ROMANIA
TRIBUNALUL A___ Operator 3207/2504
Secția contencios administrativ și fiscal
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2015
Președinte : L______ M______ Ș___
Judecător : M______ M______
Grefier : G_______ Vörös
S-a luat în examinare apelul declarat de petentul Tucușilă C_____ împotriva sentinței civile nr. 4668 din 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu 20 lei taxa judiciară de timbru conform art. 19 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind formulate alte cereri, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, declară terminată cercetarea procesului și, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 223 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, reține cauza spre soluționare.
Constată că prin sentința civilă nr. 4668 din 23.09.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria A___ a respins plângerea formulată de petentul T_______ C_____ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 12.12.2014 de intimatul IPJ A___ – Serviciul Rutier.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție contestat petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 360 lei și 4 puncte penalizare, pentru încălcarea dispozițiilor art.120 lit. i) din HG nr.1931/2006 raportat la art.100 alin.3 din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, în data de 12.12.2014, în jurul orelor 16,55, a condus autoturismul marca ,,Mercedes”, cu număr de înmatriculare C 60C, în afara localității V___________, și la km 534, a efectuat o manevră de depășire.
S-a reținut că fapta petentului a fost înregistrată cu aparatul video montat pe autospeciala MAI xxxxx și că în conformitate cu art.96 alin.1 din OUG nr.195/2002, s-a dispus sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Examinând legalitatea actului sancționator, conform art.34 din OG 2/2001, s-a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu referire la temeinicia procesului-verbal s-a reținut din planșa foto depusă la dosar de intimat, că rezultă fără echivoc, într-o succesiune de mai multe imagini clare, autoturismul condus de petent și zona în care a efectuat manevra de depășire.
Din imagini, a rezultat că ipoteza avansată de petent nu s-a verificat și ea nu a fost demonstrată prin alte mijloace de probă.
Pentru considerentele expuse, reținând că fapta corespunde realității și constituie contravenție, potrivit textelor legale menționate și că sancțiunea a fost corect individualizată, în temeiul art.109 din OUG nr.195/2002 raportat la art.34 din OG nr.2/2001, plângerea formulată de petentul T_______ C_____, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul T_______ C_____, solicitând admiterea apelului și pe cale de consecință anularea hotărârii apelate.
În motivarea apelului a criticat hotărârea primei instanțe pe motiv că aceasta nu a verificat și nici nu a motivat modalitatea de respectare a dispozițiilor art. 16 și art. 17 coroborat cu art. 34 din OG nr. 2/2001, nereținând motivele invocate în petitul acțiunii introductive.
Petentul apelant a susținut că în mod greșit în considerentele hotărârii apelate s-a reținut ca relevantă exclusiv planșa foto depusă în probațiune de intimat întrucât opinează că aceasta nu relevă numărul de circulație al autovehiculului condus și totodată nu reflectă zona în care a efectuat manevra de depășire din care să rezulte vreun indicator de interdicție a depășirii.
S-a apreciat de către petent că prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție este lipsită de rezonabilitate încălcând art. 6 al Convenției CEDO.
Prin întâmpinare, intimatul I____________ de Poliție Județean A___ a solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nefundamentat, și menținerea sentinței primei instanțe ca legală și temeinică.
În motivare, intimatul a susținut că procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității, că instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat că petentul apelant se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal, din probele existente la dosar rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității, susținerile petentului fiind simple afirmații fără corespondență probatorie vis-a-vis de starea de fapt și prevederile legale, starea de fapt fiind în mod corect descrisă în conținutul procesului verbal.
S-a arătat că prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal, nu este contrară dispozițiilor art. 6 paragraful 2 din CEDO, instanța urmând a se analiza de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului și că în situația de față, prezumția de nevinovăție a petentului fiind răsturnată în prezenta cauză prin probele administrate.
În drept a invocat prevederile art. 201, 205 și art. 471 alin. 5 din Noul Cod de procedură civilă.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate și din oficiu, potrivit art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, în limitele stabilite de art. 476 și art. 477 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că acesta este neîntemeiat și urmează să-l respingă.
Instanța de fond a reținut corect starea de fapt, pe baza probelor administrate în cauză, a interpretat și aplicat normele legale incidente corespunzător, pronunțând o sentință temeinică și legală.
Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/12.12.2014 al IPJ A___, apelantul petent a fost sancționat cu amendă în sumă de 360 lei și 4 puncte penalizare și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 30 de zile, pentru încălcarea dispozițiilor art.120 lit. i) din HG nr.1931/2006 raportat la art.100 alin.3 din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, în data de 12.12.2014, în jurul orelor 16,55, a condus autoturismul marca ,,Mercedes”, cu număr de înmatriculare C 60C, în afara localității V___________, și la km 534, a efectuat o manevră de depășire în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă, fiind filmat cu aparatul radar de pe MAI xxxxx.
Apelantul petent a semnat procesul verbal de contravenție la care a formulat și obiecțiuni, menționate în cuprinsul acestuia: ,, cel din fața mea a semnalizat dreapta și am crezut că parchează”.
Apelantul petent nu a invocat nici un motiv de nulitate absolută a acestui proces verbal de contravenție, dintre cele reglementate de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, și nici vreunul de nulitate relativă sau vreo vătămare produsă, de natura celor stabilite de art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în plângerea adresată primei instanțe, invocând doar lipsa laturii subiective a contravenției, astfel că motivul de apel privind neanalizarea de către instanța de fond a cauzelor de nulitate invocate și necercetarea fondului plângerii sale este neîntemeiat. Aprecierea ca legal a procesului verbal de contravenție, prin raportare la dispozițiile art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, fără o enumerare amănunțită a tuturor elementelor menționate de cele două dispoziții legale, data faptei, locul faptei, numele agentului constatator etc, în condițiile în care chiar apelantul nu individualizează și nu indică vreunul dintre acesta ca nefiind corespunzător normelor legale, nu echivalează cu o necercetare a fondului cauzei. Nici prin cererea de apel, apelantul nu a indicat care era motivul concret de nulitate absolută care nu a fost analizat de prima instanță, iar în privința cauzelor de nulitate relativă reglementate de art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, acestea nu numai că nu pot fi invocate din oficiu dar reținerea acestora este condiționată de invocarea și dovedirea unui vătămări, pe care apelantul de asemenea nu a invocat-o.
Prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție este, contrar susținerilor apelantului petent, acceptată de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta în cauza H______ și alții împotriva României a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Săvârșirea contravenției și vinovăția apelantului petent nici nu a fost reținută de prima instanță doar ca urmare a aplicării prezumției de legalitate a procesului verbal de contravenție, ci ca urmare a analizării probelor depuse în cauză, respectiv a fotografiilor extrase din înregistrarea cinemometrului, din succesiunea acestora rezultând nu numai efectuarea manevrei de depășire în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și numărul de înmatriculare al autovehiculului ce efectuează această manevră sau existența indicatorului de interzicere a manevrei, ci și inexistența semnalizării vreunei manevre de către conducătorul autovehiculului depășit acesta continuând să ruleze. Ipoteza avansată de apelantul petent este așadar contrazisă de probele administrate în cauză, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată de probele administrate în cauză.
Față de cele menționate, constatând că sentința primei instanțe este temeinică și legală, motivele de apel fiind neîntemeiate, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de apelantul petentul Tucușilă C_____, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___, împotriva sentinței civile nr. 4668 din 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX și în consecință va păstra hotărârea atacată.
Se reține că în cauză nu s-a pus problema cheltuielilor de judecată.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul petentul Tucușilă C_____, domiciliat în Pitești, _______________________, nr.7, _____________. B, _________________, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___, cu sediul în A___, __________________, nr.17-21, județ A___ împotriva sentinței civile nr. 4668 din 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX și în consecință păstrează hotărârea atacată.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2016.
Președinte Judecător
L______ M______ Ș___ M______ M______
Grefier
G_______ Vörös
Se comunică cu:
- apelant - Tucușilă C_____, cu domiciliul în Pitești, _______________________, nr.7, _____________. B, _________________
- intimat - I____________ de Poliție al Județului A___ - A___, __________________, nr. 17-21, jud. A___
Red. M.M./Tehred. D.B./01.02.2016
4 ex/2com./01.02.2016
Prima instanță – Judecătoria A___ - C_____ H__
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025