Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - Art.257 Cod penal -

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR.94

Ședința publică de la 14 Februarie 2014

PREȘEDINTE A__ M____ Spiridonjudecător

C______ Lăutarujudecător

Grefier D_____ L________

Ministerul Public reprezentat de procuror C_____ N________

din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

c.c.c.

Pe rol, judecarea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Tribunalul D___, inculpatul D___ M_____ D_____ și martorul denunțător D_______ Ș_____, împotriva sentinței penale nr.520 din 19 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat N___ C______, apărător ales, martorul denunțător, asistat de avocat G________ C_________, apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost audiat inculpatul, instanța a pus în discuție aplicarea legii penale mai favorabile în sensul reținerii aplicării art 5 din Codul penal actual, reprezentantul parchetului și apărătorul inculpatului arată că sunt de acord, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Reprezentantul parchetului susține apelul parchetului pentru motivele invocate în scris, instanța a fost sesizată prin rechizitoriu cu două infracțiuni, însă în dispozitiv și considerente s-a pronunțat cu privire la o singură infracțiune, motiv pentru care se impune admiterea apelului parchetului, desființarea în totalitate a sentinței și schimbarea încadrării juridice a faptelor în două infracțiuni prev.de art.291 Cod penal, cu aplic.art.5 și 396 alin.10 Cod penal. Împrejurarea că instanța s-a pronunțat numai cu privire la una din infracțiuni nu este de natură să conducă la casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile în care inculpatul a recunoscut faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, recunoscând implicit ambele fapte. Solicită să se constate că dispozițiile actualului Cod penal constituie lege mai favorabilă, întrucât limita maximă a pedesei este redusă în actuala reglementare.

Invocă de asemenea critici și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, solicitând majorarea pedepsei pentru cele două infracțiuni, pedeapsa aplicată nefiind în măsură să asigure scopul pedepsei raportat la natura, gravitatea acestora, valoarea ridicată a folosului injust realizat, gravitatea faptei fiind cu atât mai mare cu cât folosul injust e mai mare. Solicită de asemenea aplicarea dispozițiilor referitoare la pedeapsa complementară prevăzută de art.66 lit.a, b, d , cu aplicarea art.5 și art.65 alin.1 rap.la art.66 lit.a, b, d., aceste dispoziții fiind mai favorabile în raport de vechiul Cod penal.

Avocat N___ C______ pentru inculpat, solicită admiterea apelului inculpatului, desființarea hotărârii și în rejudecare, să se schimbe încadrarea juridică din două infracțiuni prev de art.257 din vechiul Cod penal în două infracțiuni prev de art.291 NCP, care este lege mai favorabilă sub aspectul regimului sancționator. Privitor la concursul de infracțiuni solicită reținerea dispozițiilor art. 33-34 vechiul Cod penal, cu aplicarea art 5 din actualul Cod penal. Solicită de asemenea reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reținerii de circumstanțe atenuante și schimbarea modalității de executare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului de prima instanță este prea aspră, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, raportat la condițiile concrete de săvârșire a infracțiunilor, circumstanțele personale ale inculpatului, care anterior a avut o conduită bună, bine integrat în societate, cu un copil minor, fiind singurul întreținător al familiei, preocupat de binele familiei. În plus, a recunoscut și regretat comiterea faptelor, judecata desfășurându-se în procedură simplificată.

Cu privire la apelul parchetului lasă la apreciere pentru motivul de nelegalitate referitor la omisiunea de a se pronunța pentru o faptă, acest motiv de apel fiind întemeiat, dar defavorabil inculpatului, astfel că lasă la aprecierea instanței. Cu privire la celelalte critici privitoare la individualizarea pedepselor, solicită respingerea criticilor formulate de parchet.

Avocat G________ C_________ pentru martorul denunțător, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât prima instanță a stabilit în mod eronat cadrul procesual, prin respingerea cererii martorului denunțător de conceptare în calitate de parte civilă, deși în rechizitoriu a fost conceptat în calitate de parte civilă și pentru acest motiv a fost încălcat dreptul acestuia la apărare, fiind privat de dreptul de a formula probatorii pe latura civilă a cauzei. În subsidiar, solicită desființarea sentinței, reținerea spre judecare de instanța de apel și condamnarea inculpatului pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată la o pedeapsă într-un cuantum mai mare, raportat la gravitatea faptelor și valoarea ridicată a sumelor de bani primite de inculpat, iar în ce privește latura civilă admiterea acesteia în totalitate, în sensul de a se dipune obligarea inculpatului către partea civilă la plata sumei de bani cu care s-a constituit parte civilă, dovedită cu depozițiile martorului S______, din faza de urmărire penală, în actul de sesizare fiind reținut eronat că inculpatul ar fi primit numai suma de 5.000 lei, instanța de fond neținând cont de actele depuse la dosar din care rezultă sumele de bani ridicate de la bancă ce au fost predate inculpatului.

În ce privește apelul inculpatului solicită respingerea acestuia și admiterea apelului parchetului.

Reprezentantul parchetului – referitor la apelul inculpatului – solicită admiterea numai în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, care este legea nouă pe infracțiune și cea veche cu privire la concurs. Celelalte critici sunt neîntemeiate, nu se impune reducerea pedepsei și nici schimbarea modalității de executare, față de gravitatea infracțiunilor și sumele de bani obține de inculpat din traficarea influenței.

Referitor la apelul martorului denunțător solicită respingerea acestuia ca nefondat, instanța de fond a stabilit în mod corect că martorul denunțător nu poate avea calitatea de parte civilă în cauză, întrucât în cazul infracțiunii de trafic de influență banii se confiscă. Excepția este prevăzută numai în situația art.6¹ din Legea nr.78/2000, însă nu se aplică în speță. Suma de 2000 euro solicitată de martorul denunțător este în afara cadrului procesual, dat fiind că judecata trebuie să se desfășoare în limitele investirii iar instanța nu a fost investită cu privire la această faptă, și oricum în această situație suma de bani ar fi fost supusă confiscării și nu s-ar fi restituit martorului denunțător.

