Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX Cod operator 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1895/2015
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M_____ C______ S_____
Judecător D_____ S______
Grefier M____ R______
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta petentă _____________________ împotriva sentinței civile nr. 2639 din data de 17.04.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă asociat M____ C______ legitimându-se cu cartea de identitate ________ nr. xxxxxx pentru apelanta petentă _____________________, lipsă fiind intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural, după care reprezentantul apelantei intimate depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei aferentă cererii de apel.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul apelantei petente având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și desființarea sentinței pronunțată de instanța de fond având în vedere că societatea petentă nu a creat un prejudiciu în dauna bugetului de stat și fapta produsă nu a avut un grad de pericol social ridicat. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2639 din data de 17.04.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă cererea privind repunerea în termen.A fost admisă excepția tardivității invocată prin întâmpinare și pe cale de consecință a fost respinsă ca tardiv formulată plângerea contravențională împotriva procesului verbal de contravenție _______/2014, nr.xxxxxxx din 29.10.2014 de către petenta _____________________, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție _______/2014, nr.xxxxxxx din 29.10.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că nu a depus situațiile financiare anuale la 31.12.2013, termenul legal de depunere fiind 30.05.2014.
Instanța a constatat, din înscrisul aflat la fila 55 (confirmarea de primire a procesului verbal contestat), că petenta a luat la cunoștință de existența procesului verbal _______/2014, nr.xxxxxxx din 29.10.2014, la data de 07.11.2014, când i-a fost comunicat la sediul societății, în localitatea Bâltișoara, ________________________________________ semnând de primire.
Mențiunile din confirmarea de primire a procesului verbal contestat (fila 55) referitoare la faptele constatate personal de cel care a completat acest înscris nu au putut fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.
În conformitate cu dispozițiile art.31 alin.1 din OG. 2/200, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar procesul verbal de contravenție nr. xxxxxxx/29.10.2014 încheiat de AJFP Gorj la data de 29.10.2014 a fost comunicat petentei la data de 07.11.2014, așa cum a reieșit din cuprinsul confirmării de primire la rubrica calitatea primitorului fiind menționat "administrator", plângerea contravențională fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J__ la data de 10.12.2014.
Cu privire la cererea de repunere în termen, instanța a reținut că, potrivit art. 186 C.p.civilă, partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, scop în care va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
Raportat la starea de fapt reținută anterior, instanța a constatat că procesul verbal contestat a fost comunicat petentei la data de 07.11.2014 și termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia s-a împlinit la data de 24.11.2014.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și din conținutul biletului de ieșire din spital a rezultat că soțul administratorului societății a fost externat la data de 21.11.2014, astfel că petenta avea posibilitatea să depună contestația până la data de 24.11.2014.
Susținerea petentei în sensul că procesul verbal contestat a fost depus în cutia poștală nu a fost dovedită, fiind infirmată de confirmarea de primire din data de 07.11.2014 (depusă la fila 55), înscris ce nu a fost combătut prin procedura înscrierii în fals.
Pentru considerentele expuse, instanța a apreciat ca nefondată cererea de repunere în termen și a respins-o ca atare.
Cu privire la excepția tardivității invocată prin întâmpinare, instanța a considerat-o întemeiată, deoarece petenta nu a formulat plângere contravențională în termenul de 15 zile de la data când i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție, plângerea fiind tardiv formulată în raport de dispozițiile art. 31 alin.1 din OG 2/2001 care consacră acest termen ca fiind de decădere.
Având în vedere că excepția tardivității introducerii plângerii este o excepție absolută, peremtorie, dirimantă care face inutilă cercetarea cauzei în fond, instanța a admis excepția și a respins plângerea contravențională, ca fiind tardiv formulată.
