DOSAR nr. 29.XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 2978

Ședința publică din data de 11.12.2013

Completul compus din:

P_________: I___ O_____

JUDECATOR: F_______ I______ M_______

JUDECĂTOR: G______ M_____

GREFIER: A____ I____ A________

Pe rol fiind soluționarea recursului având ca obiect plângere contravențională, formulat de recurenta - petentă _____________________ sediul social în mun. București, sector 1, Piața Presei Libere, nr. 3-5, Clădirea City Gate, __________________ de Nord, împotriva Sentinței civile nr. 3693/ 26.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 29.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), cu sediul social în mun. Ploiești, ________________________, jud. Prahova.

La apelul nominal efectuat în ședință publică, au răspuns recurenta - petentă ______________________ consilier juridic S______ F______, care depune delegație la dosarul cauzei și intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), prin consilier juridic Z_____ I__, care depune delegație la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura este legal îndeplinită, cauza se află la al doilea termen de judecată a recursului, prin Serviciul registratură recurenta - petentă a înaintat cerere de strigare a cauzei după ora 10.30, însoțită de înscrisuri, în fotocopii.

Intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), prin consilier juridic, depune la dosarul cauzei înscrisurile solicitate, respectiv extras din registru privind sesizarea făcută în data de 06.02 de către numita S_________ C_____, cu precizarea că, deși, în mod normal, aceasta trebuia să fie însoțită de o fișă a sesizării, un astfel de înscris nu a fost identificat în arhiva instituției.

Reprezentanții celor două părți arată că nu au probe noi de administrat în fața instanței de recurs.

Instanța, raportat la actele și lucrările dosarului, având în vedere ca nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Recurenta - petentă ______________________ consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii pronunțată pe fondul cauzei, în sensul admiterii plângerii contravenționale, întrucât s-a dovedit că în mod eronat s-a reținut în sarcina sa comiterea faptelor contravenționale.

În acest sens, în ceea ce privește prima contravenție, respectiv cea constând în afectarea intereselor economice ale consumatorului, arată că sesizarea din data de 15.02.2012 cu privire la nefuncționarea serviciului DOLCE a fost remediată în aproximativ 2 ore de la momentul sesizării, nefiind vorba de un deranjament care să afecteze exclusiv doar clienta respectivă. Astfel, este vorba despre o codificare a semnalului transmis prin satelit, iar clienta nu a fost afectată, de vreme ce nu locuia efectiv. Mai mult decât atât, arată că echipamentul nu a fost în funcțiune în mod continuu, ceea ce a condus la împiedicarea recepționării semnalului până când clienta a revenit în locuință iar pentru perioada de nefuncționare clienta a beneficiat de o reducere a abonamentului.

Susține că în mod eronat s-a reținut că deranjamentul ar fi fost remediat în 2 săptămâni, de vreme ce din înscrisurile depuse în probațiune a reieșit că aceasta a avut loc în termenul de 72 de ore.

Cu privire la cea de–a doua faptă reținută în cuprinsul procesului – verbal, constând în neinformarea clientului cu privire la codificarea semnalului, arată că art. 8 din contract prevede informații privind semnalul TV și codificarea acestuia, clienta fiind informată cu privire la aceste aspecte.

De asemenea, în ce privește sentința pronunțată pe fondul cauzei, arată că, și dacă se aprecia că ea ar fi comis faptele, instanța nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001 privind prescrierea sancțiunii amenzii în termen de 6 luni, de vreme ce contractul a fost încheiat la 19.12.2008, iar procesul verbal a fost întocmit la 13.03.2010, împrejurare ce va fi analizată ca motiv de recurs.

Intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), prin consilier juridic, având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată pe fondul cauzei, ca fiind legală și temeinică, iar pe cale de consecință menținerea dispozițiilor procesului – verbal.

Pe fondul cauzei, arată că, din extrasul de Registru reiese că sesizarea a fost efectuată încă din data de 06.02, iar petenta nu și-a îndeplinit obligația de a furniza serviciul în mod continuu, deși abonamentul este perceput pentru o lună de zile. Arată că în faza recursului recurenta - petentă a invocat că la data de 06.02. nu ar fi fost formulată o sesizare, ci că s-ar fi comunicat numai un punct de vedere.

