Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 504/2015

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I_____ V_________

Judecător F______ D_________

Grefier N_____ D________

x.x.x.x

Pe rol ,judecarea apelului declarat de apelantul reclamant C______ I____ – C______, Stejarului,nr.66,jud. D___, împotriva sentinței civile nr.4677/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă ___________________ C______ – C______, Hery F___, nr.29, jud. D___, având ca obiect acțiune în constatare .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant C______ I____ personal și asistat de avocat Coge M____ cu împuternicire avocațială la dosar și intimata pârâtă ___________________ C______ reprezentată de consilier juridic M____ M_____ cu împuternicire la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat Coge M____ pentru apelantul reclamant, a solicitat încuviințarea probei cu martori.

Consilier juridic M____ M_____ pentru intimatul pârât, se opune la proba cu martori, învederând instanței că martorul a fost audiat la fond, citind și semnând și declarația dată.

Instanța având în vedere că apelantul reclamant la fond a avut apărare, iar martorul a fost audiat, a considerat că nu se mai impune o nouă audiere.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra apelului de față.

Avocat Coge M____ pentru apelantul reclamant a pus concluzii de admiterea apelului schimbarea în tot a sentinței Tribunalului D___, în sensul admiterii cererii. A depus concluzii scrise și a solicitat cheltuieli de judecată.

Consilier juridic M____ M_____ pentru intimata pârâtă a pus concluzii de respingerea apelului ca nefundat, conform motivelor invocate prin întâmpinare.

C U R T E A

Asupra apelului civil de față.

Tribunalul D___ prin sentința civilă nr. 4677 de la 17.09.2014 a respins acțiunea formulata de reclamantul C______ I____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul in C______, _______________________, jud. D___, in contradictoriu cu parata __________________, CUI xxxxxxx, JXXXXXXXXXXXX, cu sediul in C______, __________________. 29, jud D___.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul a fost angajatul societății pârâte _________________.A., cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, în funcția de electrician si de maistru, așa cum rezultă din carnetul de muncă .

Potrivit depoziției martorului, activitatea reclamantului in funcția de electrician se desfășura in condiții nocive, acesta desfășurând operații de reparare a motoarelor electrice, a pompelor, folosind substanțe toxice precum soda caustica, fosfat trisodic, clorura de calciu, solvenți-xilen, diluant, carbonat de sodiu. Activitatea se desfășura in aceste condiții pe tot programul de lucru, in procent de 100%.

In perioada cat reclamantul a avut funcția de maistru la întreținere, martorul a susținut ca acesta efectua in proporție de 100% din programul de lucru, activități de degresare, fosfatare, rașchetare in tunele, curățare a etuvelor de uscare, spălare cu solvenți, curățire a slamurilor din fosele de depunere a vopselelor, iar la aceste operații erau folosite substanțe toxice precum soda caustica, fosfat trisodic, clorura de sodiu, diluant, xilen, clorura de metilen, slamuri de vopsea.

Reclamantul si-a întemeiat cererea de dispozițiile Ordinului 50/1990 anexa II, pct 43 si 79.

Pct 43 din Anexa II a Ord 50/1990 încadrează in grupa a II-a de munca activitățile de ,,decapare cu acizi in bai cu suprafața totala de peste 20 mp sau in cazul in care suprafața produselor decapate însumează peste 40 mp. Ameliorarea suprafeței metalelor pe cale chimica-brumare, fosfatare, patentare, oxidare, patinare cu sulfura- in cazul in care activitatea se desfășoară in ateliere special amenajate in acest scop si daca se prelucrează piese cu o suprafața totala de cel puțin 5 mp/ora".

Din declarațiile martorului a rezultat ca reclamantul in perioada in care a fost electrician ,,lucra cu substanțe toxice", insa nici unele dintre cele menționate nu sunt acizi chimici, iar activitatea de decapare nu se făcea așa cum prevede Ord. 50/1990 in ,,bai", nefăcându-se in nici un fel dovada mărimii suprafețelor decapate si nici a desfășurării unor activități de ameliorare a suprafețelor metalice.