Avocat N___ C______ pentru inculpat, solicită respingerea apelului denunțătorului, corect instanța a respins cererea de constituire ca parte civilă, față de dispozițiile legale care impun în această materie confiscarea sumelor de bani.

Inculpatul arată că este de acord să restituie martorului denunțător sumele de bani împrumutate și achiesează la concluziile apărătorului.

C U R T E A

Asupra apelurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.520 din 19 noiembrie 2013, Tribunalul D___, în baza art. 334 C.p.p. a schimbat încadrarea juridică a faptei privind pe inculpatul D___ M_____ D_____ din infracțiunea prev. de art. 257 alin.1 C.p.raportat la art. 6 alin.1 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea prev. de art. 257 alin. 1 C.p.

În baza art. 257 alin. 1 C.p. cu aplicarea art.320/1 alin.7 C.p.p. a fost condamnat inculpatul D___ M_____ D_____ - fiul lui C_________ și Rădița, născut la data de 27.10.1975, în C______, jud.D___, cu domiciliul în com.Mîrșani, _____________________, jud.D___, CNP – xxxxxxxxxxxxx, cetățenie-română, fără ocupație, căsătorit, cu antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul C______, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II a și lit. b C.p.

În baza art. 88 C.p. și art. 350 C.p.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D___ M_____ D_____ perioada arestării preventive de la data de 10.09.2013 la zi și menține starea de arest.

În baza art.257 alin.2 C.p. raportat la art.256 alin.2 C.p. s-a confiscat de la inculpatul D___ M_____ D_____ suma de 5.000 lei precum și suma de 100 lei.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de constituire ca parte civilă a martorului D_______ Ș_____.

S-a respins cererea de instituire sechestru ca fiind formulată de către o persoană care nu are calitate de parte în prezenta cauză.

S-a respins cererea martorului D_______ Ș_____ privind acordarea cheltuielilor de judecată.

S-a constatat că suma de bani utilizată la organizarea flagrantului din data de 09.09.2013 a fost restituită către Direcția Generală Anticorupție - SJA D___.

A fost obligat inculpatul D___ M_____ D_____ la 1316 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 694/P/2013 din data de 02.10.2013 al Ministerului Public – P________ de pe lângă Tribunalul D___, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului D___ M_____ D_____, cercetat sub aspectul comiterii a două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art.257 C.p.rap.la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Prin același act de sesizare s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D_______ Ș_____ pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.6 din legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut că la data de 27.08.2013, s-a înregistrat la Direcția Generală Anticorupție-Serviciul Județean Anticorupție D___, denunțul formulat de numitul D_______ Ș_____, prin care a sesizat comiterea infracțiunii de trafic de influență, de către D___ M_____ D_____, care, în cursul anului 2013, i-a pretins și a primit suma de 14 000 lei, pentru ca prin intermediul cunoștințelor pe care le are în rândul cadrelor militare, să-i faciliteze transferul fiului său, D_______ G_____, subofițer în cadrul ÎSU Argeș într-o unitate de pompieri de pe raza județului D___.

Cauza a fost înregistrată la P________ de pe lângă Tribunalul D___ la nr. 694/P/2013.

S-a reținut că inculpatul D___ M_____ D_____ locuiește în cartierul Craiovița Nouă din municipiul C______, și frecventează barul Alexis", la fel ca martorul S______ M_____, cei doi cunoscându-se din cartier.

De asemenea, același bar este frecventat și de denunțătorul D_______ Ș_____, care și el îl cunoaște pe martor.

In cursul lunii aprilie 2013, în timp ce denunțătorul se afla în barul menționat, împreună cu martorul S______ M_____, în bar a intrat inc. D___ M_____ D_____, care, a fost invitat de S______ M_____ la masa pe care o ocupa împreună cu D_______ Ș_____.

Cu această ocazie, martorul l-a prezentat pe inc. D___ M_____ D_____ denunțătorului D_______ Ș_____.

In cursul discuțiilor pe care le-au purtat, denunțătorul D_______ Ș_____ le-a spus celor doi că fiul său D_______ G_____ este angajat al ISU Argeș, ca subofițer la unitatea de pompieri din Cîmpulung Argeș și ar dori să se transfere la o unitate similară din județul D___, dar nu reușește să facă acest lucru, întrucât nu cunoaște nici o persoană care l-ar putea ajuta.

Auzind acest lucru, inculpatul D___ M_____ D_____ s-a oferit să faciliteze el transferul, întrucât tatăl său este angajat al unei unități militare din C______ și are cunoștințe în rândul cadrelor militare cu funcție de decizie.

In cursul cercetărilor penale s-a stabilit că tatăl inculpatului, D___ C_________ este angajat al UM 1083 C______, în funcția de tinichigiu.

Cu această ocazie, în prezența martorului nu s-au discutat amănunte în legătură cu condițiile în care inculpatul urma să faciliteze transferul promis.

A doua zi în timp ce martorul S______ M_____ se afla în același bar, la masa lui a venit inculpatul, care a luat loc la masă.

In timp ce aceștia discutau, inculpatul a primit un telefon, după care i-a adus la cunoștință martorului că are nevoie de copia cărții de identitate a fiului denunțătorului sau datele sale de stare civilă, pentru a putea începe demersurile necesare transferului.

S______ M_____ l-a apelat la telefon pe D_______ Ș_____ care i-a transmis datele de identitate ale fiului său D_______ G_____, pe care, după ce le-a notat pe o foaie de hârtie, a înmânat-o inculpatului.

După ce a primit datele solicitate, inculpatul le-a transmis persoanei cu care a vorbit anterior, iar după terminarea convorbirii i-a spus martorului că va avea nevoie de copia actului de identitate al solicitantului și un act din care să rezulte că are spațiu locativ pe raza municipiului C______. Nu s-a putut stabili dacă interlocutorul inculpatului a fost tatăl său} așa cum presupune martorul, sau altă persoană.

Martorul la rândul său a transmis solicitarea denunțătorului.

După 2-3 zile de la această discuție, martorul s-a întâlnit din nou, la același bar cu D___ M_____ D_____, care i-a solicitat să-l însoțească la târgul din municipiul C______, unde urmează să se întâlnească cu D_______ Ș_____.