Susține că recurenta - petentă a recunoscut implicit faptul că nu informase clienta despre cazurile de întrerupere a semnalului. În aceste condiții, apreciază că au fost afectate interesele economice ale clientului, de vreme ce acesta plătea abonamentul lunar, fără a i se furniza însă serviciul, iar restituirea sumelor a avut loc numai după momentul sesizării organelor de control.

Recurenta - petentă ______________________ consilier juridic, având cuvântul în replică, precizează că în data de 06.02. serviciul era funcțional, iar sesizarea efectuată de numita S_________ C_____ nu poate fi încadrată ca fiind o reclamație sau deranjament de serviciu, fiind comunicată o nemulțumire a clientei referitoare la o situație de fapt, iar semnalul a fost furnizat în mod continuu, fiind însă necesar ca, pentru recepționarea sa, echipamentul să fie în funcțiune la postul de recepție, astfel încât nu se poate reține culpa furnizorului. Arată că este posibil ca, la acel moment, clienta să fi reușit să se codeze singură, potrivit pașilor de urmat expuși pe internet. În aceste condiții, respectivul apel nu a fost înregistrat ca un deranjament de serviciu efectiv, ci ca o nemulțumire.

În ceea ce privește informarea prealabilă a clienților, arată că respectivele proceduri erau menționate în contract, iar când clienta a sunat, s-au reamintit prevederile contractuale, întrucât nu i se putea spune să verifice clauzele contractului.

Intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), prin consilier juridic, având cuvântul în replică, susține că semnalul nu era transmis în mod continuu, pentru că la momentul sesizării aparatul era în priză.

Instanța reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3693/ 26.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești Ploiești în dosarul nr. 29.XXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea contravențională plângere formulata de petenta ___________________ contradictoriu cu intimata A__________ NAȚIONALA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR-COMISARITATUL GENERAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR PRAHOVA, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

„Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub număr de dosar XXXXXXXXXXXXXX, petenta __________________________ a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, _________ nr. xxxxxxxx/23.03.2010 emis de ANPC-Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Prahova, precum și exonerarea de plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul-verbal contestat a fost sancționată cu amenda în cuantum de 30.000 lei, în temeiul art. 50 alin. 1 lit. c, d din OG 21/1992 republicată, pentru presupusa încălcare a disp. art. 7 lit. c și art. 18 din actul normativ menționat.

S-a susținut că societatea petentă a fost supusă unui control din partea ANPC-CJPC Prahova, urmare căruia a fost întocmit procesul verbal _________ nr. xxxxxxxx/23.03.2010, ce a fost emis însă cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de OG 2/2001, întrucât lipsesc mențiunile referitoare la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în Registrul comerțului, sub sancțiunea nulității absolute a actului contestat.

Petenta a învederat că procesul-verbal nu conține nici precizarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei în sensul cerut de art. 16 din OG nr. 2/2001, iar un alt motiv de nulitate este reprezentat de faptul că nu s-au menționat data și locul comiterii contravenției, astfel cum cert dispozițiile art. 17 din același act normativ.

S-a mai susținut că nici din punct de vedere al regimului sancționator procesul-verbal nu este legal, în trucât potrivit dispozițiilor legale reținute a fi încălcate, respectiv art. 7 lit. c alin. 2, valoarea amenzii trebuia să fie de 20.000 lei.

Pe fond, s-a susținut că în mod greșit s-a reținut comiterea contravenției, deoarece fapta nu există.

S-a învederat că între petentă și numita S_________ C_____ S______ a fost încheiat contractul de furnizare servicii televiziune Dolce, fiind instalate la casa de vacanță a aceseia din Slănic jud. Prahova echipamentele de telecomunicații necesare furnizării serviciului TV, însă beneficiara, nemulțumită că atunci când ajungea acasă trebuia să contacteze compania pentru reautorizarea semnalului, s-a adresat reprezentanților CJPC Prahova.

Petenta a precizat că, deși a prezentat comisarului CJPC toate argumentele, măsura de protecție a intereselor clientei a fost calificată drept scuză și nu a fost luată în considerare.

În drept, OG nr. 2/2001.

În susținerea plângerii s-au depus de către petentă înscrisuri.

Intimatul CJPC Prahova a ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

S-a susținut că agentul constatator a încheiat procesul-verbal numai pe baza documentelor și informațiilor puse la dispoziție de societate, care nu a reușit să facă dovada că ar fi informat consumatorul asupra procedurii de deconectare, imposibil de acceptat de consumator, dacă ar fi fost cunoscută în prealabil contractării serviciului.