Pct 79, Anexa II din Ordinul 50/1990 încadrează in grupa a II-a de munca, activități de ,,Fabricarea si condiționarea rășinilor sintetice – epoxidice, fenolformaldehide, ureoformaldehide, melaminoformaldehide, nitrocelulozice, precum si schimbătorii de ioni. Fabricarea lacurilor, vopselelor, emailurilor sau grundurilor pe baza de nitroceluloza si rășini sintetice, precum si utilizarea acestora la vopsirea prin șprițuire. Impregnarea hârtiei, celofanului si a pânzei,a tocăturii de cârpe, a țesăturilor si împâsliturilor din fibre de sticla si din mătase, cu lacuri preparate cu rășini sau solvenți toxici-lac uri epoxidice, fenolformaldehidice, gliptalitice, melaminoformaldehidice, nitrocelulozice, ureoformaldehidice-si polimerizarea rasinilor respective, emailarea conductorilor electrici cu lacuri si rășini sintetice in instalații neermetizate. Fabricarea tananților sintetici".

Așa cum se observa din declarația martorului si din susținerile din acțiune ale reclamantului, nici una dintre activitățile desfășurate de acesta nu se încadrează in acest punct. De altfel, reclamantul nici a susținut si nici nu a dovedit ca ar fi efectuat operații de vopsire prin șprițuire.

Ordinul 50/1990 conditiona acordarea grupei a II-a pentru activitatea de decapare atat de substantele folosite, cat de suprafata /unitate timp decapata.

Ori, in răspunsul la întâmpinare, reclamantul a susținut ca in perioada XXXXXXXXXX-XXXXXXXXXX când a avut calitatea de maistru in sectorul Întreținere Tehnica–Decapare, ,,coordona si supraveghea echipele de muncitori ce asigurau curățirea si spălarea bacurilor si rampelor de pe Tunelul de fosfatare", nedesfășurând efectiv aceste activități in procentul minim de 70%, prevăzut de art 7 din Ordinul nr. 50/1990.

Prin probele administrate in cauza, nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi desfasurat vreuna din activitatile prevazute de dispozițiile Ordinului 50/1990 anexa II, pct 43 si 79, operații care erau executate in fapt de alți salariați.

In ceea ce privește faptul ca societatea a recunoscut reclamantului activitatea desfășurata in perioadele 01.08.xxxxxxxxxxxxx94 si 16.11.xxxxxxxxxxxxx96 ca fiind încadrata in grupa a II-a de munca, potrivit Ord 50/1990 pct 79 Anexa II, adeverința emisa de societate in acest sens este întemeiata pe dispozițiile CCM la nivel de unitate pe anii 1995-1996, anexa 8.

Instanța a reținut ca in urma preluării societății de către compania Daewoo, societatea a intrat _________________ retehnologizare, ce s-a finalizat la începutul anului 1996, care a condus la suspendarea acordării grupei a II-a pentru muncitorii din secțiile supuse modificărilor si la reanalizarea activităților si locurilor de munca aferente Secției Vopsitorie.

Noul Contract colectiv de munca pe anii 1996-1997, semnat de sindicate si patronat dupa retehnologizare, înregistrat cu nr. 3075/20.03.1996 (filele 79-80), recunoștea condiții pentru acordarea grupei a II-a muncitorilor din zona de ,,decapaj piese", personalului de exploatare a instalațiilor de fosfatare, muncitorii de la fabricație si întreținere care ,,lucrează permanent in atelierul de zincare", personalul operator-fabricație, de la instalația de cataforeza caroserii, secția Vopsitorie, vopsitorii din cabinetele de insonorizare,apret, lac, retuș final, tectilizare, ASR, vopsire cu grund reactiv si ebenisterie la secția Vopsitorie, vopsitorilor din cabina de vopsit din platoul de retuș final, MG si vopsitorii din cabina de insonorizare din sectia MG, vopsitorii din cabina de vopsit de la Centrul de Vânzări si Service Rodae, Operatorii din cadrul stației de preparat vopsele din Vopsitorie si Montaj General.

Ori, dupa cum se observa, reclamantul nu intra in nici una dintre aceste categorii de muncitori.

In perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxx97, când reclamantul a fost tot electrician, a susținut ca a lucrat in aceleași condiții si la același loc de munca, insa limitarea personalului din secția Vopsitorie, care beneficia după anul 1996 de acordarea grupei a II-a de munca, creează prezumția îmbunătățirii condițiilor de munca urmare a retehnologizării fabricii, limitare acceptata fără rezerve si de sindicatele semnatare a Contractelor colective de munca ulterioare.

A considerat ca dacă ordinul a vizat doar anumite funcții ce puteau fi încadrate în grupa I de muncă sau in grupa a II-a, acestea au fost enumerate expres, deci limitativ, în această ultimă situație nemaifiind incident art. 3, funcția de electrician pe care a avut-o reclamantul nefiind prevăzuta in Ordin.

