Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1772 R
Ședința publică de la 17 noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E______ M_____ O_____
JUDECĂTOR D______ I___
JUDECĂTOR M_____ E_____
Grefier C_____ D_________
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 6844/17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul T_______ G_____ C______, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs;
Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. XXXXXXXXXXXXXX pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 07.05.2012, sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, petentul T_______ G_____ C______ a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala _________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 10.04.2012 de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța sa se constate nelegalitatea procesului verbal de contravenție contestat, să se dispună anularea acestuia ca netemeinic și nelegal întocmit si exonerarea de plata amenzii și a contravalorii tarifului de despăgubire.
În motivarea plângerii petentul arată că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate întrucât nu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 din OG nr.2/2001, fiind abuziv încheiat.
În drept cererea se întemeiază pe prevederile O.G nr.2/2001.
În dovedirea plângerii formulate petenta a depus la dosarul cauzei copie de pe proces verbal de contravenție contestat.
Intimata nu formulat întâmpinare.
A depus la dosar planșă foto obținută cu sistemul SIEGMCR.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 8644/17.10.2013 instanța de fond a admis plângerea contravențională, a desființat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca nelegal și netemeinic.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că în cauza de față procesul-verbal contestat a fost întocmit și comunicat petentei la mai mult de 30 de zile de la data constatării contravenției, motiv pentru care constată intervenită încălcarea articolului mai sus menționat, fapt de natură a produce o vătămare petentei care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea procesului-verbal contestat.
Împotriva sentinței a formulat recurs intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 04.04.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.
Solicită recurenta admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond, respingerea plângerii contravenționale, menținerea procesului-verbal.
Arată recurenta că instanța de fond în mod greșit a interpretat art. 9 al.3 din O.G. 15/2002, modificată prin L. 144/2012., apreciind că răspunderea contravențională este prescrisă.
Astfel, art. 9 alin. 3 paragraful ultim prevede "Procesul-verbal se intocmeste si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatarii contraventiei, interval in care nu se pot incheia alte procese verbale de constatare a contraventiei pentru incalcarea prevederilor art. 8 alin (1)”.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 "Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei."
În prezenta speta fapta a fost savarsita la data de 12.11.2011 si sancțiunea a fost aplicată la 10.04.2012, data la care s-a intocmit si procesul- verbal de contravenție, adica in interiorul termenului de prescriptie de 6 luni de la savarsirea faptei, asa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, si comunicat contravenientului in data de 16.04.2012, respectând dispozițiile legale. Pentru procesul verbal nu sunt incidente prevederile art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
În drept au fost invocate disp. art. 304 c.p.c., O.G. 15/2002, O.G. 2/2011,
În susținere a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare ce vor reieși din dezbateri.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
Prin motivele de recurs s-a invocat că fapta contravențională a fost săvârșită iar procesul – verbal de contravenție a fost întocmit în termenul de prescripție de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Prima instanță a admis plângerea contravențională întemeindu-se pe dispozițiile art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, modificată prin Legea nr. 144/2012, care prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni, atenuând astfel condițiile de angajare a răspunderii contravenționale a petentului și constituind o lege mai favorabilă care, în virtutea art. 15 alin. 2 din Constituție, a fost aplicată retroactiv în cauză.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, modificată prin Legea nr. 144/2012, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției. Or, în speță tribunalul constată că au fost respectate aceste dispoziții legale, întrucât procesul – verbal de contravenție contestat a fost încheiat la data de 10.04.2012, când a fost și constatată fapta contravențională de către agentul constatator (f. 4). Nu se poate considera că data constatării contravenției este data săvârșirii acesteia, respectiv 12.11.2011, întrucât constatarea a intervenit ulterior săvârșirii faptei, respectiv la data la care a fost întocmit procesul – verbal de contravenție.
În același timp, tribunalul reține că potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, înscrisul sub formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu înscrisul sub semnătură privată. Art. 4 din Legea 455/2001, republicată, stipulează că, în înțelesul prezentei legi: date în forma electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice, iar înscrisul în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Din aceste dispoziții legale rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.
În aceste condiții, rezultă că înscrisul comunicat de agentul constatator intitulat proces-verbal de contravenție nu constituie un proces-verbal de contravenție, ci reprezintă dovada faptului că agentul constatator a încheiat un proces-verbal de contravenție în format electronic. Însă, în această modalitate de a încheia procesul-verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor-verbale de contravenție sub sancțiunea nulității.
În același timp, din întreaga economie a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată, rezultă că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții legale conduc la concluzia că procesul-verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual. Legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului-verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii 455/2001, republicată, fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor de autoritate.
Faptul că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, modificată și completată, a prevăzut posibilitatea constatărilor contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România nu înseamnă că și procesele-verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic). Pe de altă parte, semnătura electronică se face prin criptarea semnăturii sau a fișierului pe baza unor chei publice sau private (cheia privată fiind pe un stick usb-etoken) și trebuie ca destinatarul să fie și el înregistrat cu un asemenea dispozitiv astfel încât să poată citi semnătura. Or, destinatarul este contravenientul căruia i se comunică procesul-verbal în forma clasică, prin intermediul serviciilor poștale, iar nu electronic.
Totodată, trebuie avut în vedere că, în toate cazurile, contravenienților le este comunicat un înscris intitulat proces-verbal de contravenție care nu poartă nici o semnătură olografă, ci conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Prin urmare, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic. În aceste condiții, tribunalul apreciază că în speță procesul – verbal de contravenție contestat a fost întocmit în mod nelegal.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 C. pr. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, în contradictoriu cu intimatul T_______ G_____ C______, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 noiembrie 2015.
Președinte, E______ M_____ O_____ |
Judecător, D______ I___ |
Judecător, M_____ E_____ |
|
Grefier, C_____ D_________ |
|
Red. jud. E.M.
Thn. red. gr. C.D. /2 ex./ 17.12.2015
Red. judecător fond V_____ B_____ M____/Judecătoria Cornetu