Prin Sentința civilă nr. 1011/01.10.2010, Judecătoria Ploiești a admis plângerea, a anulat procesul-verbal de contravenție și a exonerat petenta de plata amenzii aplicate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ANPC-CJCP Prahova, care a fost admis prin decizia civilă nr. 1227/22.09.2011, a fost casată sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

În considerentele deciziei, instanța de control judiciar a apreciat că, atâta vreme cât recurenta nu a indicat în cuprinsul procesului verbal sediul petentei nu constituie nici o încălcare a art. 17 din OG 2/2001, dar nici nu este de natură să conducă la identificarea contravenientei, procesul-verbal nefiind însă afectat de nulitate sub acest aspect, așa cum a apreciat instanța de fond.

Pe fond, tribunalul a constatat că practic nu s-a făcut o analiză completă a fondului cauzei, instanța neverificând temeinicia actului contestat, ci doar anumite aspecte de legalitate a acestuia.

În faza de rejudecare s-a încuviințat la cererea petentei proba cu înscrisuri.

Instanța, analizând cauza dedusă judecății, în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente și în conformitate cu decizia de casare pronunțată de instanța de control judiciar, reține următoarele :

Între petenta R_________ SA și doamna S_________ C_____ Ș______ a fost încheiat contractul de furnizare servicii televiziune Dolce, fiind instalate la casa de vacanță a aceseia din Slănic jud. Prahova echipamentele de telecomunicații necesare furnizării serviciului TV, însă beneficiara, nemulțumită că atunci când ajungea acasă trebuia să contacteze compania pentru reautorizarea semnalului, s-a adresat reprezentanților CJPC Prahova.

Totodată, instanța reține că agentul constatator a încheiat actul contestat numai pe baza documentelor și informațiilor oferite de societatea petentă, împrejurare față de care susținerile petentei legate de eventuala nulitate absolută a procesului-verbal nu au nicio justificare.

Art. 18 din OG nr. 21/21.08.1991 prevede că, consumatorii au dretul de a fi informați în mod complet, corect și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.

Art. 7 lit. c din același act normativ statuează că prestatorii de servicii sunt obligați să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora.

În conformitate cu textele de lege sus menționate, instanța reține că petenta nu a făcut dovada contrară, întrucât consumatorul care a sesizat protecția consumatorului (ANPC) nu a fost informat cu ocazia încheierii contractului asupra procedurii de deconectare a serviciului de televiziune DOLCE, iar reconectarea consumatorului la acest serviciu a avut loc după două săptămâni de la sesizarea petentei și nu după 72 de ore, conform clauzelor contractuale prevăzute de părți.

În privința cuantumului amenzilor aplicate prin procesul-verbal contestat, instanța constată că aceasta se situează în limite legale, raportat atât la prejudiciul creat consumatorului prin lipsirea o perioadă îndelungată a acestuia de furnizarea serviciului de televiziune DOLCE contractat cât și la dispozițiile clauzelor contractuale. Astfel, pentru încălcarea art. 50 lit. c din OG 21/1992, sancțiunea se situează între 2000 și xxxxx lei, iar pentru încălcarea art. 50 lit. d din actul normativ cuantumul amenzii este de la 1000 la xxxxx lei, argumente în raport de care amenda în cuantum total de xxxxx lei apare ca fiind legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei, de natură să creeze petentei , pe de o parte, o atitudine comercială ireproșabilă față de clienții viitori, cât și de natură să prevină săvârșirea de către aceasta a unor fapte similare.”

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta - petentă _____________________________ pe rolul Tribunalului Prahova – Secția a II – a civilă și de contencios administrativ și fiscal la data de 14.05.2013, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea plângerii contravenționale.

În motivarea cererii, recurenta – petentă a invocat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală. În acest sens, a susținut că prima instanță a încălcat art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, prin aceea că nu a verificat dacă s-a prescris dreptul de a aplica sancțiunii amenzii prin depășirea termenului legal de 6 luni, în condițiile în care i s-a reținut în sarcină nerespectarea unei obligații de a face la momentul încheierii contractului de furnizare servicii – 19.12.2008, față de dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la caracteristicile produsului, respectiv despre procedura de deconectare a serviciului de televiziune. Recurenta - petentă a susținut că nu este vorba despre o contravenție în formă continuată, deoarece presupusa încălcare a obligației are un moment precis de săvârșire și nu durează în timp. În aceeași ordine de idei, a arătat că data de constatare a contravenției a fost 13.03.2010, cu depășirea termenului de 6 luni.