Martorul a acceptat propunerea și l-a însoțit pe inculpat, deplasarea făcându-se cu autoturismul acestuia.

In momentul în care au ajuns în târg, inculpatul i-a solicitat martorului să rămână lângă autoturism, el urmând să meargă să-l întâlnească pe D_______ Ș_____. Deși a acceptat solicitarea, după ce inc. D___ M_____ D_____ s-a îndepărtat, martorul S______ M_____ a plecat în urma sa, în aceiași direcție. Acest lucru i-a permis să surprindă momentul în care inculpatul s-a întâlnit cu denunțătorul, iar acesta din urmă i-a înmânat un plic, de culoare maro, format A4.

Când s-au reîntâlnit, martorul l-a întrebat pe inculpat ce a primit, iar acesta i-a răspuns că a primit banii datorați pentru transferul fiului denunțătorului, bani pe care trebuie să-i dea mai departe pentru perfectarea transferului.

Ulterior, în vinerea dinaintea Pastelul, la solicitarea inculpatului, denunțătorul D_______ Ș_____, împreună cu martorul S______ M_____, s-a deplasat la domiciliul inculpatului și i-a dat acestuia un miel, în valoare de 100 lei, pentru a-l da de sărbători unui șef de care depindea realizarea transferului.

In cursul lunii iunie 2013, văzând că inculpatul nu-și respectă promisiunea de a-i transfera fiul, D_______ Ș_____ a început să-l contacteze pe acesta la telefon, direct, sau prin intermediul martorului S______ M_____ și să-i solicite restituirea sumei de bani.

Cu această ocazie, denunțătorul i-a spus martorului că i-a dat lui D___ M_____ D_____ suma de 2000 euro și 5000 lei, bani care se aflau în plicul pe care i-a înmânat cu ocazia întâlnirii din târg.

Intre inc. D___ M_____ D_____ și denunțătorul D_______ Ș_____ au avut loc mai multe întâlniri și în cadrul discuțiilor purtate, inculpatul i-a spus denunțătorului că are cunoștințe printre ofițerii superiori din Garnizoana C______, care îl vor sprijini în demersul său.

Întrucât demersul său a rămas fără rezultat, denunțătorul a apelat și la tatăl inculpatului, D___ C_________, cât și la o prietenă a inculpatului, B_____ R_____, militar angajat la o unitate din municipiul C______, despre care inculpatul i-a spus că este și ea implicată în realizarea transferului promis, solicitându-se celor doi restituirea sumei de bani.

In urma administrării probelor nu s-a probat participația penală a tatălui inculpatului, D___ C_________, sau a martorei B_____ R_____, referirile făcute de inculpat la cele două persoane fiind făcute doar pentru a fi credibil în fata denunțătorului.

In acest sens s-au apreciat a fi semnificative discuțiile purtate de către inc. D___ M_____ D_____ cu denunțătorul D_______ Ș_____, cu ocazia întâlnirii din data de 05.09.2013, înregistrate în mediul ambiental în baza autorizației nr. 1/29.08.2013, eliberate de către Tribunalul D___.

Cu privire la suma de bani ce a făcut obiectul infracțiunii s-a reținut ca cert dovedită suma de 5100 lei, reprezentând 5000 lei în numerar, înmânată inculpatului în scopul realizării transferului și 100 lei, contravaloarea mielului dat în același scop.

Cu privire la suma de 2000 euro, s-a reținut ca fiind credibilă afirmația inculpatului potrivit căreia această sumă i-a fost dată de denunțător cu titlul de împrumut.

In sprijinul acestei concluzii este faptul că denunțătorul nu i-a făcut cunoscut martorului S______ M_____ această sumă de bani decât în momentul în care a observat că inculpatul refuză restituirea banilor primiți.

De asemenea, în demersurile făcute pe lângă tatăl inculpatului, D___ C_________ și pe lângă martora B_____ R_____, D_______ Ș_____ a făcut referire la suma de 5000 lei, respectiv 1000 euro.

Anterior, potrivit declarațiilor inculpatului și ale martorului S______ M_____, D___ M_____ D_____ a mai împrumutat de la D_______ Ș_____ suma de 1000 lei, restituind-i după circa patru zile de la împrumut suma de 1200 lei, reprezentând împrumutul acordat, plus suma de 200 lei, care în versiunea inculpatului reprezenta dobândă la suma împrumutată.

S-a mai arătat că semnificativ este și faptul că ulterior, cu ocazia comiterii celei de a doua infracțiuni de trafic de influență reținute în sarcina sa, inculpatul a solicitat investigatorului tot suma de 5000 lei, pentru realizarea unui transfer de la o unitate militară în alta.

2. Având în vedere predilecția inculpatului pentru comiterea acestui gen de infracțiuni cât și necesitatea probării activității sale infracționale, prin Ordonanța nr.694/P/2013, din 04.09.2013, s-a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de către denunțătorul D_______ Ș_____, inculpatul D___ M_____ D_____ și martorul S______ M_____, pe o durată de 48 ore, în perioada 04.09.2013, orele 12,00-06.09.2013, orele 12,00.

Prin încheierea nr.l din 06.09.2013, dată în dosarul nr.xxxxx/63/2013, Tribunalul D___ a confirmat ordonanța menționată și a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice în perioada 06.09.2013, orele 14,00-06.10.2013, orele 14,00.

Întrucât din discuțiile purtate a rezultat predispoziția inculpatului pentru comiterea acestui gen de infracțiuni, prin Ordonanța nr.694/P/2013 din 09.09.2013 s-a autorizat provizoriu folosirea investigatorului cu identitate reală, inspector principal Șeicărin S____ C________, din cadrul DGASJA D___, care să dea, să ofere sau să promită inc. D___ M_____ D_____ bani sau alte foloase materiale, în scopul facilitării transferului militarului angajat I______ M_____ R______, de la unitatea militară din C______ unde este angajat, la o unitate militară din municipiul Caracal, unde își are domiciliul.

De asemenea, prin Ordonanța nr.694/P/2013 din 09.09.2013, s-a autorizat provizoriu înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental de investigator cu inc. D___ M_____ D_____ și martorul S______ M_____.

