și actualizarea cu dobânda legală a drepturilor solicitate, ca neîntemeiat.

Astfel cum s-a expus anterior, pentru a se stabili dacă instanța s-a pronunțat „extra petita” sau „plus petita” este necesar să ne raportăm, în toate cazurile, la pretențiile formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.

Practica judiciară a statuat că motivul de revizuire în varianta „extra petita” trebuie să privească cererea introductivă de instanță și nu poate fi cenzurată pe calea revizuirii ( pentru acest motiv) hotărârea instanței de apel prin care s-a respins apelul, s-a menținut soluția primei instanțe și situația de fapt reținută de aceasta.

Din cuprinsul celor expuse anterior rezultă că prima instanță s-a pronunțat asupra tuturor solicitărilor reclamantului din acțiunea precizată și completată vizând drepturi salariale restante, c/val. concediu de odihnă, c/val diurnă, analize medicale și a certificatului de asistență rutieră actualizare drepturi salariale, dobânda legală a acestor drepturi, procedând la admiterea în parte a unor capete de cerere și la respingerea altora pentru argumentele expuse în cuprinsul sentinței.

Cert este că în faza procesuală a apelului Curtea de Apel Ploiești a menținut sentința Tribunalului Prahova , respingând apelul și a răspuns criticilor din apel care vizau faptul că prima instanță nu a dat eficiență raportului de expertiză contabil efectuat în cauză, modalității de calcul a diurnei datorate reclamantului, a dobânzii și a sumei datorate acestuia de societatea pârâtă, dar și aspectelor privind reducerea cheltuielilor de judecată.

În speța dedusă judecății, din conținutul celor expuse în precedent, respectiv din analiza acțiunii introductive, a sentinței pronunțate de prima instanță și a motivelor de apel formulate rezultă că instanța de control judiciar,respectiv Curtea, prin decizia pronunțată în apel a statuat în limitele în care a fost învestită cu privire la modul de soluționare de către Tribunalul Prahova a acțiunii formulate de reclamant, iar argumentele pe care aceasta și-a întemeiat punctul de vedere pentru a pronunța decizia atacată nu înseamnă că a statuat asupra unor solicitări care nu s-au formulat.

De fapt, din examinarea cererii de revizuire rezultă că se invocă practic o greșeală de judecată a instanței de apel rezultând din interpretarea situației de fapt și din aplicarea dispozițiilor legale la situația concretă din cauză. Fiind o cale de retractare a unei hotărâri definitive iar nu de cenzură juridică, revizuirea nu poate fi primită pentru motive care repun în discuție probleme de fond ce au fost soluționate de instanța de control judiciar, întrucât legea nu a urmărit să deschidă părților calea apelului la apel, care să fie soluționat de aceeași instanță pe motiv că s-a stabilit eronat situația de fapt.

Având în vedere argumentele expuse în precedent Curtea apreciază că instanța de apel, prin decizia atacată s-a pronunțat în limitele învestirii și nu a acordat ceva ce nu s-a cerut motiv pentru care, nefiind incidente prevederile art. 509 alin. 1 pct.1 din NCPC , în baza art. 513 NCPC va respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată.

Deoarece se află în culpă procesuală, în baza art. 453 NCPC revizuientul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimată în cuantum de 1200 lei reprezentând onorariu de avocat conform facturii aflată la fila 50 dosar apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge excepția inadmisibilității invocată de intimată.

Respinge ca nefondată cererea de revizuire a deciziei nr. 1549/21.10.2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de revizuentul M_______ R___ F______, domiciliat în Ploiești, ____________________, ______________, ____________, județul Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________, cu sediul social în Ploiești, _______________________, ____________________. 3, județul Prahova.

Obligă revizuentul la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2016.

Președinte, Judecător,

V_______ G_______ M_______ P_____

Grefier,

G_______ C_______

Red.V.G.

Tehnored. G.C.

4 ex./19.02.2016

operator de date cu caracter personal,

nr. notificare 3120