În aceste condiții, recurenta - petentă a susținut că, neanalizând incidența prescripției în cauză, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii.

În altă ordine de idei, recurenta - petentă a invocat că prima instanță, în mod neîntemeiat, nu a luat în considerare motivele pe care s-a întemeiat plângerea contravențională și nici probele administrate în cauză.

Astfel, în ceea ce privește prima contravenție, a susținut că, din condițiile generale de furnizare a serviciilor, se putea observa că prestarea serviciului nu a afectat interesul economic al clientei, fiind efectuată cu bună – credință. A invocat că eronat a reținut instanța că ea ar fi remediat disfuncționalitatea serviciului în 2 săptămâni, în condițiile în care, din istoricul reclamațiilor reiese că a răspuns în timp util la sesizarea care i-a fost adresată, respectându-se termenul contractual de 72 ore, neexistând o reclamație formulată în jurul datei de 01.02.

În acest sens, a arătat că, prin reclamația din 06.02.2010, clienta S_________ C_____ Ș______ a comunicat un punct de vedere referitor la întreruperea semnalului TV după neutilizarea echipamentelor o anumită perioadă de timp, fără a semnala nefuncționarea serviciului, purtând doar o discuție de principiu. Cu această ocazie i s-au comunicat telefonic pașii de urmat într-o astfel de situație ipotetică, iar sesizarea pentru deranjament aceasta a făcut-o în data de 15.02.2010, problema fiind remediată în termen de 1 oră de la sesizare, cu respectarea clauzelor contractuale. A susținut că, pe acest fond și având în vedere reducerea la abonament acordată clientei, nu poate exista o vătămare a intereselor sale economice, recurenta - petentă acționând cu bună – credință în executarea obligațiilor contractuale.

În ceea ce privește a doua contravenție, a susținut că nu au existat indicii temeinice pentru a susține săvârșirea sa, de vreme ce art. 8 din contract cuprindea precizări legate de codificarea semnalului serviciului furnizat, iar art. 10 informa clienții despre faptul că site-ul R_________ oferea asistență tehnică, incluzând și secțiunea de probleme frecvente, în care erau expuse situațiile în care serviciul TV nu putea fi recepționat și instrucțiunile de activare a sa. Mai mult, prin adresa nr. xxxxx/ 14.12.2007 A.N.P.C. i-a comunicat că se aliniază prevederilor legale din domeniul protecției consumatorului condițiile generale ce fac parte integrantă din contractele încheiate de recurenta - petentă cu clienții săi.

Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru si de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.

În drept, recurenta – petentă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 299, 304¹ și art. 312 alin. 3 C. pr. civ. și ale O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, recurenta – petentă a depus la dosar înscrisuri, în fotocopii.

Intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ) nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat la judecata recursului și a solicitat respingerea căii de atac, depunând în probațiune înscrisuri, în fotocopii.

Analizând actele dosarului și motivele de recurs invocate, tribunalul reține că în mod corect instanța fondului a respins plângerea contravențională, ca neîntemeiată.

În acest sens, în ceea ce privește contravenția sancționată în baza art. 50 alin. 1 lit. d cu referire la art. 18 din O.G. nr. 21/ 1992, referitor la prescrierea dreptului de a aplica sancțiunea amenzii pentru nerespectarea obligației de a informa consumatorul cu privire la caracteristicile serviciilor oferite, prin depășirea termenului legal de 6 luni, instanța de control judiciar reține că, potrivit art. 13 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 2/ 2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei; în cazul contravențiilor continue termenul curge de la data constatării faptei; contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.

Pe de altă parte, potrivit art. 18 din O.G. nr. 21/ 1992, pentru a cărei încălcare a fost sancționată recurenta - petentă ______________________________ au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.