Prin încheierea nr. 1 din 10.09.2013, dată în dosarul nr.xxxxx/63/2013, Tribunalul D___ a confirmat Ordonanța nr. 694/P/2013 din 09.09.2013.

Întrucât martorul S______ M_____ și-a manifestat disponibilitatea de a colabora cu organele de cercetare penală pentru probarea activității infracționale a inc. D___ M_____ D_____, în cursul zilei de 09.09.2013, orele 12,20, acesta l-a apelat la telefon pe inculpat, căruia i-a spus că are ceva de discutat cu el.

Inculpatul a fixat o întâlnire cu martorul la un bar din cartierul Craiovița Nouă, unde s-au întâlnit în jurul orelor 14,00. Cu ocazia discuțiilor purtate, martorul S______ M_____ i-a spus inculpatului că are o cunoștință care dorește să-și transfere fratele de la o unitate militară din C______, unde lucrează, la o unitate militară din Caracal, unde își are domiciliul.

Inc. D___ M_____ D_____ s-a arătat interesat și a fixat o întâlnire între el, martor și fratele militarului la Restaurantul Taverna Oltenească " din cartierul Craiovița Nouă, pentru aceiași zif la orele 16,00.

Până la orele 16.00, inculpatul a luat legătura telefonic cu martora B_____ R_____, căreia i-a solicitat să-i spună câte unități militare sunt în municipiul Caracal și să-i spună numele unui șef de stat major din aceste unități cu scopul evident de a-i da solicitantului impresia că are cunoștințe în rândul cadrelor militare asupra cărora are influență.

In scopul prinderii în flagrant a inculpatului, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul D___, s-a procedat la înregistrarea și marcarea criminalistică a sumei de 1000 euro, compusă din 20 bancnote din cupiura de 50 euro, puse la dispoziție de DGA-SJA D___. Pe un număr de 43 bancnote s-a înscris cu creion galben fluorescent TRAFIC, 69 4/P/2013 ".

După marcare bancnotele au fost înmânate investigatorului, pentru a fi oferite inculpatului.

La orele 16,00, martorul S______ M_____ și investigatorul Șeicărin S____ C________ s-au prezentat la locul de întâlnire și au luat loc la o masă de pe terasa restaurantului.

La orele 16,15 și-a făcut apariția inc. D___ M_____ D_____, care a luat loc la masa celor doi.

Investigatorul s-a prezentat ca fiind C_____, fratele lui I______ M_____ R______, care este militar angajat la o unitate militară de infanterie, situată în C______ pe __________________ fratele său ar dori să se transfere la o unitate militară similară din municipiul Caracal, pentru a fi împreună cu părinții săi.

Inc. D___ M_____ D_____ i-a spus investigatorului că el poate rezolva acest transfer, întrucât cunoaște persoane cu funcții de decizie, ofițeri superiori. A precizat de asemenea că a mai facilitat transferul unui militar de la o unitate militară de marină din Constanta la o unitate militară de infanterie din C______, iar situația fratelui său este favorabilă întrucât nu se schimbă arma de profil iar localitățile sunt apropiate.

Investigatorul l-a întrebat pe inculpat cât îl costă facilitarea acestui transfer, iar acesta i-a răspuns că trebuie să discute mai întâi cu persoana la care are influență și care poate realiza transferul, motiv pentru care a stabilit o nouă întâlnire în același loc la orele 17,00.

La orele 17,15, inc. D___ M_____ D_____ a revenit la aceiași masă a restaurantului și după ce i-a spus investigatorului că transferul este realizabil, urmând să fie perfectat în mod sigur până la data de 01.10.2013, i-a adus acestuia la cunoștință că pentru ajutorul acordat trebuie să-i dea suma de 5000 lei.

Inculpatul i-a solicitat de asemenea investigatorului să-i scrie pe o bucată de hârtie numele, datele de stare civilă și unitatea militară a fratelui său.

Investigatorul a scris pe o bucată de hârtie datele solicitate, după care, i-a înmânat hârtia, împreună cu suma de 1000 euro, inculpatului.

Inc. D___ M_____ D_____ a luat biletul și banii pe care i-a introdus în buzunarul stâng al pantalonilor pe care-i avea îmbrăcați.

In acest moment a intervenit echipa operativă care i-a solicitat inculpatului să spună dacă a primit vreo sumă de bani de la investigator. Acesta a spus că a primit suma de 1000 euro cu titlu de împrumut.

Solicitându-i-se să depună pe masă conținutul buzunarului inculpatul a prezentat suma de 1000 euro și biletul scris de către investigator. Cu privire la biletul menționat, inculpatul nu a putut da o explicație plauzibilă.

In prezența inculpatului și a martorilor au fost verificate seriile bancnotelor și examinate sub incidența luminii ultraviolete, constatându-se că seriile sunt identice cu cele consemnate în procesul verbal încheiat în prealabil, patru dintre bancnote fiind inscripționate conform mențiunilor din același proces verbal.

Suma de 1000 euro utilizată la acțiunea de prindere în flagrant a fost restituită la DGA-SJA D___.

In drept, s-a reținut că fapta inculpatului D___ M_____ D_____ de a pretinde și primi de la denunțătorul D_______ Ș_____ suma de 5000 lei și un miel în valoare de 100 lei, creăndu-i acestuia convingerea că are influență asupra unui funcționar, ofițer superior, pe care-l poate determina să faciliteze transferul fiului său de la o unitate militară la alta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 Cp., raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut de asemenea că fapta de a pretinde și primi de la investigatorul Șeicărin S____ C________ suma de 1000 euro, creându-i acestuia convingerea că are influență asupra unui funcționar, ofițer superior, pe care-l poate determina să faciliteze transferul fratelui său de la o unitate militară la alta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 Cp., raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000.

Întrucât rezoluția infracțională a fost distinctă pentru cele două fapte săvârșite, urmează a se reține concursul real de infracțiuni, conform dispozițiilor art. 33 Ut. a Cod penal.

2. S-a mai reținut că fapta denunțătorului D_______ Ș_____ de a oferi și înmâna inculpatului D___ M_____ D_____ suma de 5000 lei și un miel în valoare de 100 lei, cu scopul de a determina persoane asupra cărora are influență să-i faciliteze transferul fiului său dintr-o unitate militară din județul Argeș într-o unitate militară din județul D___, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.6 din legea nr. 78/2000.

