Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA Nr. 284/2014

Ședința publică de la 22 Mai 2014

PREȘEDINTE: C_________ P______

Judecător: M______ M__

Judecător: S____ L____

Grefier: M____ P___

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâta _________________ – N_____ și reclamantul O_______ N______ C________ împotriva sentinței nr.199/22.11.2013 pronunțate de Tribunalul M________ –Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul intervenient în numele altei persoane U______ F_____, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__ .

Dezbaterile asupra recursurilor de față au avut loc în ședința publică din data de 15 mai 2014, fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea a amânat pronunțarea , la data de 22 mai 2014, pentru ca părțile să depună concluzii scrise.

C U R T E A

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.199/22.11.2013 pronunțate de Tribunalul M________ –Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, a fost respinsă excepția tardivității. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul O_______ N______ C________ în contradictoriu cu pârâtul __________________________ în numele altei persoane U______ F_____ ca neîntemeiată ca urmare a existenței principiului autorității de lucru judecat în sens pozitiv.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrează pe rolul Tribunalului Comercial C___ la 12.11.2010 reclamantul O_______ N______ C________ a cerut în contradictoriu cu ________________________ nulității absolute a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ________________ 14.06.2002, constatarea nulității absolute a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ________________ 12.12.2002 , precum și constatarea nulității absolute a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ________________ 05.12.2003, dorind totodată radierea mențiunilor efectuate la ORC C___ în baza celor trei hotărâri.

În motivarea acțiunii s-a arătat că adoptarea celor trei hotărâri este consecința exercitării nelegale a dreptului de vot aferent unor acțiuni nesubscrise sau nevărsate existând totodată nereguli grave legate de exercițiul dreptului de vot prin procură, condițiile de cvorum și nerespectarea legii cu privire la stabilirea datei de referință. S-a menționat totodată că cele trei hotărâri sunt afectate și de cauze de nulitate de drept comun, cum ar fi frauda la lege. ______________ formulat întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția autorității de lucru judecat deoarece cele trei hotărâri ce se doresc a fi anulate au format obiectul a trei judecăți: dosarul 8250/2002 al Tribunalului C___, 733/2003 al Tribunalului C___, respectiv 9203/2003 al Tribunalului C___, în toate dosarele soluția fiind de respingere a cererilor de chemare în judecată.

Ca urmare a formulării unei cereri de strămutare Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca dosarul să fie judecat la Tribunalul Satu M___, acolo unde s-a pronunțat sentința nr. 245/15.05.2012. Prin această hotărâre a fost admisă excepția tardivității acțiunii în constarea nulității absolute a hotărârilor din 14.06.2002 și 12.12.2002, admisă excepția autorității de lucru judecat decurgând din sentința civilă nr. 485/2003 pronunțată de Tribunalul C___, respingându-se capătul de cere care viza anularea hotărârii din 5.09.2003.

Curtea de Apel Oradea prin decizia nr.10/C/2013 din 30 aprilie 2013 a admis ca fondat recursul declarat de recurentul O_______ N______ C________ și a trimis cauza spre rejudecare la tribunalul Satu-M___. Ulterior Înalta Curte de casație și Justiție a admis o nouă cerere de strămutare, cauza fiind trimisă la Tribunalul M________.

Cauza s-a înregistrat la Tribunalul M________ la data de 10.10.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a constatat și a reținut următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat anularea a trei hotărâri ale adunării generale extraordinare a acționarilor de la ________________________ adoptate la 14 iunie 2002, 12.12.2002, 5.09.2003. Pârâta ______________ invocat în fața primei instanțe două excepții: excepția autorității lucrului judecat și excepția tardivității, excepții asupra cărora s-a pronunțat Tribunalul Satu-M___, iar Curtea de Apel Oradea a decis trimiterea spre rejudecare deoarece modul de soluționare a excepțiilor nu a fost realizat cu respectarea formelor de procedură. Ulterior, în timpul rejudecării la Tribunalul Satu-M___ s-a admis o nouă cerere de strămutare, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind ca prezentul judecat să fie judecat la Tribunalul M________.