Or, față de elementul material al respectivei contravenții, tribunalul apreciază că, în mod contrar susținerilor recurentei - petente, este vorba despre o contravenție continuă, încălcarea obligației legale de a informa consumatorul cu privire la caracteristicile serviciilor oferite durând în timp și putând înceta pe parcursul derulării relațiilor contractuale, prin eventuale acte adiționale la contract, în cadrul cărora să se menționeze clauze suficient de clare de natură a conduce la respectarea obligației de informare.

În aceste condiții, potrivit dispozițiilor legale expuse, indiferent de data săvârșirii faptei, stabilită prin raportare la momentul încheierii contractului nr. xxxxxxxx dintre recurenta - petentă ___________________ clienta S_________ C_____ Ș______ – 19.12.2008 ( dosar nr. 29.XXXXXXXXXXXX fond, filele 14 – 19 ), termenul de prescripție a dreptului de a aplica sancțiunea contravențională a început să curgă de la data constatării faptei – 15.03.2010 și întrucât actul sancționator a fost întocmit la data de 23.03.2010, este evident că termenul legal de 6 luni nu a fost depășit.

Referitor la temeinicia sancționării recurentei - petente pentru această contravenție, instanța de control judiciar reține că, în mod contrar argumentelor sale, corect a reținut instanța de fond, chiar și cu o motivare extrem de sumară, că, din probele administrate în cauză, nu a rezultat respectarea obligației de a informa consumatorul cu privire la caracteristicile serviciilor oferite, respectiv asupra procedurii de recodificare și reautorizare a semnalului de televiziune DOLCE.

În acest sens, din susținerile părților și înscrisurile administrate în cauză a rezultat că nemulțumirea clientei S_________ C_____ Ș______ a fost determinată de faptul că, la momentul în care ajungea la casa ei de vacanță din loc. Slănic, unde erau instalate echipamentele de telecomunicații necesare furnizării serviciului TV de către recurenta - petentă în baza contractului încheiat între părți, era nevoită să contacteze furnizorul, pentru reautorizarea semnalului TV, care, potrivit susținerilor recurentei - petente, se recodifica în cazul în care serviciul nu era utilizat o anumită perioadă de timp, ca măsură de protecție a clientului împotriva pirateriei, născându-se astfel prezumția că receptorul DOLCE a fost sustras.

Or, contrar argumentelor recurentei - petente, lecturând cuprinsul clauzelor contractului încheiat între părți, instanța de control judiciar constată că acesta nu cuprinde mențiuni despre recodificarea semnalului TV într-o astfel de situație, cu necesitatea reautorizării sale în vederea beneficierii în continuare de serviciile TV. Mai mult, față de consecințele sale și circumstanțele în care ea era activată, o astfel de caracteristică a serviciilor oferite de către recurenta - petentă nu poate fi considerată decât esențială, ceea ce impunea informarea expresă a clientului cu privire la ea.

Trimiterile pe care recurenta - petentă le-a făcut pe parcursul tuturor fazelor procesuale la anumite clauze contractuale pentru a susține că și-a îndeplinit această obligație nu sunt pertinente în cauză.

Astfel, art. 5.1. din Condițiile generale pentru furnizarea serviciilor R_________ a enumerat activitățile clientului care puteau fi considerate frauduloase de către recurenta - petentă, în timp ce la art. 5.3. s-a menționat că, în cazul identificării unei activități frauduloase, recurenta - petentă avea, printre altele, dreptul de a suspenda furnizarea serviciilor către client ( dosar nr. XXXXXXXXXXXXX fond, fila 27 ).

Pe de altă parte, la art. 8 s-au prevăzut caracteristicile serviciului de televiziune DOLCE, printre care și aceea constând în codificarea semnalului, iar la art. 10 s-au menționat modalitățile de contactare a serviciului de informații clienți ( dosar nr. XXXXXXXXXXXXX fond, fila 28 ).

Se poate constata astfel că niciuna dintre aceste clauze expuse nu se poate circumscrie situației de fapt care a condus la formularea de către clienta S_________ C_____ Ș______ a sesizării adresate intimatului Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), astfel încât să se poată considera că ea fusese informată de către furnizor despre o astfel de procedură de recodificare și reautorizare a semnalului de televiziune DOLCE.

Astfel prima clauză reglementa situația suspendării furnizării serviciilor către client în cazul identificării unei activități frauduloase, iar nu recodificarea și reautorizarea semnalului de televiziune în cazul neutilizării sistemului o perioadă mai mare de timp, iar cea de a doua și a treia făceau trimitere la codificarea semnalului, iar nu la recodificarea sa, și respectiv la modalitățile de contactare a serviciului de informații clienți, fără a se detalia și o situație de genul celei din prezenta cauză.