Chiar dacă salariații au aceleași funcții și ar realiza unele activități similare sau identice, natura meseriei lor, a activității efectiv depuse în exercitarea atribuției de serviciu, este diferită, realizându-se în condiții de muncă diferite și în perioade de timp diferite. Tocmai de aceea a fost impusă efectuarea procedurilor specifice de încadrare în grupele superioare de muncă, pentru identificarea acestor factori, funcție de care s-a hotărât încadrarea în grupe fie a locului, fie a activității, fie a funcției.

Reclamantul nu a dovedit nici faptul ca exista un regim discriminatoriu, prin acordare grupelor superioare de activitatea de către unitate pentru alți electricieni din secția Vopsitorie, care au prestat același fel de munca si in aceleași condiții după data de 01.03.1996.

Instanța a reținut astfel, că Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din cele expuse, raportat la prevederile legale incidente, a reieșit că activitatea desfășurată de către reclamant nu se încadrează in pct.79 Anexa II Ordinul 50/1990, iar in ceea ce privește activitatea de decapare conform pct.43, din anexa II ordinul 50/1990, din probele administrate nu s-a făcut dovada suprafețelor decapate, de care este condiționată aplicarea acestui punct si nici dovada procentului de 70% din timpul efectiv lucrat pentru acesta activitate si a proporției din programul de lucru in care acesta,in calitate de maistru, coordona si supraveghe echipele,conform art 7 din ordinul 50/1990.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea principala.

In ceea ce privește cererea accesorie de obligare a paratei sa emită o adeverință în temeiul art. 40 alin 2 din CM, si cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, instanța a respins-o având in vedere principiul de drept ,,accesorium sequitur principale", ca urmare a respingerii cererii principale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul C______ I____ solicitând admiterea apelului, o nouă judecată asupra fondului cauzei și schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată,constatarea activității pe care a desfășurat-o în perioada:01.03.xxxxxxxxxxxxxxx01 ca încadrându-se în grupa a II-a de muncă în proporție 100% din timpul de lucru în conformitate cu Anexa II-a, pozițiile 68 și 79 din Ordinul MMOS nr.50/1990 și obligarea pârâtei la emiterea unei adeverințe în acest sens.

În fapt, prin sentința apelată,Tribunalul D___ i-a respins cererea prin care solicitase să se constate că activitatea desfășurată la fostele ______________________ si. ____________________________ SA în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxxxx01 în meseriile de electrician și maistru la Secția Vopsitorie se încadrează în grupa aII-a de muncă, iar în urma acestei constatări să oblige pârâta __________________ C______ să emită o adeverință în acest sens.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut în mod greșit că nu se încadrează la punctul 43 din Anexa 2 la Ordinul nr.50/1990 întrucât nu a lucrat la decapare cu acizi,însă,așa cum rezultă din cererea introductivă (pagina 2, alinatul 4), precum și in răspunsul la întâmpinare (pagina 2, aliniatul 2) a arătat că activitățile de decapare desfășurate constau în introducerea grătarelor, săniilor și suporților, prin intermediul cărora se deplasau caroseriile autoturismelor în și de la locurile unde erau fosfatate grunduite și vopsite,această decapare deci,se efectua în băi de acid sulfuric cu o concentrație de 20%,cu sodă caustică în concentrație de 20g/litru și cu clorură de metilen (DECAPAT 320), o substanță chimică de curățare a resturilor de vopsea clasificată ca substanță cu potențial cancerigen a cărei simplă prezență impunea încadrarea personalului în grupa a Ii-a de muncă.

Pentru a dovedi acest fapt a solicitat proba cu martorul C_____ I__ iar acesta a confirmat, prin declarația dată în fața instanței de fond,că s-a lucrat și cu acid sulfuric. În ipoteza în care nu s-a consemnat aceasta în declarația de martori, solicită reaudierea sa în fața instanței de apel în baza art.479, alin.2 Cod pr.civilă.

În ceea ce privește încadrarea activității sale la punctul 79 din Anexa nr.2 la Ordinul MMOS nr.50/1990, instanța reține fără nici un temei în ultimul aliniat al paginii a 3-a din hotărâre, că nu și-a desfășurat efectiv activitatea în procent de minim de 70 %. Această afirmație este contrară celor declarate de martorul C_____ I__ care a arătat că activitatea sa s-a desfășurat în condițiile descrise în proporție de 100% din_timpul de lucru. Consideră că și acest aspect poate fi clarificat de instanța de apel în urma reaudierii martorului.