Cu privire la excepția tardivității aceasta a fost ridicată susținându-se că eventualele cauze de nulitate care ar fi existat la adoptarea hotărârilor din 14.iunie 2002, respectiv 12.12.2012 s-ar fi putut invoca doar în termen de 15 zile, termen care ar fi curs de la data publicării acestora în Monitorul Oficial. Potrivit art. 131 din legea nr. 31/1990 „ hotărârile adunărilor generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României”. Ulterior prin adoptarea Legii nr. 161/2003 vechea reglementare din cuprinsul art. 131 a cunoscut o transformare în sensul că a fost modificat art. 132 alin. 3 , care prevede că atunci când se invocă motive de nulitate absolută dreptul la acțiune este imprescriptibil iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată. În aceste condiții trebuie avut în vedere spiritul legii, spirit care deși nu era prevăzut expres în anul 2002 nu putea fi altul decât cel indicat prin legea nr. 161/2003 – astfel de acțiuni sunt imprescriptibile extinctiv dacă se invocă cauze de nulitate absolută.

Ținând cont că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a pretins existența fraudei la lege cu prilejul adoptării celor trei hotărâri ale adunării generale extraordinare a acționarilor ( de altfel Curtea de Apel Oradea a reținut expres că în fața Tribunalului C___ la data de 8 aprilie 2011 s-a indicat ca temei al acțiunii și frauda le lege), înseamnă că se pune în discuție o cauză de nulitate absolută, care conduce la respingerea excepției tardivității ( calificare corectă a acestei excepții este aceea de prescripție a dreptului la acțiune deoarece acest termen este unul de prescripție extinctivă iar nu unul care ar atrage decăderea).

În ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat tribunalul a apreciat că trebuie făcută o distincție între efectul pozitiv al autorității lucrului judecat respectiv efectul negativ. Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale: aceea de excepție procesuală ( conform art. 1201 din vechiul Cod Civil și art. 166 din Codul de procedură civilă) și aceea de prezumție mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile dintre părți. Atunci când se analizează excepția procesuală, autoritatea de lucru judecat presupune o triplă identitate de elemente: aceleași părți, același obiect , aceeași cauză. Reclamantul a mai cerut în cursul anilor 2002 și 2003 anularea celor trei hotărâri din 14.06.2002, 12.12.2002 și 5.09.2003. Astfel hotărârea din 14.06.2002 a format obiectul dosarului 8250/2002 de la Tribunalul C___, soluția fiind aceea de a respinge cererea. Hotărârea din 12.12.2002 a fost criticată în fața Tribunalului C___ în dosarului nr. 733/2003 soluția fiind aceea de a respinge cererea de chemare în judecată. În fine, hotărârea din 05.09.2003 a format obiectul dosarului 9203/2003, instanța respingând cererea. Având în vedere că prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamantul a înțeles să invoce și frauda la lege, așadar invocă un nou mijloc de susținere a cauzei, o nouă apărare, lipsește tripla identitate de elemente cu consecința respingerii excepției autorității de lucru judecat ( nu ne aflăm în fața aceleiași instanțe).

A mai reținut tribunalul că pe de altă parte, un element fundamental al întregului nostru sistem juridic îl reprezintă autoritatea lucrului judecat, privit sub efectul său pozitiv. Această se manifestă ca o prezumție , ca un mijloc de probă de natură să arate ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea prin care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase, fără posibilitatea de a statua diferit . Cu alte cuvinte efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un alt proces care nu prezintă tripla identitate cu primul , dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior , fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat vine să asigure din nevoia de ordin și stabilitate juridică evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Cum în relația dintre părți prezumția lucrului judecat are caracter absolut înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu fără posibilitatea dovezii contrare într-un proces ulterior care are legătură cu raportul juridic deja soluționat. De altfel acest principiu este prevăzut și de anumite decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizii reprezentative care se regăsesc în tematica stabilită pentru concursul de promovare în funcții de execuții al judecătorilor, concurs desfășurat în noiembrie 2013 ( a se vedea în acest sens Decizia 3028/2012 a Secției Înaltei Curți de Casație și Justiție sau Decizia 9995/2009 a aceleași instanțe - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală).