2.Calea de atac.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentă _____________________ prin care a solicitat admiterea apelul, modificarea în totalitate a hotărârii instanței de fond, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______/2014, nr.xxxxxxx din 29.10.2014, repunerea în termen a plângerii și exonerarea de plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivele scrise de apel, apelanta petentă a arătat că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J__ sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX a solicitat instanței ca în contradictoriu cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______/2014 nr. xxxxxxx din 29.10.2014, repunerea în termen a plângerii și exonerarea sa de plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
De asemenea, în motivarea plângerii a învederat că societatea a fost sancționată de către AFP Tg-J__ cu 2.000 de lei amendă contravențională, reținându-se că nu a depus situațiile financiare anuale la 31.12.2013, termenul legal de depunere fiind 30.05.2014, conform prevederilor cap. III, punctul 3.1, alin.1, lit. a din Anexa nr.1 la OMFP nr 79 din 21 ianuarie 2014.A mai arătat, că societatea E_______ P____ SRL a fost înființată în anul 2006, având principal obiect de activitate „editarea și tipărirea ziarelor”, iar timp de aproape 3 ani în care societatea a activat în acest domeniu a depus situații financiare la timp și a plătit impozitele și taxele aferente, ba mai mult, la data sancționării figura în situațiile AJFP Tg-J__ cu plăți în plus în sumă de 501 lei.
A menționat că din cauza contextului economic în care se află România în ultimii cinci ani, presa centrală și-a restrâns semnificativ activitatea astfel încât ziare qality au renunțat la edițiile „print” trecând exclusiv în „on-line” sau, mai rău, au dispărut de pe piață (ex: Ziua, Cotidianul, Gardianul, Gândul, etc), iar la nivelul județului Gorj s-a întâmplat același lucru, astfel, în acest context, începând cu anul 2009, societatea E_______ P____ SRL nu a mai desfășurat nici un fel de activitate comercială.
A precizat că, în acest sens la întocmirea procesului-verbal de contravenție nu s-a ținut seamă de situația faptică a societății, sancțiunea aplicată nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și, de asemenea, nu s-a ținut cont de împrejurările în care a fost săvârșită, de scopul urmărit, ori de urmarea produsă.
În concret, depunerea situațiilor financiare menționate prin procesul verbal de contravenție, viza o perioadă în care societatea nu a desfășurat activitate, lucru care putea fi verificat de agentul constatator în situația electronică de la AJFP Tg-J__ care relevă acest fapt, astfel că nu poate fi vorba despre vreo urmare constând în vreun prejudiciu cauzat prin nedepunerea documentelor menționate. Pe de altă parte, la data de 8.12.2014 au fost înregistrate toate documentele pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale, acest fapt făcând dovada bunei credințe.
A considerat că, în mod eronat, agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 2.000 lei, fără a ține cont de prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, actualizată, conform căruia sancțiunea contravențională trebuia să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
De asemenea, a susținut că în prezenta cauză, lipsește această proporționalitate între sancțiune și gradul de pericol social al faptei și nu există nici o urmare produsă prin nedepunerea acestor situații financiare aferente unei perioade de inactivitate, menționând că societatea are înregistrate la zi toate documentele contabile prevăzute de legislația fiscală în vigoare, inclusiv pe cele pentru care s-a aplicat sancțiunea contravențională sus arătată, adică a intrat rapid în legalitate, prin depunerea situațiilor la AJFP Tg-J__, ceea ce denotă circumstanțe personale favorabile, iar pe de altă parte, societatea se află la prima abatere contravențională.
Cu privire la termenul de introducere a plângerii a susținut că a invocat prevederile art.27 din OG nr.2/2001 conform căruia comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului iar operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor, ori prin întâmpinare, intimata a arătat că „ nu a putut fi identificată o persoană care să semneze în calitate de martor”. Cu toate că art. 19 din OG nr. 2/2001 în mod firesc permite încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului, această norma trebuie interpretată și înțeleasă în legătură cu prevederile art. 16 alin. 7, în sensul că încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului trebuie să fie urmarea refuzului acestuia expres sau tacit de a se prezenta în fața agentului constatator, nu în sensul îngrădirii contravenientului de la dreptul de a face obiecțiuni.
În acest sens, a considerat că pentru a se stabili dacă AJFP Tg-J__ a comunicat în condiții legale procesul-verbal, instituția trebuia să remită instanței avizul de primire sau procesul-verbal de afișare, semnat de un martor.