In conformitate cu prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, făptuitorul nu se va pedepsi, întrucât a denunțat fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la această faptă.

S-a mai reținut că, faptele reținute în sarcina inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de prindere în flagrant; proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice și în mediul
ambiental; înregistrări audio și video transpuse pe suport optic- anexate dosarului; declarațiile denunțătorului; declarațiile inculpatului; declarațiile martorilor.

Sub aspectul laturii civile, s-a reținut că, denunțătorul D_______ Ș_____ s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.000 lei.

Urmărirea penală a fost începută prin rezoluția din data de 09.09.2013, iar acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin ordonanța nr.694/P/2013 din 10.09.2013.

Prin ordonanța nr.694/P/2013 din 10.09.2013 s-a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 ore.

Prin încheierea nr.250 din 10.09.2013, dată în dosarul nr.xxxxx/63/2013, Tribunalul D___ a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, de la 10.09.2013 până la data de 08.10.2013, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.111 din 10.09.2013.

La data de 02.10.2013 P________ de pe lângă Tribunalul D___ a înaintat Tribunalului D___ rechizitoriul nr. 694/P/2013 în conformitate cu art. 264 c.p.p., cauza fiind înregistrată pe rolul instanței la aceeași dată, sub nr.XXXXXXXXXXXXX.

Întrucât prin Legea nr. 202 /2010 au fost aduse modificări codului de procedură penală , prin disp art 320/1 C.p.p. , atât în privința procedurii de judecată –în cazul în care inculpatul, până la începerea cercetării judecătorești recunoaște în totalitate faptele din actul de inculpare și achiesează la probele administrate în faza de urmărire penală, cât și în privința cuantumului pedepsei stabilite de lege, care va fi redus cu 1/3, norme care sunt de imediată aplicare, în ședința publică din data de 28 octombrie 2013 s-a procedat la audierea inculpatului D___ M_____ D_____ care a recunoscut în totalitate fapta dedusă judecății și starea de fapt astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, solicitând ca judecată să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le cunoaște și le însușește, nesolicitând administrarea de probe în cursul judecății, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, cele declarate de către inculpat fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 11 noiembrie 2013, în temeiul art.334 C.p.p., instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridic a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art.257 C.p. rap.la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.33 lit. a C.p., în infracțiunea prev. de art.257 C.p.

De asemenea, în ședința publică din aceeași dată denunțătorul D_______ Ș_____ a depus, prin apărător ales, cerere de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului D___ M_____ D_____, cerere la care se află atașate extrase de cont, considerând că, pe lângă suma de 5000 lei, este dovedită și suma de 2.000 euro, motiv pentru care s-a solicitat instituirea sechestrului asigurator până la concurența sumelor de 5.000 lei, 1.000 lei și 2.000 euro, sume apreciate ca fiind dovedite în cauză.

Analizând în mod coroborat materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

D___ M_____ D_____, în cursul anului 2013, i-a pretins și a primit suma de 5.000 lei precum și un miel de la denunțătorul D_______ Ș_____, pentru ca prin intermediul cunoștințelor pe care le are în rândul cadrelor militare, să-i faciliteze transferul fiului său, D_______ G_____, subofițer în cadrul ÎSU Argeș într-o unitate de pompieri de pe raza județului D___. Ulterior, întrucât actul pentru a cărei realizare inculpatul și-a traficat influența, și anume transferul lui D_______ G_____, subofițer în cadrul ÎSU Argeș într-o unitate de pompieri de pe raza județului D___, nu a fost obținut, denunțătorul D_______ Ș_____ l-a căutat de mai multe ori pe inculpat pentru recuperarea sumei de bani.

În urma denunțului la data de 09.09.09.2013 P________ de pe lângă Tribunalul D___ a autorizat folosirea investigatorului sub acoperire respectiv Șeicărin S____ C________ care s-a întâlnit cu inculpatul D___ M_____ D_____ acesta oferindu-se a-l ajuta cu transferul fratelui său de la o unitate militară de marină din Constanta la o unitate militară de infanterie din C______ contra sumei de 5.000 lei.

În urma organizării flagrantului au fost găsiți asupra inculpatului 1000 euro, suma care i-a fost înmânată de către investigatorul sub acoperire.

Potrivit art. 1 alin. 1 Lege nr. 78/2000" instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică următoarelor persoane: a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice; b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici; c) care exercită atribuții de control, potrivit legii; d) care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) și b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența; e) care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale; f) care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație; g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a) - f), în condițiile prevăzute de lege."

Având în vedere că inculpatul D___ M_____ D_____ nu avea calitatea cerută de dispozițiile menționate mai sus, instanța a dispus în baza art. 334 C.p.p., schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 257 alin 1 C.p., art. 6 alin. 1 din legea 78/2000, în infracțiunea prev. de art. 257 alin 1 C.p.

În drept, s-a constatat că fapta inculpatului D___ M_____ D_____ de a pretinde și primi suma 5.000 lei și un miel în valoare de 100 lei de la denunțătorul D_______ Ș_____, cu scopul de a determina transferul lui D_______ G_____ de la o unitate militară la alta precum și fapta de a pretinde și primi suma de 1000 lei de la Șeicărin S____ C________ fiind prins în flagrant de organele de cercetare penală chiar în momentul când primea suma de bani de la Șeicărin Soin C________ cu scopul de a facilita transferul fratelui acestuia de la o unitate militară la alta, întrunesc elementele constitutive a două infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin 1 C.p.

S-a mai arătat că din modalitatea de săvârșire a faptelor a rezultat că pretinderea și primirea a unor sume de bani într-un scop unic - exercitarea influenței în vederea facilitării unor transferuri de la o unitate militară la alta de la martorii denunțători- reprezintă acțiuni ce decurg din chiar natura faptei, întrucât infracțiunea în forma sa simplă s-a consumat la momentul pretinderii sumei de bani în vederea traficării influenței în scopul dorit de denunțători. Pretinderea ulterioară a unor sume de bani în vederea facilitării sunt intrinsec legate de același scop urmărit și nu constituie acte materiale distincte.

