cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1344/A

Ședința publică din 26 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D____ D____

Judecător N___ B________

Grefier C_______ M____ C____

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-petent D____ M_____ A________ împotriva sentinței civile nr.422 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Baia M___ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 12.10.2015 când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 422 din 23.01.2015, Judecătoria Baia M___ a respins plângerea formulată de petentul D____ M_____ A________, domiciliat în Hideaga nr. 136, jud. Maramureș, în contradictoriu cu intimatul IPJ Maramureș, cu sediul în Baia M___, ____________________. 37, jud. Maramureș.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul–verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 02.07.2014, încheiat de către agentul constatator din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 810 lei și reținerea permisului de conducere, pentru încălcarea dispozițiilor art. 48 din OUG nr. 195/2002 cu modificările și completările ulterioare.

Agentul din cadrul intimatului a reținut că petentul a condus auto cu nr. XXXXXXXXX, în localitatea Valea Chioarului, cu viteza de 108 km/h (+ 58km/h), abatere constatată de aparatul radar montat pe auto MAI xxxxx și filmată pe HD Xmw3..

Petentul a semnat procesul verbal fără obiecțiuni.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr.2/2001 și ale art. 105 din O.U.G. nr.195/2002, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit art. 48 din OUG 195/2002, respectiv art. 121 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circula. Prevederile art. 102 alin. 3 din OUG 195/2002 arată că, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Aparatul radar utilizat la constatarea faptei contravenționale a fost verificat metrologic, fiind autorizat să măsoare viteza în regim staționar și de deplasare (fila 19 dosar), iar agentul constatator deține atestatul pentru operarea radarului (fila 18 dosar).

Conform înregistrării video a faptei depuse pe suport dvd, auto înmatriculată sub nr.XXXXXXXXX, a fost înregistrată cu o viteză de deplasare de 108 km/h în localitate.

Constatarea faptei contravenționale reținute în sarcina petentului s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor art 3.5.1. din ORDINUL nr. 301 din 23 noiembrie 2005, privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, înregistrările efectuate cuprinzând data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate și imaginea autoturismului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Jurisprudența CEDO privind aplicabilitatea prezumției de nevinovăție, este de asemenea incidentă în cauză. Astfel, potrivit cauzei Mariu H______ împotriva României (Decizia dată cererii 7034/07 și alte 16 cereri), Curtea a reținut faptul că, sancțiunile prevăzute de Codul rutier roman au un caracter preventiv, punitiv și disuasiv, astfel că garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție în materie penală, printre care se numără și dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție, sunt aplicabile procedurilor referitoare la contestarea procesului verbal ce au atras sancționarea cu amendă, cu aplicarea de puncte de penalizare sau suspendarea dreptului de a conduce. Aceasta însă nu împiedică statele membre să recunoască existența unei prezumții de legalitate și temeinicie a proceselor verbale, fără de care ar fi imposibilă pedepsirea încălcării legislației rutiere.

Ca atare, instanța trebuie să verifice în contextul răsturnării sarcinii probei, dacă IPJ a făcut dovada acuzației aduse petentuluii. Astfel cum s-a arătat mai sus, agentul constatator a respectat prevederile legale în materie iar fapta a fost înregistrată cu mijloace tehnice verificate metrologic, astfel, că toate garanțiile prevăzute de lege în materie au fost respetate iar elementele constitutive ale contravenției au fost întrunite. Petentul a avut posibilitatea de a contesta mijloacele de probă ce i-au fost comunicate în timpul derulării prezentei proceduri, astfel că dreptul său la apărare a fost de asemenea respectat.

Apărările formulate prin plângere nu sunt fondate.

Descrierea faptei respectă standardul prevăzut de lege (art. 16 din OG 2/2001), iar înregistrarea video a faptei, respectiv textele de lege indicate de către agentul constatator permit instanței să identifice fapta ca fiind săvârșită în localitate într-o zonă cu limita de viteză de 50 km/h (s-a menționat depășirea limitei legale cu 58 km/h). Așadar, petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altefel decât prin anularea actului.