În ceea ce privește faptul că societatea angajatoare i-a recunoscut prin Adeverința nr.BO/294/18.02.2014 încadrarea în grupa a IIa de muncă între anii 1994 - 1996 în proporție de 100% din programul de lucru iar în perioada 1997 - 2001 nu i-a mai recunoscut această încadrare, instanța de fond,deși recunoaște în pagina a 4-a, paragraful 2, rândul 3 că prin contractul colectiv de muncă s-a stabilit că se recunosc condițiile pentru acordarea grupei a II-a pentru muncitorii din zona „decapaj piese",totuși în aliniatul 4 al aceleiași pagini, ajunge la concluzia că el nu se încadrează în acele categorii fără să arate care sunt argumentele acestei concluzii.

Trebuie menționat că art.3 al Ordinului nr.50/1990 stabilește că beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori,ingineri, subingineri,maiștri,tehnicieni,personal de întreținere și reparații,controlori tehnici de calitate,precum și categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.

Arată instanței de apel că preluarea SM OLTCIT -SA de către concernul DAEWOO în anul 1994 și așa-zisa retehnologizare nu a dus la îmbunătățirea condițiilor de muncă din punct de vedere al noxelor. Această retehnologizare a avut rolul de a adapta producția de autoturisme OLTCIT la autoturisme DAEWOO CIELO și MATIZ și totodată de a crește cadența orară și zilnică a numărului de caroserii de autoturisme vopsite și implicit a profitului,ajungându-se la peste 400 de caroserii în 8 ore. Instalațiile de ventilație au rămas tot cele din anii 80 montate de francezi iar odată cu creșterea numărului de caroserii vopsite a crescut și volumul noxelor emise în secția de vopsitorie, aceste instalații uzându-se și făcând față tot mai greu. Inhalarea noxelor emanate în procesul de vopsire de către personalul din secție s-a produs în egală măsură, indiferent de meseria sau funcția avută sau de activitatea pe care a desfășurat-o fiecare salariat al secției.

În urma celor arătate solicită admiterea apelului și în urma judecării fondului cauzei schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, și constatați că activitatea pe care a desfășurat-o în perioada: 01.03.xxxxxxxxxxxxxxx01 se încadrează în grupa a II-a de muncă în proporție de 100% din timpul de lucru în conformitate cu Anexa II-a, pozițiile 68 și 79 din Ordinul MMOS Nr.50/1990 și obligarea pârâtei la emiterea unei adeverințe în acest sens.

În probatoriu depune anexat Anexa 7 la Contractul Colectiv de Muncă pe anii 1996 și 1997 care la punctul 4 stabilește ca fiind încadrați într-un loc de muncă cu condiții grele muncitorii care lucrează la decaparea dispozitivelor și grătarelor de vopsea de la Secția Vopsitorie. De asemenea, tot în probatoriu solicită admiteți audierii martorului de la instanța de fond C_____ I__,domiciliat în C______, ________________,nr.4,BI.S8,_________,_________________.

In drept, apelul se întemeiază pe prevederile art.30,35 și 466 - 480 din Codul de procedură civilă, Ordinul MMOS nr.50/1990, Anexa nr.2, punctele 43 și 79, precum și art.34,alin.5,art.l73 și art.266 Codul muncii.

Depune la prezentul apel și Anexa 7 la CCM pe anii 1996 și 1997 în două exemplare.

În baza art.270 din Codul muncii prezentul apel este scutit de taxa de timbru.

La data de 02.12.2014 intimata F___ R______ a depus ÎNTÂMPINARE solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței ca temeinică si legala.

Susține că reclamantul, prin cererea de chemare in judecata a solicitat sa se constate ca, in perioada xxxxxxxxxxxxx01, a lucrat in procent de 100%, in grupa a II-a de munca, invocând Anexa a II-a poziția 32, 68 si 79 din Ordinul nr. 50/1990, respectiv obligarea societății noastre la eliberarea unei adeverințe in acest sens.

Întâmpinarea depusa la instanța de fond societatea noastră a arătat:

După 1989, ca urmare a costului mare de producție al autovehiculului produs, _________________ nevoită, începând cu luna mai 1992, sa-si reducă drastic activitatea si sa facă disponibilizări serioase de personal.

În adresa nr. xxxxx/01.06.1992, prin care răspundea, la o solicitare a ________________________ Muncă si Protecție Sociala a Județului D___ face precizări asupra "criteriilor de selectare a personalului ce urmează a fi disponibilizat pentru reducere de activitate".

