Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2033/2015/A

Ședința publică din data de 25 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ T____

Judecător A______ S______

Grefier S_____ C______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul G_______ I__ D____ , împotriva sentinței civile nr.7625/22.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN T____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică –se prezintă apelantul, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza art.394 C.pr.civ. instanța încheie dezbaterile și acordă cuvântul pe apel.

Apelantul solicită admiterea apelului .

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7625/22.05.2015 Judecătoria Timișoara a respins plângerea contravențională formulată de petentul G_______ I__ D____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 20.01.2015 emis de intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI TIMIS,

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că , potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 20.01.2015 (f.41), petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei și i s-a reținut permisul de conducere, în baza prevederilor art. 135 lit. h din HG 1391/2006. Se reține că, în data de 20.01.2015, ora 16.18, petentul a condus auto marca Land Rover cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ________________________ Timișoara și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului public pe marcajul semnalizat și marcat corespunzător, fiind filmat și înregistrat de aparatul radar montat pe auto cu nr. MAI xxxxx.

În drept, art.98 OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice dispune:

(1) Amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(3) Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă.

(4) Clasele de sancțiuni sunt următoarele:

a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;

b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;

c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;

d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;

e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.

(5) Contravențiile prevăzute la clasa a V-a de sancțiuni se aplică persoanelor juridice.

Art. 135 din HG 1391/2006 prevede:

Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:

h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Art. 100 alin (3) OUG nr. 195/2002: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;

Verificând, potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

Analizând înscrisul contestat, instanța a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Neîncheierea procesului verbal în forma prevăzută în anexa nr. 1D nu constituie motiv de nulitate absolută a procesului verbal. În cauză, întocmirea procesului verbal conform anexei 1A, nu cauzează petentului nicio vătămare de natură să conducă la anularea actului având în vedere faptul că în conținutul său s-au menționat toate aspectele necesare pentru ca instanța să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal.

S-a reținut faptul că petentul invocă prin plângerea sa faptul că agentul constatator nu i-a arătat certificatul de omologare al aparatului radar și nici ordinul de a staționa, neaducându-i la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni. În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost realizat încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, urmând a fi analizate de instanța de judecată.

S-a respins susținerea petentului conform căreia există o neconcordanță între încadrarea faptei și stabilirea sancțiunii, acest fapt atrăgând nulitatea procesului verbal. Se constată că agentul a comis o eroare materială, consemnând în loc de art. 100 alin 3 lit. b OUG nr. 195/2002, art. 100 alin 1 lit.b. Acesta a consemnat însă, în mod corect art. 135 lit. h din HG nr. 1391/2006 care descrie obligația conducătorului auto din prezenta cauză. Din CD-ul de la dosar coroborat cu procesul verbal rezultă că petentul a condus la data de 20.01.2015 autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și nu a cedat prioritate pietonilor angajați regulamentar pe trecere. S-a aplicat petentului amenda în cuantum de 390 lei astfel cum prevede art. 100 alin 3 lit.b din OUG nr. 195/2002.

Având în vedere cele expuse, rezultă că eroarea materială a agentului constatator nu atrage nulitatea procesului verbal, sancțiunea fiind aplicat în mod corect pentru fapta petentului de a nu ceda prioritate de trecere pietonilor. Mai mult decât atât, aspectele invocate sunt apte să atragă nulitatea relativă a procesului verbal și nu nulitatea absolută, trebuind ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției. În cazul de față, instanța a constatat că nu s-a dovedit producerea unei vătămări care să trebuiască să fie înlăturată prin anularea actului sancționator.

Pe de altă parte, petentul nu a invocat motive de nelegalitate care să atragă sancțiunea nulității relative a actului.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 din același act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Procesul verbal nu poate face dovada prin el însuși a existenței vinovăției faptei autorului, acest proces fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției și că, beneficiind de prezumția de nevinovăție, orice îndoială îi profită persoanei acuzate de săvârșirea contravenției potrivit principiului in dubio pro reo, instanța a constatat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia. Astfel, instanța a constatat că situația de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție este cea adevărată, nefiind răsturnată de către petent prin proba contrară.

Fapta petentului de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor aflați pe trecere a fost înregistrată cu aparatul radar al cărui buletin de verificare metrologică cu nr.xxxxxxx/24.03.2014 a fost emis de către Institutul Național de Metrologie (f. 38). În momentul în care se eliberează buletinul de verificare cu mențiunea “ADMIS”, datele înregistrate de cinemometru sunt exacte.

