Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL C________
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 1267
Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I____-L____ O______-D__
JUDECĂTOR: E________ C______
GREFIER: E______ D_____
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție DGAF xxxxxxx formulat de apelanta petentă ___________________, cu sediul în C________, _________________-46, _____________, jud. C________, în contradictoriu cu intimata A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA, cu sediul în București, _____________________, sector 5, București, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 3549/27.03.2015 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelantă avocat M____ I___, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr. civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța constată că apărătorul ales al apelantei a procedat la semnarea cererii de apel.
Reprezentantul apelantei depune la dosar dovada achitării diferenței de taxă judiciare de timbru în cuantum de 10 lei.
Instanța procedează la anularea diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei.
La interpelarea instanței reprezentantul apelantei arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat.
În temeiul dispozițiilor art. 244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea judecătorească, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii, anulării procesului verbal de contravenție, cu consecința anulării măsurilor de sancționare. De asemenea arată că la fondul cauzei si prin cererea de apel au arătat că agenții constatatori au încălcate prevederile art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, în sensul că la fața locului era prezent administratorul, care însă nu avea actul de identitate și căruia i s-a refuzat plecarea pentru a aduce documentul. În acest sens arată că în procesul verbal nu s-a făcut mențiunea că a fost prezent și nici nu s-a numit un martor care să confirme această situație de fapt. În susținere arată că cei doi martori audiați la fond au confirmat administratorul era prezent, că nu i s-a dat voie să plece acasă și nici nu s-a luat o declarație de martori. Mai arată că agenții constatatori au numit ca reprezentant pe unul dintre salariați, cu toate că nu putea fi reprezentant, ci martor, și în calitate de reprezentant acestuia i s-a luat o declarație și a fost obligat să semneze procesul verbal de contravenție. În acest sens arată că a depus și indicat practică judiciară și jurisprudență. În concluzie reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului ca motivat, fără cheltuieli de judecată.
Față de dispozițiile art. 394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
T R I B U N A L U L,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.07.2014, petentul S.C. M______ G___ S.R.L, în contradictoriu cu intimatul A______ NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ – REGIONALA 2 C________ a solicitat anularea procesului verbal __________ nr. xxxxxxx/10.07.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii.
În motivare, petentul a arătat că procesul verbal nu a fost semnat de administratorul societății petente, iar în lipsa acestuia, agentul trebuia să facă mențiunea despre această împrejurare care să fie confirmată de cel puțin un martor; a mai arătat că administratorul era prezent dar fără a avea asupra sa actul de identitate, iar procesul verbal a fost semnat de angajatul M____ G_______ ginerele administratorului, angajat care nu ar fi putut să semneze în calitate de martor datorită gradului de rudenie cu administratorul; s-a mai arătat că suma de 162 lei consemnată în cuprinsul procesului verbal era asupra coafezei C_______ C________ care era nou angajată, suma urmând a fi trecută în casa de marcaj de angajatul M____ G_______ sau administrator care lipseau temporar din unitate.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a depus în copie procesul verbal __________ nr. xxxxxxx/10.07.2014, procesul verbal din 10.07.2014, act constitutiv, certificat de înregistrare, contract individual de muncă nr. 13/31.07.2013.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea cererii, iar în probațiune a depus în copie documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal contestat.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent proba testimonială cu audierea martorilor C_______ C________ și M____ G_______.
Prin sentinta civila nr. 3549/27.03.2015 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsa plangerea ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„Prin procesul – verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/10.07.2014, petentul a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum total de 10.000 lei în temeiul art. 11 alin a din OUG nr. 22/1994, cu amendă în cuantum de 8000 și în temeiul art. 42 alin. 1 din Legea nr. 82/1991 lei și suspendarea activității la acest punct de lucru pe o perioadă de 3 luni, pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b) din același act normativ și art. 41 poz. 2 lit. c din Legea nr. 82/1991, reținându-se faptul că în data de 10.07.2014 s-a constatat că societatea a prestat servicii către populație fără a emite bon fiscal pentru suma de 162 lei și nu a fost întocmit raportul de gestiune.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, având în vedere materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice sancționate, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Conform art. 16 „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.”
Conform art. 19 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora „(1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2)Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3)În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Față de textele legale menționate, instanța nu poate reține motivul de nulitate invocat de petent referitor la semnarea procesului verbal de către angajatul M____ G_______ și nu administratorul societății petente.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal, se constată că se contestă doar contravenția reținută în sarcina petentului privind neemiterea bonurilor fiscale pentru suma de 162 lei.
Conform art. 11 alin. 1 lit. b) din OUG nr. 28/1999, sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat. De asemenea, conform art. 14 alin. 2 din OUG nr. 28/1999, nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare printre altele la neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.
Instanța reține că intimatul a probat săvârșirea contravenției de către petent, astfel cum rezultă din coroborarea constatărilor personale ale agenților constatatori cu nota explicativă dată la momentul efectuării controlului care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați.