Acest act dovedește masurile drastice luate de societatea Oltcit la momentul respectiv, fiind de notorietate problemele financiare cu care s-a confruntat aceasta pana la momentul semnării contractului cu concernul Daewoo.

Pentru evidențierea situației de fapt, din perioada noiembrie 1994 - aprilie 2001 se impun precizate următoarele.

Încheierea contractului cu Daewoo în noiembrie 1994, a dus la constituirea societății comerciale Rodae Automobile R______ SA (care ulterior și-a schimbat numele în DAewoo Automobile R______ SA).

Ca urmare, a început o perioadă de dezafectare a vechilor linii de producție și a utilajelor și de instalare a altora noi, proces complex și de durată. În acest sens invocă adresa nr.N1/182/29.05.1995 a Serviciului OPM-PM din cadrul societății, în care se precizează că, în urma întreruperii activității de producție în vederea retehnologizării uzinei, începând cu data de 22.05.1995 „ se suspendă sporurile acordate conform CCM/1995, pentru diferite activități și locuri de muncă, până la reluarea activității și expertizările ce vor urma să se efectueze pentru noile condiții de muncă”, dar in același timp sunt precizate si excepțiile de la această regulă.

În susținerea aceleiași idei amintesc si adresa Direcției Personal Afaceri Generale nr.NO/1383 din 15.06.1995, in care se reia problema suspendării sporurilor ca urmare a întreruperii activității.

Astfel, a urmat o perioada de retehnologizare a societății, astfel ca vechiul sistem din vopsitorie a fost schimbat, secția Vopsitorie a fost retehnologizata aducându-se si montându-se linii tehnologice noi. Aceasta etapa s-a finalizat la începutul anului 1996. Ca urmare a acestui fapt s-au reanalizat activitățile si locurile de munca aferente secției Vopsitorie si așa cum rezulta din anexa 10 la contractul colectiv de munca 1996-1997 (acesta a fost înregistrat la Direcția de muncă și protecție sociala a jud D___ la data de 20.03.1996) se observa ca pentru locul de munca al reclamantului nu se acorda grupa a II-a de munca.

De asemenea nici in contractul colectiv de munca 1997-2000 locul de munca al reclamantului nu se încadra ______________________ sa conducă la acordarea grupei a II-a de munca. Mai mult, începând cu data de 01.04.1997, reclamantul a îndeplinit funcția de maistru si nu cea de electrician. așa cum susține.

Nu în ultimul rând, reclamantul „descrie" ceea ce a desfășurat in cadrul societății, numai meseria electrician nu a descris-o.

Este normal sa descrii ca lucrai cu substanțe chimice când din actele depuse rezulta ca acesta a avut meseria de electrician si ulterior de maistru. Daca reclamantul desfășura activitățile descrise, mai făceau vopsitorii, ceilalți muncitori si când își mai desfășura activitatea de electrician.

Este evident ca acesta a avut o funcție de electrician de întreține, ulterior maistru in cadrul secției și nicidecum acesta nu desfășura activitățile descrise - alte persoane executau aceste lucrări-persoane care de altfel au fost îndreptățite a li se acorda grupa a II-a de munca, grupa care li s-a acordat. Afirmația reclamantului ca daca a primit spor la salariu aceasta echivalează cu o încadrare in grupa a II-a de munca nu are niciun fundament, acest spor s-a acordat pentru faptul că nu se putea acorda grupa a II-a de munca. Mai mult, conform Ordinului 50/1990, încadrarea in grupa a II-a de munca se făcea in baza unor determinări de noxe, ori sindicatele alături de patronat, este evident ca au avut în vedere aceste aspecte atunci când au elaborat anexele la CCM-urile aferente perioadei 1996-2001.

În ceea ce privește invocarea de către reclamant a faptului ca acesta a lucrat în perioada invocata cu referire la pozițiile 32 si 68 din anexa a II-a a Ordinului 50/1990, solicită să se observe ca aceste prevederi sunt străine de această cauză.

Prin sentința apelata, instanța de fond , in mod temeinic si legal a respins acțiunea motivat de faptul că din actele depuse cât si din declarația martorului nu a rezultat că activitatea desfășurata de către salariat nu se încadrează in prevederile pct. 43 si pct. 79 din Anexa II la Ordinul nr.50/1990, operații care erau de altfel executate de către alți salariați.