Din datele înscrise în cuprinsul acestuia, rezultă că cinemometrul de control rutier tip ROM 432 montat pe auto cu nr. MAI xxxxx , cinemometru cu care a fost înregistrată fapta comisă de petent, a fost verificat metrologic la data de 24.03.2014 de către Institutul Național de Metrologie pentru o perioadă de 1 an, astfel că înregistrarea eronată este exclusă.

Din vizionarea filmării în format CD depusă la dosar - minutul 01, secunda 04 (f. 38), rezultă că în data de 20.01.2015, ora 16:15, petentul care se afla la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX nu a acordat prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni.

Față de mijlocul de probă anterior menționat, instanța a reținut că susținerile petentului din plângerea contravențională care se referă la faptul că pietonii nu se aflau angajați pe trecere, sunt contrare adevărului. Mai mult decât atât, petentul trebuia să manifeste prudență, să aibă un comportament preventiv la volan și să respecte regulile de circulație pentru a nu crea pericol pentru ceilalți participanți la trafic. La momentul la care s-a apropiat cu mașina de trecerea de pietoni, deci de zona unui loc în care este previzibil pentru conducătorii auto că se vor angaja persoane în traversarea străzii, petentul trebuia să aibă o conduită care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a constatat că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.

În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentului, constând în neacordarea de prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal pe sensul său de mers constituie contravenții și se sancționează potrivit art. 100 alin (3) OUG nr. 195/2002.

Art. 100 alin 3 din OUG 195/2002 republicată prevede că pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului se aplică o sancțiune cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte. Agentul constatator a aplicat în corect minimul amenzii prevăzute de lege, aceasta fiind necesară pentru respectarea de către petent a normelor de circulație. Pentru fapta săvârșită de petent, sancțiunea amenzii se aplică alături de cea a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Având în vedere cele menționate, nu există nicio rațiune de a înlătura sancțiunea complementară aplicată petentului, instanța constatând și faptul că sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Instanța a constatat că actul sancționator cu numărul de mai sus este temeinic și legal, sancțiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței, în termen legal a declarat apel petentul apelant G_______ I__ D____ solicitând, admiterea apelului ,modificarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, admiterea plângerii contravenționale cu motivarea că , instanța investita sa judece cauza in prima instanța, a considerat in mod eronat ca procesul-verbal contestat este temeinic si legal, neținând cont de mențiunile mele cu privire la eroarea materiala a agentului constatator la completarea procesului-verbal si nu a făcut nicio mențiune cu privire la filmarea depusa de petent. Mențiunile din cadrul procesului-verbal nu sunt reale, pietonii nefiind angajați in traversare in momentul in care s-a apropiat de trecere, conform art. 6 coroborat cu art. 72 din OUG 195/2002 cu modificările si completările ulterioare Masurile dispuse prin procesul-verbal de sancționare nu sunt corecte conform art. 96 si art. 97 din OUG 195/2002 Temeiul de drept in care este încadrata fapta descrisa in procesul-verbal nu este corect conform art. 100 al.(l) lit. b) din OUG 195/2002 Agenții de politie, desi au constatat fapta printr-un aparat radar, nu au completat formularul de la anexa 1D conform art. 181 al. (1) din HG 1391/2006. Procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001.

In conformitate cu prevederile art. 72 al. (2) din OUG 195/2002 Pietonii au prioritate de trecere fata de conducătorii de vehicule numai atunci cand sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor. Astfel, in speța, pietonii nu erau angajați in traversare in momentul in care m-am apropiat de trecere. Agentul de politie a stabilit in conținutul procesului-verbal cuantumul amenzii, punctele de amenda, confiscarea in dreptul căruia a menționat "Dovada cu xxxxxxx" si reținerea permisului de conducere. Menționează faptul ca i s-a comunicat faptul ca a de plătit o amenda reprezentând contravaloarea a 4 puncte de amenda si ca i se va retine permisul de conducere, fara insa a-i confisca vreun bun.