În cazul infracțiunii de trafic de influență, elementul material constă în acțiunea de traficare a influenței, care se poate realiza prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori prin acceptarea de promisiuni, de daruri - direct sau indirect - în vederea determinării unui funcționar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Infracțiunea de trafic de influență se consumă în momentul în care făptuitorul, care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public sau funcționar, pretinde sau primește bani sau alte foloase ori acceptă promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-l determina pe acel funcționar public sau funcționar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Pentru consumarea infracțiunii nu are relevanță dacă a avut loc sau nu intervenția pe lângă funcționar ori dacă acesta a exercitat ori nu actul determinat ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, s-a ținut seama de criteriile legale, cumulative și obligatorii prev. de art. 72 C.p. - modalitatea în care aceasta a acționat, el încercând să dea impresia denunțătorilor că are o influență reală asupra respectivelor cadre militare și creând convingerea acestora că poate rezolva transferurile.

Având în vedere că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate a operat reducerea limitelor de pedeapsa conform art. 320/1 alin 7 C.p.p, având în vedere atitudinea de recunoaștere a faptelor reținute în actul de sesizare, iar împrejurările cuprinse în înscrisurile- circumstanțiere- depuse la dosar vor avea influență în sensul orientării pedepsei către minimul special al pedepsei prev. de art. 257 C.p., redus conform art. 320/1 C.p.p. Astfel, pentru orientarea pedepsei către minimul special pledează următoarele argumente: are o imagine pozitivă în familie, însă nu trebuie omisă și tendința de ignorare a acțiunii cu consecințe penale, și minimizarea riscului aferent.

În ceea ce privește modalitatea de executare a acestei pedepsei, instanța a considerat necesar ca executarea prezentei pedepse să se facă în regim de detenție, având în vedere pericolul social ridicat al faptelor acestuia, pedeapsa fiind atât un mijloc de reeducare a condamnatului dar și un mijloc de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 88 C.p. și art. 350 C.p.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D___ M_____ D_____ perioada arestării preventive de la data de 10.09.2013 la zi și va menține starea de arest.

Potrivit dispozițiilor art. 257 alin. 2 C.p., dispozițiile art. 256 alin. 2 C.p. se aplică corespunzător. Ori potrivit dispozițiilor art. 256 alin. 2 C.p., text la care fac trimitere aceste dispoziții legale, " banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.".

S-a reținut că dispoziția privind restituirea sumelor de bani, în cazul în care se denunță fapta autorităților, mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat, nu este cuprinsă în art. 257 alin 2 C.p., ci în art. 255 alin 3 și 4 C.p., texte care fac referire la infracțiunea de dare de mită. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și la traficul de influență sumele primite să fie restituite denunțătorului, ar fi făcut trimitere în art. 257 la dispozițiile prevăzute de art. 255 alin 5 C.p., dar neprocedând astfel și trimițând doar la dispozițiile art. 256 alin 2 C.p. rezultă că în toate situațiile sumele de bani trebuie confiscate.

Dispozițiile legale privind confiscarea sumelor de bani este justificată, deoarece în cazul infracțiunii de trafic de influență persoana care dă banii sau alte foloase este de rea-credință, știind că se urmărește determinarea unei alte persoane să facă un act ilegal, respectiv să intervină pe lângă un funcționar, asupra căruia pretinde că are influență, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Pentru aceste motive, în baza art. 257 alin. 2 C.p. raportat la art. 256 alin. 2 C.p. instanța a dispus confiscarea de la inculpatul D___ M_____ D_____ a sumei de 5.000 lei precum și suma de 100 lei.

S-a constatat că suma de bani utilizată la organizarea flagrantului din data de 09.09.2013 a fost restituită către Direcția Generală Anticorupție - SJA D___.

Persoana care cumpără influența reală sau presupusă a autorului infracțiunii nu are calitatea de subiect pasiv al infracțiunii de trafic de influență, deci nu are calitatea de parte în procesul penal, astfel că instanța a respins ca inadmisibilă cererea de constituire ca parte civilă a martorului D_______ Ș_____, precum și cererea de instituire sechestru ca fiind formulată de către o persoană care nu are calitate de parte în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat apelParchetul de pe lângă Tribunalul D___, inculpatul D___ M_____ D_____ și martorul denunțător D_______ Ș_____.

În apelul parchetului au fost invocate critici de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate.

În ce privește criticile de nelegalitate, s-a arătat că, instanța a fost sesizată prin rechizitoriu cu două infracțiuni, însă în dispozitiv și considerente s-a pronunțat cu privire la o singură infracțiune, motiv pentru care s-a solicitat admiterea apelului parchetului, desființarea în totalitate a sentinței și schimbarea încadrării juridice a faptelor în două infracțiuni prev.de art. 291 Cod penal, cu aplic.art.5 și 396 alin.10 Cod penal, cu consecința condamnării inculpatului pentru ambele infracțiuni, care au fost recunoscute de acesta, judecata desfășurându-se în procedură simplificată.

Au fost de asemenea invocate critici de netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, solicitându-se majorarea pedepselor, întrucât pedeapsa aplicată de prima instanță nu este în măsură să asigure scopul pedepse, raportat la natura, gravitatea acestora, valoarea ridicată a folosului injust realizat prin faptele comise.

În apelul formulat de inculpat au fost invocate critici sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, solicitându-se reținerea de circumstanțe atenuante și schimbarea modalității de executare, în sensul aplicării unei pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ca urmare a aplicării dispozițiilor art 5 Cpen actual privind aplicarea legii penale mai favorabile pentru cele două infracțiuni prev de art.291 NCP, care este lege mai favorabilă sub aspectul regimului sancționator, în raport de dispozițiile art 257 vechiul cod penal. Astfel s-a susținut că pedeapsa aplicată de inculpatului de prima instanță este prea aspră, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, raportat la condițiile concrete de săvârșire a infracțiunilor, circumstanțele personale ale inculpatului, care anterior a avut o conduită bună, este bine integrat în societate, cu un copil minor, fiind singurul întreținător al familiei, a recunoscut și regretat comiterea faptelor, judecata desfășurându-se în procedură simplificată.