Prin cererea de apel, reclamantul arata ca după „preluarea SM Oltcit SA de către concernul Daewoo in anul 1994 si așa-zisa retehnologizare nu a dus la îmbunătățirea condițiilor de munca din punct de vedere al noxelor. Aceasta retehnologizare a avut rolul de a adapta producția de autoturisme Oltcit la cea de caroserii de autoturisme vopsite si implicit a profitului, ajungându-se la peste 400 de caroserii în 8 ore. Instalațiile de ventilație au rămas tot cele din anii 80 montate de francezi iar odată cu creșterea numărului de caroserii vopsite a crescut și volumul noxelor emise în secția vopsitorie, aceste instalații uzându-se și făcând față tot mai greu. Inhalarea noxelor emanate în procesul de vopsire de către personalul din secție s-a produs în egală măsură, indiferent de meseria sau funcția sau funcția avută sau de activitatea pe care a desfășurat-o fiecare salariat al secției”.

Această afirmație este total nefondată și este contrazisă de documente. Astfel după retehnologizare în cadrul societății s-au efectuat determinări de noxe așa cum rezultă din documentul anexat.

Din acest document (Anexa 7 la CCM 1995-1996) rezulta fără echivoc ca limitele admise de lege cu privire la toxicitate aferente zonelor Vopsitorie nu au fost depășite cu excepția zonei., „Hala de preparat vopsele" - dar acesta nu este locul de munca în care si-a desfășurat activitatea reclamantul.

Solicită să se observe că în urma determinărilor toxicologice efectuat în vopsitorie au rezultat următoarele valori:

- B___ acid azotic (zincare] - noxele de HN03 au fost de l,3mg/mc deci sub limita admisă de lege, respectiv 5mg/mc;

- In cabina de lac - noxele de Xilen au fost de 290mg/mc deci sub limita admisa de lege, respectiv 300mg/mc

- Laborator lubrefianti si solvent - noxele de Xilen au fost de 187,3mg/mc deci sub Iii

admisa de lege, respectiv 300mg/mc;

- Stație preparat vopsele - noxele de Xilen au fost de 22,3mg/mc deci sub limita admisă de lege, respectiv 300mg/mc;

- Stație preparat vopsele (schimb filtre] - noxele de Xilen au fost de 131,6mg/mc deci sub limita admisa de lege, respectiv 300mg/mc;

- Cabina vopsitorie (VII) - noxele de Xilen au fost de 83mg/mc deci sub limita admisă de

lege, respectiv 300mg/mc;

- Laborator vopsele - noxele de Benzen au fost de 16,6 mg/mc deci sub limita admisă de lege, respectiv 30mg/mc;

- Alee cabine (VII) - Aerosolii au fost de 8,3mg/mc deci sub limita admisa de lege, respectiv 10 mg/mc.

În contextul in care in aceste zone, in care se lucra cu aceste substanțe chimice, se observă că determinările de noxe au fost sub limitele admise de lege, cum ar putea să se creadă că în cadrul secției vopsitorie ar fi existat o depășire a noxelor. De precizat ca zonele arătate mai sus, făceau parte din secția Vopsitorie si aceste zone erau închise de geamuri sau de construcții interne dar acestea erau localizate in interiorul secției Vopsitorie.

Consideră ca, din actele prezentate s-a făcut dovada ca, în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxx01, reclamantul nu si-a desfășurat activitatea în locuri de munca care s-au încadrat în grupa a II-a (conform actelor normative ce erau in vigoare la momentul respectiv), motiv pentru care solicită ca, prin hotărârea ce se va pronunța, respingerea apelului si menținerea sentinței de fond ca temeinica si legala.

La data de 15.12.2014 C______ I____, a depus RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA înaintată de intimata _________________________ arătând următoarele:

- Nu este de acord cu modul tendențios în care pune problema intimatul pârât cu privire la faptul că nu a desfășurat activitățile descrise în cererea formulată în fața instanței de fond și reiterate parțial și prin cererea de apel. Este adevărat că nu el personal vopsea, decapa sau fosfata caroser iile. Acestea veneau pe conveior și erau introduse, una câte una în băile de decapare, de fosfatare, grunduire sau vopsire, însă pentru ca aceste procese să se poată desfășura în condițiile standard de calitate trebuia ca fiecare post de lucru să fie deservit în permanență de o echipă alcătuită din operatorii din producție și electricienii de întreținere întrucât dacă se bloca un singur post de lucru se bloca întregul flux de fabricație. Electricianul de întreținere se afla mereu alături de operatorii de pe fluxul de fabricație suportând în egală măsură efectele noxelor emise. Astfel se și explică de ce pentru perioada 01.08.xxxxxxxxxxxxxxx96 pârâta i-a eliberat adeverință care atestă că, deși avea meseria de electrician, a fost încadrat în procent de 100% din timpul de lucru în grupa a II-a de muncă în baza punctului 79 nr.2 la Ordinul nr.50/1990.