În altă ordine de idei, faptul că prin Adresa nr. xxxxx/ 14.12.2007 A__________ Națională pentru Protecția Consumatorilor a comunicat recurentei - petente că modelul de contract pentru serviciile furnizate de ea se aliniază prevederilor legale din domeniul protecției consumatorilor ( dosar nr. XXXXXXXXXXXXX fond, filele 49 – 51 ) nu poate conduce la concluzia că aceasta a fost sancționată în mod netemeinic prin procesul verbal contestat în instanță.

Astfel, contravenția reținută în sarcina recurentei - petente și cu privire la care ea a invocat acest argument în fața instanței de recurs, este aceea de nerespectare a obligației de a informa consumatorul cu privire la caracteristicile serviciilor oferite, respectiv asupra procedurii de recodificare și reautorizare a semnalului de televiziune DOLCE.

Or, de vreme ce o astfel de clauză nu era inserată în modelul de contract prezentat de recurenta - petentă autorității competente, aceasta din urmă nu putea analiza, din oficiu, inexistența respectivei prevederi, care ar fi reglementat o modalitate faptică de desfășurare a raporturilor contractuale dintre furnizor și clienții săi. În aceeași măsură, după cum a rezultat din probele administrate în cauză, modul de recodificare și reautorizare a semnalului de televiziune este doar o procedură de fapt uzată de recurenta - petentă, situație în care A.N.R.P.C. nu putea intui că partea va recurge la ea fără a stipula în contract vreo clauză informativă în acest sens și analiza dacă, prin prisma acestei situații, modelul de contract ar mai fi conform prevederilor legale din domeniul protecției consumatorilor.

În ceea ce privește contravenția sancționată în baza art. 50 alin. 1 lit. c cu referire la art. 7 lit. c liniuța a doua din O.G. nr. 21/ 1992, instanța de control judiciar reține că, potrivit acestui ultim text legal, prestatorii de servicii sunt obligați, printre altele, să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora.

Totodată, conform art. 4 din Condițiile generale pentru furnizarea serviciilor R_________, recurenta - petentă urma să remedieze deranjamentele serviciului, apărute exclusiv din culpa sa, în maxim 72 de ore de la data notificării lor de către client, în caz contrar rambursând acestuia abonamentul aferent serviciului afectat, în cotă fracționară, corespunzător perioadei efective de nefuncționare.

Din extrasele informatice depuse în probațiune de recurenta - petentă _______________________ că numita S_________ C_____ Ș______ s-a adresat telefonic furnizorului de servicii, de la mai multe posturi, în datele de 04.01, 06.01., 10.01., 11.01., 13.01., 06.02., 15.02., 24.02., 18.03. și 22.03.2010 ( dosar nr. XXXXXXXXXXXXX fond, filele 30 – 35 ), apelurile din ianuarie fiind înregistrate ca solicitări de informații, cel din 06.02. ca reclamație sumă facturată, cel din 15.02. ca reclamație deranjament, iar cele din următoarele date ca reclamații nefuncționare. În ceea ce privește reclamația din 15.02.2010 aceasta figurează ca fiind rezolvată după 63,75 min de la sesizare.

În aceeași măsură, din extrasul din registrul intimatului Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ) privind sesizările, reiese că numita S_________ C_____ Ș______ s-a adresat acestei autorități în data de 06.02.2010 cu privire la nemulțumirile legate de serviciile de TV cablu prestate de recurenta - petentă _________________________ sa fiind înregistrată sub nr. 239.

Nu în ultimul rând, potrivit susținerilor părților, pe parcursul derulării procedurilor de verificare a reclamației, recurenta - petentă a procedat la creditarea contului clientei cu suma de 49,98 lei.