Apelantul martor denunțător, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În motivarea apelului s-a arătat că prima instanță a stabilit în mod eronat cadrul procesual, prin respingerea cererii de conceptare în calitate de parte civilă, fiind privat de dreptul de a formula probatorii pe latura civilă a cauzei. În subsidiar, s-a solicitat desființarea sentinței, reținerea spre judecare de instanța de apel și condamnarea inculpatului pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată la o pedeapsă într-un cuantum mai mare, raportat la gravitatea faptelor și valoarea ridicată a sumelor de bani primite de inculpat, iar în ce privește latura civilă s-a solicitat admiterea acesteia în totalitate, în sensul de a se dipune obligarea inculpatului la plata sumei de bani cu care s-a constituit parte civilă.

Examinând sentința apelată în raport de actele dosarului, motivele de apel formulate, precum și din oficiu, în limitele prev. de art. 417 alin. 2 C.pr.pen. Curtea constată că apelul formulat de martorul denunțător este nefondat iar apelurile formulate de parchet și de inculpat sunt întemeiate, urmând a fi admise, pentru următoarele considerente:

În mod corect judecata în primă instanță s-a desfășurat conform art. 320¹ C.pr.pen. vechi, instanța de fond procedând în mod corect la admiterea cererii de judecată în procedură simplificată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art 320/1 alin 1 din vechiul Cpp.

Prima instanță, a reținut în mod corect situația de fapt, raportându-se atât la declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor și solicitare de aplicare a procedurii simplificate prev. de art. 320/1 Cp.p., dar și la restul probelor administrate în faza de urmărire penală, probe a căror valabilitate nu a fost contestată, respectiv proces verbal de prindere în flagrant, notele de redare a convorbirilor telefonice și din mediul ambiental, declarațiile denunțătorului, declarații de martori.

În consecință, s-a reținut corect situația de fapt, cu privire la ambele fapte comise, în sensul că inculpatul a pretins și primit suma de 5.000 lei și un miel în valoare de 100 lei de la denunțătorul D_______ Ș_____, creîndu-i acestuia convingerea că are influență asupra unui funcționar, ofițer superior, petru a realiza prin intermediul acestuia transferul martorului denunțător de la o unitate militară la alta, și de asemenea a pretins și primit suma de 1000 lei de la numitul Șeicărin S____ C________, investigator sub acoperire, cu promisiunea că are influență asupra unui funcționar, ofițer superior, pe care îl poate determina să faciliteze transferul fratelui acestuia de la o unitate militară la alta, inculpatul fiind prins în flagrant de organele de cercetare penală chiar în momentul când primea suma de bani,

În raport de această situație de fapt, care nu a fost contestată de inculpat, prima instanță a constatat că faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev de art 257 alin 1 Cpen cu aplica art 320/1 Cpp.

Se constată că în mod eronat prima instanță a reținut în sarcina inculpatului o singură infracțiune de trafic de influență, deși acesta a fost trimis în judecată pentru două fapte distincte, iar inculpatul a recunoscut comiterea ambelor fapte, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanței, judecata desfășurându-se conform procedurii simplificate.

În ce privește aplicarea dipozițiilor art 6 alin 1 din Legea 78/200, prima instanță a reținut în mod corect că aceste dispoziții nu sunt aplicabile în speță, întrucât inculpatul nu avea la data faptelor o calitate care putea atrage aplicarea acestor dispoziții legale, la art 1 alin 1 din Legea 78/2000 fiind enumerate strict persoanele cărora li se aplică aceste dispoziții legale, respectiv persoanele: a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice; b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici; c) care exercită atribuții de control, potrivit legii; d) care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) și b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența; e) care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale; f) care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație; g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a) - f), în condițiile prevăzute de lege."

Analizând textele de lege care incriminează faptele comise de inculpat, și prin prisma dispozițiilor art. 5 din actualul Cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, se constată că actualul cod penal este lege mai favorabilă în ce privește ambele infracțiuni comise, din punct de vedere al regimului sancționator, care este mai blând în actuala reglementare.

Astfel, se constată că infracțiunea de trafic de influență prev de art 257 Cpen își găsește corespondent în Codul penal actual în dispozițiile art 291 C pen actual, care constituie lege mai favorabilă, regimul sancționator fiind mai blând, respectiv închisoare de la 2 la 7 ani, spre deosebire de vechea reglementare, care prevedea pentru această faptă o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 10 ani.

În consecință, pentru acest motiv, se vor admite apelurile formulate de parchet și inculpat, în sensul de a se face aplicarea legii penale mai favorabile, urmând ca în baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D___ M_____ D_____ din două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 257 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor,se constată că potrivit art. 74 alin. 1 și 2 din actualul Cod penal, stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Aplicând criteriile enunțate mai sus la situația din speță, curtea constată ca fiind întemeiate criticile formulate de parchet în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, iar criticile formulate în apelul inculpatului prin care solicită reținerea de circumstanțe atenuante și schimbarea modalității de executare, sunt neîntemeiate.

Datele personale favorabile ale inculpatului, respectiv atitudinea procesuală sinceră și de regret, faptul că este integrat social cu familie organizată și copii minori, reprezintă elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, prin luarea în considerare și a limitelor de pedeapsă reduse, ca efect al reținerii dispozițiilor art 396 alin 10 Cpp, în condițiile în care judecata s-a desfășurat în procedură simplificată.

Solicitarea de a se reține circumstanțe atenauante este însă neîntemeiată, întrucât în cauză nu au fost identificate împrejurări care să poată primi acestă semnificație juridică. În plus, orice împrejurare de natură a fi considerată circumstanță atenuantă trebuie analizată și în raport de datele despre fapta comisa, luandu-se in considerare pericolul generic dar si concret al acesteia si din aceasta perspectiva se impune a fi subliniat că faptele comise de inculpat sunt grave, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire, caracterul de repetabilitate, valoarea ridicată a folosului material traficat, toate aceste elemente, fiind de natură să imprime faptelor un caracter grav, nefiind justificată reducerea pedepsei aplicate și nici schimbarea modalității de executare. Dimpotrivă, se constată ca fiind întemeiate criticile formulate de parchet în sensul că pedeapsa aplicată de prima instanță nu este în măsură să realizeze scopul pedepsei, urmând a se admite apelul parchetului și sub acest aspect, în sensul de a se dispune condamnarea inculaptului pentru ambele infracțiuni la pedepse principale de câte 2 ani și 6 luni închisoare.