- Afirmația intimatei potrivit căreia, dacă a primit spor la salariu pentru condiții grele muncă nu mai putea să fie încadrat în grupa a II-a de muncă,este cel puțin bizară. Acordând spor pentru condiții grele de muncă angajatorul recunoaște implicit că salariatul său nu a lucrat în condiții normale de lucru. Afirmația intimatului este contrazisă de realitate întrucât este evident că salariații care lucrau în condiții grele trebuiau să primească și spor la salariu și încadrare în grupa a I-a sau a II-a de muncă în funcție de condițiile concrete și de factorii de risc pe care îi suportau la locul de muncă.

- Faptul că prin Contractele colective de muncă din perioada 1997 - 2001 o parte dintre din salariații din Secția Vopsitorie nu au mai fost încadrați în grupa a II-a de muncă se datorează atitudinii „binevoitoare" pe care patronatul și sindicatele au manifestat-o față de noul investitor Concernul DAEWOO,pentru că a investit și a „salvat" uzina și locurile de muncă, însă această atitudine a adus și multe prejudicii pentru o parte dintre salariații secției. Acesta este adevăratul motiv pentru care dintre sectoarele Secției Vopsitorie nu au mai fost încadrate în grupa a II-a de muncă și nu așazisa retehnologizare la care face referire instanța de fond în hotărârea atacată.

- în ceea ce privește determinările de noxe și Tabelul Anexa 7 la Contractul Colectiv de muncă depus de intimatul pârât solicită să se observe următoarele:

a)Parametrii respectivi sunt măsurați la nivelul anului 2004,cel mult începutul anului 2005 când s-a negociat și încheiat respectivul contract, ori perioada pentru care a solicitat să se constate că la lucrat în condiții ce se încadrează în grupa a II-a de muncă este:1996-2001; parametrii respectivi nu aveau cum să depășească limitele admise în perioada măsurării (1995) întrucât însăși pârâta afirmă în întâmpinarea sa (paragraful 2 din pagina a 2-a) că etapa retehnologizării s-a finalizat la începutul anului

1996. Ori,este evident că în perioada retehnologizării nu se produceau noxe la nivelul la care s-au produs după reînceperea producției, adică după începutul anului 1996.

b)în perioada 1996 - 2001 a lucrat ca maistru la Atelierul Decapare iar la nivelul acestui atelier, după cum se poate observa din tabel, nu s-au făcut măsurători, însă din Anexa nr.11 la același CCM pe anii 1995-1996 rezultă că personalul din e decapaj, fosfatare și cataforeză se încadrează în grupa a II-a de muncă în baza Ordinului nr.50/1990, Anexa nr.2,punctul 32.

Având în vedere că echipa pe care a coordonat-o în perioada respectivă a desfășurat activitatea de decapare și curățare de resturile de vopsea a săniilor suporți cu care se deplasau caroseriile de la un post de lucru la altul,consideră că, atâta timp cât pârâta intimată nu a făcut dovada că s-au îmbunătățit condițiile de lucru, era obligată să-i acorde încadrarea în grupa a II-a și pentru perioada 1997-2001.

- Cu privire la faptul că în perioada respectivă a avut calitatea de maistru consideră că acest fapt nu are relevanță întrucât, potrivit art.(punctului)3 din Ordinul nr.50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitatate:muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori de calitate,precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.

În concluzie, criteriul principal de stabilire a personalului ce se încadrează în grupe de muncă este cel al condițiilor concrete în care și-au desfășurat activitatea și nu cel al funcției pe care erau încadrați.

Depune prezentul răspuns în două exemplare și copia xerox ale Anexei 11 la CCM pe 1995-1996 conformă cu originalul, document din care rezultă că personalul din sectorul Decapare se încadrează în grupa a II-a de muncă.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate și apărărilor formulate, în raport de dispozițiile art. 478-479 NCPC apelul este nefondat, din următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului, rezultă că recurentul reclamant a solicitat prin acțiunea pe care și-a întemeiat-o pe dispozițiile Ordinului 50/1990 anexa II, pct 43 si 79 să se constate că activitatea desfășurată în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxx01 se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%, deoarece a desfășurat activitate de electrician și maistru întreținere linii de fabricație.