Mai mult, a învederat că înscrisul aflat la fila 55 din dosar (confirmarea de primire a procesului verbal contestat) nu conține semnătura „ administratorului” așa cum a precizat în întâmpinare intimata AFP Tg-J__, în acest sens înțelegând să se îndrepte cu plângere penală împotriva celui care „a semnat de primire”.
Astfel a considerat că, instanța de fond trebuia să stabilească concret momentul comunicării procesului verbal, și astfel să repună în termen cererea de contestare a acestuia ținând cont de aspectele relatate mai sus, coroborate cu faptul că în perioada 4-21 noiembrie 2014, a trebuit să-l însoțesc pe soțul său, M____ C______ A_____, la București, acesta având unele probleme de sănătate care au impus însoțitor din cauza unor afecțiuni articulare, iar în perioada respectivă a avut nevoie de un consult medical la Spitalul Clinic C________ (rețetă eliberată la data de 5.11.2014 de către doctor C_____ C________) și în intervalul următor, până pe data de 21.11.2014 fiind internat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „V_____ B____” (Bilet de ieșire din spital - Prof. Univ. Dr. S_____ G________), neputând lua la cunoștință despre procesul verbal, acesta fiind găsit în cutia poștală de la sediul societății, localitate Bâltișoara, _____________________ de 30.11.2014, plicul fiind complet deteriorat.
A solicitat să se aibă în vedere și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Arghel contra României, în care se critică sistemul sancționator al Ordonanței 2/2001, sistem care este lipsit de prezumțiile de legalitate șt temeinicie, prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului fiind încălcată.
În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art. 468 și urm. Cod procedură civilă precum și pe dispozițiile art. 34 alin.2 din OG 2/2001 actualizată.
În dovedirea apelului, a înțeles să se folosească de întreg probatoriul administrat în dosarul de fond.
Deși, prin rezoluția din data de 06.07.2015 i s-a comunicat intimatei Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj o copie de pe cererea de apel formulată de apelanta petentă _____________________ cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, intimatul petent nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
D____ urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 06.10.2015, fiind citate părțile.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale, instanța de fond a dat o dezlegare corectă în raport de motivele invocate în susținerea acestei repuneri în termen, de dispozițiile legale incidente și probele administrate în cauză.
Astfel, potrivit art. 186 Cod proc.civ., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. (…) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Din textul citat rezultă că decăderea nu operează în cazul în care partea dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, dacă acest act se îndeplinește în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.
Rezultă că pentru admiterea cererii de repunere în termen trebuie îndeplinite cumulativ cerințele ca partea să nu-și fi exercitat dreptul procedural în termenul legal peremtoriu dintr-un motiv care exclude culpa sa, împrejurare, ce a împiedicat partea să acționeze să se fi produs înăuntrul termenului legal în care trebuia exercitat dreptul procedural și, în fine, în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării, partea interesată să formuleze atât cererea de repunere în termen cât și cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
În cauză, petenta a invocat în susținerea cererii de repunere în termen faptul că în perioada 4-21.11.2014 M____ M____ I_____ l-a însoțit pe soțul său la București, acesta fiind chiar internat, astfel că nu a putut lua la cunoștință despre procesul-verbal ce a fost găsit la cutia poștală de la sediul societății la data de 30.11.2014. Ori, prin probele administrate, respectiv biletul de ieșire din spital din care rezultă că soțul administratorului societății a fost externat la data de 21.11.2014, petenta nu a dovedit în cauză un motiv temeinic justificat în sensul avut în vedere de legiuitor la momentul inserării dispozițiilor art. 186 Cod proc.civ,, prima instanță dezlegând în mod just acest aspect. În acest sens, este de remarcat că petenta a fost sancționată contravențional în baza art. 42 alin. 1 raportat la art. 41 alin. 8 din Legea nr. 82/1991, fiind întocmit procesul-verbal de contravenție A/2014 nr. xxxxxxx/29.10.2014, contestat prin plângerea contravențională formulată la data de 10.12.2014 prin care s-a solicitat, totodată, și repunerea în termenul de declarare a contestației. Rezultă, totodată, din probe că soțul administratorului a fost externat la data de 21.11.2014, dată la care nu se împlinise termenul legal prevăzut pentru formularea contestației plângerii contravenționale, însă petenta avea posibilitatea formulării acestei acțiuni în termen, dar nu a înțeles să uzeze de calea prevăzută de legiuitor în condițiile expuse de OG nr. 2/2001, respectiv în termenul de 15 zile de la data comunicării, termen care se împlinea la data de 24.11.2015.