Pentru aceste motive, instanța a apreciat că nu se impune anularea actului atacat.

Din perspectiva individualizării sancțiunilor, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și la apărările formulate în cauză, instanța a reținut că, că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu pericolul social al faptelor, iar petentul nu a făcut dovada existenței unor împrejurări care să atragă diminuarea pericolului social al faptei, unul extrem de grav raportat la viteza cu care acesta a circulat în localitate.

Pentru toate aceste motive, instanța a respins plângerea contravențională conform dispozitivului hotărârii.

Împotriva sentinței a declarat apel petentul D____ M_____ A________ solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de contravenție atacat.

În motivare a susținut că judecătorul fondului a reținut în considerente o stare de fapt contrară conținutului procesului verbal, arătându-se că "agentul din cadrul intimatului a reținut că petentul a condus auto nr. XXXXXXX în localitatea Valea Chioarului…”.Această afirmație nu are corespondent în cuprinsul procesului verbal la rubrica locul faptei sau a săvârșit următoarele, în care nu se menționează locul săvârșirii faptei, în localitate sau în afara localității, aspect esențial prin prisma verificării limitei de viteză precum și a conținutului contravenției. Se menționează că a fost înregistrată viteza de 108 km/h fără a se arăta în ce loc s-a efectuat măsurarea vitezei precum si limita de viteză de pe acel tronson de drum.

În acest sens, au fost încălcate prevederile art. 1 si art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, privind descrierea faptei si a împrejurărilor esențiale pentru determinarea caracterului contravențional al acesteia, procesul verbal fiind nul.

A susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală si netemeinică sub acest aspect.

Nu există niciun reper care să poată determina concluzia certă la care a ajuns instanța fondului în sensul că din înregistrarea video se poate observa că pe acel sector de drum limita de viteză este de 50km/h.

Își menține poziția exprimată în plângere în sensul că nu este reală mențiunea privind deplasarea sa cu viteza de 108 km/h, fiind posibil ca această viteză să fi fost atinsă în afara localității.

Susține că aducându-i-se la cunoștință dreptul de a formula obiectiuni, a arătat faptul că nu este de acord cu cele menționate în procesul-verbal în condițiile în care starea de fapt reținută nu este reală, însă agentul constatator nu a menționat în procesul verbal obiectiunile sale.

Cu toate acestea, lipsa obictiunilor nu poate atrage validarea unui proces-verbal încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative.

În drept s-au invocat prevederile art. 466 și urm. Cod procedură civilă.

Analizând apelul declarat prin raportare la considerentele de fapt și de drept invocate și probele administrate la fond Tribunalul îl apreciază ca fiind întemeiat.

Contrar celor reținute de judecătorie descrierea faptei nu respectă rigorile art. 16 din OG nr. 2/2001.

În concret procesul verbal nu reține locul săvârșirii contravenției ci doar locul încheierii procesului verbal.

Lipsa reținerii locului săvârșirii contravenției pe de o parte nu poate fi suplinită cu alte probe sau înscrisuri (străine de procesul verbal în sine) iar pe de altă parte, face imposibilă analiza stării de fapt și corecta ei raportare la prevederile legale reținute, respectiv legalitatea și temeinicia sancțiunii contravenționale pecuniare aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.480 Cod procedură civilă,

Admite apelul declarat de petentul D____ M_____ A________ domiciliat în Hideaga nr.136 împotriva sentinței civile nr.422 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Baia M___ pe care o schimbă după cum urmează:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul D____ M_____ A________ și în consecință:

Anulează procesul verbal de contravenție nr.xxxxxxx/02.07.2014 întocmit de intimatul IPJ Maramureș cu sediul în Baia M___, ____________________. 37.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi 26 Octombrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

D____ D____ N___ B________ C_______ M____ C____

Red. D.D./23.11.2015

Tred. A.H./25.11.2015

JUDECĂTOR LA FOND N______ S______ T______