Instanța de fond, în mod corect a reținut că activitatea desfășurată nu poate fi încadrată în grupa a II-a conform Ord. 50/1990, reținând că pct 43 din Anexa II a Ord 50/1990 încadrează in grupa a II-a de munca activitățile de ,,decapare cu acizi in bai cu suprafața totala de peste 20 mp sau in cazul in care suprafața produselor decapate însumează peste 40 mp. Ameliorarea suprafeței metalelor pe cale chimica-brumare, fosfatare, patentare, oxidare, patinare cu sulfura- in cazul in care activitatea se desfășoară in ateliere special amenajate in acest scop si daca se prelucrează piese cu o suprafața totala de cel puțin 5 mp/ora", iar potrivit probei testimoniale, deși s-a susținut că reclamantul ar fi lucrat, in perioada in care a fost electrician ,,lucra cu substanțe toxice", nu s-a făcut proba indubitabilă că aceste substanțe, intrau la categoria acizi chimici, iar activitatea de decapare nu se făcea așa cum prevede Ord. 50/1990 in ,,bai", nefăcându-se in nici un fel dovada mărimii suprafețelor decapate si nici a desfășurării unor activități de ameliorare a suprafețelor metalice.

Cât privește pct 79, Anexa II din Ordinul 50/1990, se încadrează in grupa a II-a de munca, activități de ,,Fabricarea si condiționarea rășinilor sintetice – epoxidice, fenolformaldehide, ureoformaldehide, melaminoformaldehide, nitrocelulozice, precum si schimbătorii de ioni. Fabricarea lacurilor, vopselelor, emailurilor sau grundurilor pe baza de nitroceluloza si rășini sintetice, precum si utilizarea acestora la vopsirea prin șprițuire. Impregnarea hârtiei, celofanului si a pânzei,a tocăturii de cârpe, a țesăturilor si împâsliturilor din fibre de sticla si din mătase, cu lacuri preparate cu rășini sau solvenți toxici-lac uri epoxidice, fenolformaldehidice, gliptalitice, melaminoformaldehidice, nitrocelulozice, ureoformaldehidice-si polimerizarea rasinilor respective, emailarea conductorilor electrici cu lacuri si rășini sintetice in instalații neermetizate-Fabricarea tananților sintetici", ori, Curtea, reverificând susținerile reclamantului și probele din dosar, așa cum s-au administrat în fața primei instanțe, apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de fond, în sensul că, nici una dintre activitățile desfășurate de către reclamant nu se încadrează în acest punct. De altfel, reclamantul nici a susținut si nici nu a dovedit ca ar fi efectuat operații de vopsire prin șprițuire, acesta însuși, arătând că activitatea sa, ca maistru in perioada XXXXXXXXXX-XXXXXXXXXX, in sectorul Întreținere Tehnica–Decapare, era aceea de a ,,coordona si supraveghea echipele de muncitori ce asigurau curățirea si spălarea bacurilor si rampelor de pe Tunelul de fosfatare", nedesfășurând efectiv activități specifice grupei a II-a de muncă, în procentul minim de 70%, prevăzut de art 7 din Ordinul nr. 50/1990.

Prin probele administrate in cauza, nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi desfasurat vreuna din activitatile prevazute de dispozițiile Ordinului 50/1990 anexa II, pct 43 si 79, operații care erau executate în fapt de alți salariați.

Conform documentelor depuse la dosar, de către societatea intimată, respectiv Anexa 7 la CCM 1995-1996(fil. 5-6, 14-15, dos. rec), rezultă ca limitele admise de lege cu privire la toxicitate aferente zonelor Vopsitorie nu au fost depășite cu excepția zonei., „Hala de preparat vopsele" - dar acesta nu a fost locul de munca în care si-a desfășurat activitatea recurentul-reclamant, prin urmare, susținerile sale formulate în apel sunt nefondate.

În considerarea celor expuse anterior, în conformitate cu prevederile art. 480 alin 1 NCPC apelul fiind nefondat, urmează a fi respins, sentința fiind menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant C______ I____ – C______, Stejarului,nr.66,jud. D___, împotriva sentinței civile nr.4677/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul D___, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă ___________________ C______ – C______, Hery F___, nr.29, jud. D___.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Președinte, I_____ V_________		Judecător, F______ D_________
	Grefier, N_____ D________

Red.jud.Fl.D_________

4 ex/AS

j.f.M.I___