Referitor la pedepsele accesorii și complementare, dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal preved că „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă”.

În consecință, având în vedere aceste dispoziții legale, ținând cont și de natura și gravitatea faptelor comise, instanța de apel apreciază ca fiind întemeiat apelul parchetului și în sensul de a se aplica inculpatului pentru ambele infracțiuni comise pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., pentru fiecare din cele două infracțiuni pe o durată de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii și de asemenea în temeeiul art 65 alin 1 C pen vor fi interzise inculaptului ca pedeapsă accesorie drepturile dprev de art 66 alin 1 lit a și b Cpen.

În ce privește concursul de infracțiuni, vechiului cod penal, (art 33 lit, 34 lit b ) prevede aplicarea unui spor facultativ de pedeapsă, iar actualul cod penal prevede aplicarea unui spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, din acest punct de vedere, instanța de apel reținând ca fiind mai favorabile dispozițiile vechiului cod penal, urmând ca în baza art alin. 33 1 lit.a - art. 34 lit. b vechiul C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 45 alin. 3 lit. a C.pen să se contopească pedepsele de mai sus, apelantul inculpat urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o durată de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei, a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.

În ceea ce privește apelul formulat de denunțător, acesta va fi analizat numai prin prisma criticilor privind calitatea procesuală în care a fost conceptat în cauză, și implicit cele referitoare la restituirea sumei de bani ce a făcut obiectul infracțiunii de trafic de influență, celelalte critici privitoare la latura penală a cauzei, reaspectiv cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, neputând fi analizate în raport de calitatea procesuală a acestuia.

În consecință, se constată ca fiind nefondate criticile formulate de martorul denunțător referitoare la calitatea procesuală în care a fost conceptat și implicit la nerestituirea sumelor de bani ce au făcut obiectul infracțiunii, instanța de fond dispunând în mod corect confiscarea sumelor de 5000 lei și respectiv 100 de lei, în raport de prevederile art 257 alin 2 rap la art 256 alin 2 Cpen, potrivit căruia în cazul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la echivalentul lor în bani.

Dispozițiile art 6/1 din Legea 78/2000 privind restituirea sumelor de bani nu se aplică în cauză, întrucât dispozițiile acestei legi privesc o categorie de persoane limitativ prevăzută în art 1 din Lege, astfel că, neexistând identitate de situație juridică nu poate exista nici identitate de tratament juridic, în acest sens fiind și practica judiciară a ICCJ (decizia 3420/25 06 2007).

Sub acest aspect se observă că a existat într-adevăr o practică judiciară neunitară, unele instanțe dispunând restituirea sumelor de bani către denunțător atunci când fapta a fost denunțată anterior începerii urmăririi penale, făcându-se trimitere la decizia Tribunalului Suprem nr 3/1973 ( decizia penală nr 5/A/20 01 2010 a Curții de Apel Cluj), însă, trebuie menționat că s-a statuat încă din anul 2002 prin decizia nr 112/07 10 2002 a Completului de 9 judecători că soluția de restituire a sumei de bani beneficiarilor traficului de influență este contrară legii, „referirea din considerentele hoărârii la decizia Tribunalului Suprem nr 3/1973 neputând justifica neconfiscarea sumelor de bani”.

De asemenea, prin decizia nr. 59/24.09.2007 pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii, s-a stabilit că dispozițiile art. 6 indice 1 alin. 2 și 4 din Legea 78/2000 privind nepedepsirea făptuitorului și restituirea banilor, valorilor sau oricăror altor bunuri care au făcut obiectul infracțiunii sunt aplicabile numai infracțiunilor prevăzute de legea specială.

Pentru aceste considerente, criticile formulate de denunțător sunt nefondate, prima instanță dispunând în mod corect respingerea ca inadmisibilă a cererii martorului denunțător de a fi conceptat în cauză în calitate de parte civilă și implicit cererea de instituire a sechestrului asigurător, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală în cauză.

De asemenea sunt nefondate și criticile formulate de apelantul martor denunțător, privitoare la valoarea sumelor de bani ce au făcut obiectul traficului de influență și care au fost supuse confiscării, având în vedere că potrivit dispozițiilor art 371 Cpp, judecata trebuie să se mărginească la faptele și persoanele arătate în actul de sesizare a instanței, din acest punct de vedere neputând fi primite criticile formulate de martorul denunțător în sensul că ar fi predat inculpatului și alte sume de bani în scopul realizării traficului de influență, altele decât cele reținute în actul de sesizare a instanței.

Pentru considerentele expuse anterior, constatând că apelul formulat de martorul denunțător este nefondat, va fi respins în baza art 421 alin 1 lit b Cpp, iar apelurile formulate de parchet și inculpat vi’or fi admise, în temeiul art 421 alin 2 lit a Cpp.

Se va desființa în parte sentința penală în ce privește latura penală și, rejudecând:

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. se va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D___ M_____ D_____ din două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 257 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. și art. 375Cpp, art 374 Cpp la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. va fi condamnat inculpatul D___ M_____ D_____ la pedeapsa de câte 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o durată de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei, a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen, pentru fiecare din cele două infracțiuni

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., pentru fiecare din cele două infracțiuni.

În baza art. 33 alin. 1 lit.a - art. 34 lit. b vechiul C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 45 alin. 3 lit. a C.pen se vor contopi pedepsele de mai sus, apelantul inculpat urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o durată de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei, a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen., pe durata executării pedepsei rezultante principale, apelantul inculpat va executa pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen.

În baza art. 72 alin. 2 C.pen. se va deduce în continuare măsura arestului preventiv de la 19.11.2013 la zi.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art 275 alin 2 Cpp va fi obligat apelantul martor denunțător la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de P________ de pe lângă Tribunalul D___ și inculpatul D___ M_____ D_____, împotriva sentinței penale nr.520 din 19 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D___, în d