Analizând argumentele părților, instanța de control judiciar constată că, în timp ce intimatul a sancționat-o pe recurenta - petentă având în vedere că perioada de soluționare a reclamației clientei ar fi depășit cu mult termenul de 72 de ore prevăzut în contract, raportându-se la cele sesizate la începutul lunii februarie 2010, furnizorul de servicii a susținut că a respectat termenii convenției, prin raportare la sesizarea din 15.02.2010. În aceeași măsură, în apărarea sa, pentru a argumenta lipsa vinovăției sale în săvârșirea faptei pentru care a fost sancționată, recurenta - petentă a invocat culpa persoanei vătămate înseși, respectiv a clientei S_________ C_____ Ș______, constând în aceea că nu ar fi anunțat-o în timp util despre lipsa semnalului TV ( note de ședință, dosar nr. XXXXXXXXXXXXX fond, filele 68 – 72 ).

Față de această situație, tribunalul reține că serviciul prestat de recurenta - petentă a fost de natură a afecta interesele economice ale consumatorilor, în mod corect impunându-se respingerea plângerii sale contravenționale.

Astfel, pe fondul unor clauze contractuale care nu au informat clienții cu privire la caracteristicile esențiale ale serviciilor oferite, clienta S_________ C_____ Ș______ a fost pusă în situația de a achita întreg abonamentul lunar, deși o perioadă de timp nu a putut beneficia de serviciul contractat, între momentul recodificării și cel al reautorizării semnalului de televiziune.

Chiar dacă pe parcursul procedurilor recurenta - petentă a restituit clientei suma de 49,98 lei, instanța de recurs constată că, după cum corect a susținut și intimatul, plata a fost efectuată după sesizarea autorității competente de către consumator și numai ca urmare a acestei situații.

În acest sens, deși în susținerile sale recurenta - petentă a făcut trimitere la dispozițiile art. 4 din contract, pe fondul ambiguității clauzelor și a atitudinii subiective a acestei părți, nu rezultă cu certitudine că aceste prevederi contractuale ar sta la baza restituirii sumelor către client, astfel încât, fiind general aplicabile unor situații similare, ar putea conduce la plata unor sume către clienți, de natură a nu le afecta interesele economice.

Astfel, potrivit respectivei clauze, rambursarea abonamentului în cotă fracționară urma a avea loc numai în cazul deranjamentelor serviciului, apărute exclusiv din culpa furnizorului, fără însă a rezulta din contract că o situație de recodificare și reautorizare a semnalului de televiziune ar putea fi considerată drept un astfel de deranjament. În aceeași măsură, calculând termenul de remediere prin raportare la momentul sesizării sale și având în vedere că modalitatea de înregistrare a sesizărilor ( ca reclamații, informații, etc ) depinde exclusiv de recurenta - petentă, este evident că aceasta poate efectua astfel de înregistrări de așa natură încât să se încadreze în termenul convențional de soluționare a lor, astfel încât să nu fie pusă în situația de a returna diverse sume de bani ca urmare a depășirii acestuia.

Mai mult, faptul că, deși a susținut că situația vătămătoare a fost generată de clienta S_________ C_____ Ș______, pe care a considerat-o culpabilă de situație, cât și că remedierea defecțiunii s-a făcut cu respectarea termenului de 72 de ore de la sesizare, premise în care, prin raportare la prevederea art. 4 din contract, recurenta - petentă nu ar fi datorat nicio sumă clientei sale, ea a procedat la restituirea a 49,98 lei, nu face decât să conducă la concluzia că respectiva parte aplică în mod aleatoriu clauzele contractuale, tocmai pe fondul ambiguității lor, atitudine de natură a afecta în mod evident interesele economice ale consumatorilor.

Având în vedere cele expuse, față de normele legale incidente, în baza art. 312 alin. 1 C. pr. civ., instanța va respinge, ca neîntemeiat, recursul formulat de recurenta - petentă ____________________ contradictoriu cu intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), împotriva Sentinței nr. 3693/ 26.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 29.XXXXXXXXXXXX.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta - petentă _____________________ sediul social în mun. București, sector 1, Piața Presei Libere, nr. 3-5, Clădirea City Gate, __________________ de Nord, împotriva Sentinței civile nr. 3693/ 26.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 29.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor – Regiunea Sud Muntenia ( Ploiești ), cu sediul social în mun. Ploiești, ________________________, jud. Prahova, ca neîntemeiat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR

O_____ I___ F_______ IULIANAGHINCEA M_____

M_______

GREFIER,

A____ A________

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. I.O./Tehored. Jud. I.O./ Gref. A.I.A

2 EX/ 11.08.2014

d.f. XXXXXXXXX/2012 – Jud. Ploiești

j.f. – S_____ Z______