Motivul invocat de petent privind necunoașterea de către angajata C_______ C________ a modului de utilizare a casei de marcat și susținerea potrivit căreia, pentru suma respectivă urma să fie emis bon fiscal, nu constituie cauze exoneratoare de răspundere delictuală, acestea fiind expres prevăzute de art. 11 din OG nr. 2/2001.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate pentru această contravenție, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 5 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
O primă precizare care se impune vizează persoana contravenientei care este o societate comercială cu răspundere limitată ce presupune o calificare superioară din punctul de vedere al desfășurării activităților comerciale atrăgând exigențe superioare cu privire la respectarea reglementărilor fiscale în domeniu, în raport de ceilalți subiecți ai raporturilor comerciale, cum ar fi întreprinderile individuale.
Instanța constată că in ceea ce privește sancțiunea principală a amenzii, organul constatator a făcut o corectă individualizare, aplicând minimul amenzii prevăzute de lege, sancțiunea avertismentului nefiind suficientă pentru a asigura prevenirea săvârșirii aceleiași fapte contravenționale în viitor și față de imperativul sancționării oricărei forme de evaziune fiscală.
În concluzie, față de toate aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petent.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.”
Petentul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal. In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.
In dezvoltarea motivelor de apel a aratat apelantul ca, desi, din probele administrate s-a confirmat situatia de fapt mentionata in plangere, in mod surprinzator, judecatorul de fond nu retine motivul de nulitate invocat de societate prin plangere, desi in prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001 pe care le invoca conduc la retinerea nulitatii absolute a procesului-verbal de contraventie, instanta nemotivand retinerea, facand referire la prevederile art. 16 ai 19 din OG 2/2001, pe care nu le interpreteaza. A mai aratat ca sanctiunea aplicata creeaza grave prejudicii societatii.
Intimata a depus intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat. A aratat ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca procesul-verbal de contraventie nu este lovit de nulitate absoluta, iar cat priveste obligativitatea de a insera semnatura unui martor in procesul-verbal, a mentionat ca aceasta apare cand contravenientul nu este de fata la momentul intocmirii actului de control, ceea ce nu este cazul in speta de fata. Referitor la individualizarea sanctiunii, prin inlocuirea amenzii cu avertisment, a mentionat ca nu se impune acest aspect, dat fiind gradul ridicat de pericol social al faptelor contraventionale.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.
Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/10.07.2014, petentul a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum total de 10.000 lei în temeiul art. 11 alin a din OUG nr. 22/1994, cu amendă în cuantum de 8000 și în temeiul art. 42 alin. 1 din Legea nr. 82/1991 lei și suspendarea activității la acest punct de lucru pe o perioadă de 3 luni, pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b) din același act normativ și art. 41 poz. 2 lit. c din Legea nr. 82/1991, reținându-se faptul că în data de 10.07.2014 s-a constatat că societatea a prestat servicii către populație fără a emite bon fiscal pentru suma de 162 lei și nu a fost întocmit raportul de gestiune.
Referitor la legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, corect s-a retinut că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice sancționate, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Conform art. 16 „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.”
Conform art. 19 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora „(1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2)Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3)În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Față de textele legale menționate, corect instanta de fond nu a putut reține motivul de nulitate invocat de petent referitor la semnarea procesului verbal de către angajatul M____ G_______ și nu administratorul societății petente.
Referitor la temeinicia procesului – verbal, se constată că se contestă doar contravenția reținută în sarcina petentului privind neemiterea bonurilor fiscale pentru suma de 162 lei.
Conform art. 11 alin. 1 lit. b) din OUG nr. 28/1999, sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat. De asemenea, conform art. 14 alin. 2 din OUG nr. 28/1999, nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare printre altele la neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.
S-a retinut că intimatul a probat săvârșirea contravenției de către petent, astfel cum rezultă din coroborarea constatărilor personale ale agenților constatatori cu nota explicativă dată la momentul efectuării controlului care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate pentru această contravenție, potrivit art. 5 alin. 5 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Corect s-a retinut că, in ceea ce privește sancțiunea principală a amenzii, organul constatator a făcut o corectă individualizare, aplicând minimul amenzii prevăzute de lege, sancțiunea avertismentului nefiind suficientă pentru a asigura prevenirea săvârșirii aceleiași fapte contravenționale în viitor și față de imperativul sancționării oricărei forme de evaziune fiscală.
În consecință, apreciind in egala masura, că procesul-verbal este legal și temeinic, ca sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, iar înlocuirea amenzii cu avertismentul nu este oportună în prezenta cauză, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de catre ___________________, cu sediul în C________, _________________-46, _____________, jud. C________, in contradictoriu cu intimata A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA, cu sediul în București, _____________________, sector 5, București, impotriva S.C. nr. 3549/27.03.2015, pronuntata de Judecatoria Constanta, ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I____-L____ O______-D__ E________ C______
GREFIER,
E______ D_____
Jud.fond. L. M________
Tehnored.jud.decizie: I.-L. O.-D./4 ex./02.11.2015