Susținerea petentei în sensul că procesul verbal contestat a fost depus în cutia poștală nu a fost dovedită, fiind infirmată de confirmarea de primire din data de 07.11.2014 care este semnată de către administratorul societății.
Cu privire la excepția tardivității formulării plângerii, de asemenea, se constată că prima instanță a dat o dezlegare justă, apreciind corect probele administrate în cauză.
Astfel, potrivit art.31 alin.1 din O.G.nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, acestuia îi sunt înmânate copia de pe procesul-verbal și înștiințarea de plată a amenzii, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal.
În situația în care contravenientul este absent sau refuză să semneze procesul-verbal, legiuitorul a prevăzut în art. 26 alin. 3 și art. 27 din aceeași ordonanță, faptul că procesul-verbal și a înștiințarea de plată se comunică de către agentul constatator, prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
În speță, actul sancționator a fost întocmit în lipsa petentei, astfel că actul a fost comunicat prin poștă petentei, la sediul acesteia din comuna R____, ____________________________, același sediu indicat și prin plângerea contravențională. Acest fapt rezultă din confirmarea de primire, fila 55 din dosarul de fond, act potrivit căruia administratorul societății a primit procesul-verbal la data de 07.11.2014.
Din coroborarea acestor probe reiese că intimata a comunicat petentei procesul-verbal de contravenție prin poștă la sediul petentei la data de 07.11.2014, dată în raport de care se calculează termenul de 15 zile prevăzut pentru formularea plângerii contravenționale.
Ori, se constată că în mod corect instanța de fond a respins ca tardiv formulată plângerea contravențională, în condițiile în care aceasta a fost formulată după expirarea termenului legal imperativ de 15 zile prevăzut de art. 31 din OG nr. 5/2001, motivele de apel fiind neîntemeiate, pentru considerentele expuse.
Deși apelanta a susținut că există dubii cu privire la modul de comunicare a actului sancționator, invocând că acesta a fost depus la cutia poștală, instanța de apel constată că data comunicării procesului-verbal cea de 07.11.2014, prin poștă, aspect apreciat corect de către prima instanță, confirmarea de primire fiind semnată de către administratorul societății, situație în care poștașul a procedat la înmânarea actului sancționator reprezentantului legal al petentei. Faptul că apelanta susține că pe confirmarea de primire nu este semnătura administratorului, sens în care va formula plângere penală împotriva celui care „a semnat de primire”, nu poate fi reținut în cauză, în condițiile în care nu a fost depusă la dosar o hotărâre penală pronunțată în acest sens.
Deși s-au invocat în cauză critici cu privire la legalitatea și temeinicia actului sancționator, instanța de apel constată că prin soluționarea corectă a excepției tardivității în sensul admiterii acesteia, nu se poate face o analiză a cauzei cu privire la acestea, ca urmare a efectului peremtiv (dirimant) al excepției admise de către prima instanță, soluționată în mod just în raport de probele administrate în cauză și dispozițiile legale incidente.
Față de aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod proc.civ. raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, va respinge apelul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta petentă _____________________ având CUI19191220 și sediul în localitatea Bîltișoara, __________________________, împotriva sentinței civile nr.2639 din data de 17.04.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj cu sediul în municipiul Târgu - J__, __________________, județul Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M_____ C______ S_____ |
|
Judecător, D_____ S______ |
|
Grefier, M____ R______ |
|
Red. S.M.C./ Tehn. M.R.
J.f./G.S
4ex/06.11. 2015