De asemenea in temeiul art. 97 din OUG 195/2002 (1) Pe langa sancțiunile contravenționale, polițistul rutier dispune, in cazurile prevăzute in prezenta ordonanța de urgenta, si una dintre următoarele masuri tehnico-administrative: reținerea permisului de conducere si/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, dupa caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcutelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare; anularea permisului de conducere. (3) Perioada in care titularului permisului de conducere i se interzice dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se considera suspendare, conform dispozițiilor art. 96 alin. (2) lit.b). Reținerea permisului este o masura-tehnico administrativa coroborata cu dispozițiile art. 96 al.(2) lit. b) cu privire la sancțiunea complementara de suspendare a dreptului de a circula. Menționeză faptul ca i s-a reținut permisul de conducere in urma căruia am primit o dovada inlocuitorare cu drept de circulație, pe care agentul a mentionat-o la secțiunea "Confiscare" , unde in mod normal trebuiau menționate bunurile supuse confiscării, care in temeiul legii sunt a) mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore deținute, montate si folosite pe alte autovehicule.

Agentul de politie a menționat temeiul in baza căruia s-a dispus sancționarea faptei descrise in procesul-verbal art. 100 al. (1) lit.b) din OUG 195/2002. Alineatul (1) al art. 100 din OUG 195/2002 nu conține litere ca subpuncte, acestea fiind numerotate de la 1 la 13. Astfel, reglementările legale in baza căruia agentul a inteles ca aplice amenda nu sunt corecte. Mai mult, la subpunctul 2 al al. (1) din art. 100, care poate fi asimilat unui subpunct b) face referire la nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră .

Prin întâmpinare intimatul I____________ de Poliție Județean T____ a solicitat respingerea apelului cu motivarea că , ‚ motivele învederate de apelant instanței de judecată sunt neîntemeiate, apelantul făcându-se vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal. Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și a fost dată cu aplicarea corectă a legii.

Instanța de fond în mod temeinic si legal a apreciat că apelantul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal, din acte/e și lucrările dosarului rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității.

In ceea ce privește existența faptei și săvârșirea acesteia de către apelant, acestea au fost probate prin coroborarea tuturor probelor depuse la instanța de fond, după cum corect a reținut și această instanță. Procesul verbal a fost întocmit de către agentul nostru constatator, competent, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care a perceput în mod direct și personal, situația de fapt reținută în procesul verbal.

Din examinarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel și sub toate aspectele , tribunalul va retine următoarele :

În mod greșit Judecătoria a respins plângerea contravențională cu motivarea că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de legalitate prevăzute de OG 2/2001.

Astfel prin procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 20.01.2015 (f.41), petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei și i s-a reținut permisul de conducere, în baza prevederilor art. 135 lit. h din HG 1391/2006.

S-a reținut că , în data de 20.01.2015, ora 16.18, petentul a condus auto marca Land Rover cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ________________________ Timișoara și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului public pe marcajul semnalizat și marcat corespunzător, fiind filmat și înregistrat de aparatul radar montat pe auto cu nr. MAI xxxxx.

Tribunal reține însă că din vizionarea probei video depusă la dosarul cauzei de către intimat , rezultă că pietonii nu erau angajați in traversare in momentul in care petentul s-a apropiat de trecere.

Astfel potrivit art.100 alin .3 din OUG 195/2002 constituie contraventie neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a drumului public prin locuri special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului .

În speță însă se poate observa că pietonul în cauză nu se angajse încă în tranvesrarea trecerii .

Prin urmare Tribunalul constată că fapta petentului nu se circumscrie normei incriminatori enumerată mai sus motiv pentru care procesul verbal a fost încheiat cu încălcare prevederilor art 16 din OG 2 /2002 cu privire la descrierea faptei , astfel că pretinsa faptă săvârșită nu constituie contraveție.

Față de cele reținute mai sus Tribunalul în temeiul art 480 cod procedură civilă urmează să admită apelul formulat și în consecință să schimbe hotărârea apelată în sensul că va admite plângerea contravențională și dispune anularea procesului verbal de contravenție

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul G_______ I__ D____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Timișoara Splaiul N______ Titulesu nr.10 A __________ __________________, împotriva sentinței civile nr.7625/22.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI TIMIS, cu sediul în Timișoara Bdl., Take I______ nr. 44-46 județul T____, ca neîntemeiată.

Schimbă hotărârea apelată în sensul că admite plângerea contravențională și dispune anularea procesului verbal de contravenție.

Definitivă

Pronunțată în ședința publică din data de 25 Noiembrie 2015.

Președinte, M_____ T____		Judecător, A______ S______
	Grefier, S_____ C______

Red.M.T.

Tehnored..S.C.

5 ex/10.12.2015

____________.12.2015

S.M. 1 ex.

Instanța de fond – Judecătoria Timișoara

Judecător - A______ R______ B________