R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

SECȚIA CIVILĂ

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3345/ 2014

Ședința publică din data de 02 Decembrie 2014

Instanța constituită din :

Președinte: A________ F_____ Z____ - judecător

Grefier: M____ D_____

Pe rol fiind judecarea plângerii civile formulată de petentul A____ F_____- I___, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/09.07.2014, încheiat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

În temeiul art. 131 alin. 1 Cod proc civ, instanța verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă material, teritorial și general să soluționeze prezenta cauză conform art. 32 din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, utilă și concludentă soluționării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus în cauză sau excepții de invocat, în baza art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei D___ la data de 21.07.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul A____ F_____-I___, cu domiciliul în ____________________, __________________________, a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, cu sediul în municipiul D___, _______________________. 130, jud. Hunedoara, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 09.07.2014. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțunii amenzii cu avertisment.

În motivare, petentul a arătat, în esență, că sancțiunea contravențională i-a fost aplicată în mod eronat și fără a exista vreo faptă de natură contravențională, întrucât, la data de 09.07.2014, a circulat regulamentar, fără a pune în pericol siguranța circulației. A mai arătat că nu a fost informat de agentul constatator că are posibilitatea de a face obiecțiuni, nu există martori sau fotografii care să probeze acuzațiile care îi sunt aduse și că sancțiunea aplicată este prea mare raportat la presupusele fapte.

În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.

În probațiune, a atașat, în copie, procesul-verbal atacat.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de 20 lei.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că, din fotografiile radar rezultă cu claritate săvârșirea faptei de către petent. A mai arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001 și a fost întocmit de un reprezentant al statului aflat în exercițiul funcțiunii, astfel că trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în măsura în care agentul a constatat personal cum s-au petrecut faptele.

În drept, a invocat art. 205-208 C.proc.civ., OG nr. 2/2001.

A atașat copia procesului-verbal atacat, planșe foto, raportul agentului constatator.

În cauză a fost încuviințată și s-a administrat proba cu înscrisuri.

În deliberare, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 09.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h) din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. De asemenea, s-a dispus măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

În fapt, s-a reținut în sarcina acestuia că, la aceeași dată, a condus auto înmatriculat sub nr. XXXXXXX, pe Bvd. I____ M____ din mun. D___, fără a acorda prioritate unui pieton angajat regulamentar în traversare pe trerecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.

În urma verificării, din perspectiva dispozițiilor art. 34 și art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării, către petent, a procesului-verbal contestat.

În ceea ce privește legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Analizând procesul-verbal atacat din perspectiva acestor dispoziții, se constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale.

Susținerile petentului potrivit cărora valabilitatea procesului-verbal este afectată de faptul că nu i-a fost adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, sunt neîntemeiate, întrucât, astfel cum a statuat și ICCJ prin Decizia nr. XXII/2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii, nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, situație în care instanța amintește că anularea acestui act este posibilă numai în măsura în care nerespectarea dispozițiilor sus menționate a cauzat petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate decât prin anularea actului sancționator. Or, petentul din prezenta cauză nu a făcut dovada unei asemenea vătămări, ci, din contră, se regăsește în situația de a-și susține obiecțiunile chiar în fața instanței de judecată.

Privitor la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că, potrivit art. 135 lit. h) din HG nr. 1391/2006, ”Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: ... h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”. Încălcarea acestor dispoziții se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, potrivit art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 95/2002.

Instanța reține că, în materie contravențională, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu interzice, în principiu, prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.

De asemenea, se reține că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului, nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea încălcărilor legislației în materie de circulație rutieră.

Pe de altă parte, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.proc.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În prezenta cauză, în sprijinul temeiniciei acuzației ce se aduce petentului, intimata a depus la dosarul cauzei planșe foto, din care se poate observa că acesta nu a acordat prioritate unui pieton angajat regulamentar pe trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător, pieton care se afla pe sensul de mers al petentului. Din aceleași planșe foto, se poate observa că petentul a fost singurul conducător auto care nu a oprit pentru a acorda prioritate pietonilor, spre deosebire de ceilalți conducători aflați în trafic la acel moment.

D____ urmare, instanța constată că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în conținutul actului atacat iar prin probele administrate la dosar, a fost dovedită vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea contravenției, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, în cauză nefiind incidentă nici o cauză exoneratoare de răspundere, motiv pentru care procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat a fost legal și temeinic întocmit.

Analizând individualizarea sanțiunii se reține că, potrivit art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța poate hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate iar această prerogativă privește tot ceea ce presupune legalitatea sancțiunii, respectiv cuantumul acesteia sau alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile. De asemenea, în baza art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze, în aprecierea legalității sancțiunii contravenționale aplicate, la gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Este adevărat că, potrivit art. 7 alin. (3) din OG nr. 2/2001, instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă această din urmă sancțiune nu este prevăzută și de actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Instanța reține că nu au fost demonstrate, în prezenta cauză, astfel de circumstanțe iar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu este oportună, întrucât nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestei contravenții.

Față de toate aceste considerente, instanța urmează a respinge plângerea contravențională ca nefondată.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A____ F_____-I___, cu domiciliul în ____________________, __________________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, cu sediul în municipiul D___, _______________________. 130, jud. Hunedoara, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 09.07.2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședința publică din data de 02.12.2014.

Președinte, Grefier,

A________ F_____ Z____ M____ D_____

Red. AFZ/MD

4 ex. – 09.01.2015