Pentru aceste considerente, constând existența efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea hotărârilor adunării generale extraordinare a asociațiilor de la ______________ fost respinsă. De asemenea, în raport de această soluție cererea de intervenție accesorie formulată direct în recurs de către U______ F_____ a fost respinsă dat fiind faptul că o cerere de intervenție accesorie reprezintă o simplă apărare, prin care intervenientul a urmărit să sprijine poziția reclamantului, apărare care nu poate înfrânge principiul puterii de lucru judecat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâta _________________ – N_____ și reclamantul O_______ N______ C________, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta pârâtă _________________ – N_____ arată că excepția tardivității a vizat hotărârile AGEA din data de 14 iunie 2002 și 12 decembrie 2002 și a fost invocată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de 25.02.2011, fiind admisă prin sentința civilă nr. 245/LC, pronunțată în ședința publică din data de 15.05.2012, de Tribunalul Satu M___. Prin decizia nr. 10/C/2013-R, pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din data de 30.04.2013, Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de recurentul O_______ N______ C________ împotriva sentinței civile pronunțate de Tribunalul Satu M___, pe care a casat-o în totalitate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulate de către intimatul reclamant, dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului M________.

Precizează recurenta pârâtă că, deși la termenul de judecată din data de 22 noiembrie 2013 a susținut argumentele pentru care apreciază că se impune admiterea excepției tardivității, instanța a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a legii.

Reținerile instanței de fond sunt în totală contradicție cu prevederile art. 131 din Legea 31/1990, în forma în vigoare la momentul adoptării hotărârilor AGEA atacate, prevederi potrivit cărora termenul pentru intentarea acțiunilor în constatarea nulității absolute și pentru anularea hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor era de 15 zile de la data publicării hotărârilor în Monitorul Oficial.

Susține recurenta pârâtă că termenul de 15 zile pentru contestarea hotărârilor A__ de către acționari, fiind un termen procedural special, instituit de o lege specială, era aplicabil ambelor tipuri de acțiuni, atât în constatarea nulității absolute, cât și în constatarea nulității relative.

Învederează că, fundamentat pe textul de lege menționat, a invocat prescripția dreptului la acțiune în termenul de 15 zile, atât pentru motivele de nulitate relativă cât și pentru motive de nulitate absolută.

În acest sens, consideră recurenta pârâtă că opinia instanței prin care a fost respinsă excepția invocată, ca fiind total nefundamentată juridic și în contradicție flagrantă cu opiniile doctrinare relevante și cu practica judiciară unanimă în materie.

Apreciază recurenta pârâtă că acțiunea în anulare prevăzută de art. 131 poate fi introdusă de acționari și pentru cauze de nulitate absolută, legea nefăcând nicio distincție între cele două cauze de nulitate. În ceea ce privește terții, ei vor putea introduce acțiunea în anulare sau în nulitate, potrivit dreptului comun și nu pe baza dispozițiilor înscrise în art. 131.

Învederează că argumentul primordial în admiterea recursului cu consecința modificării în parte a sentinței nr. 199/2013 pronunțată de Tribunalul M________, în sensul admiterii excepției tardivității îl constituie adagiul „tempus regit actum”, cel puțin pentru petitele 1.1, 1.2, 1.3, II.1, II.2 și II.3, referitoare la constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA din data de 14.06.2002, respectiv 12.12.2002.

Cu privire la AGEA din data de 14.06.2002, precizează că hotărârea atacată a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1138 din data de 26.06.2002, intimatul reclamant a promovat cerere pentru anularea acestei hotărâri în data de 15.07.2002 ce a făcut obiectul dosarului nr. 8250/2002 al Tribunalului C___- Secția Comercială și de C_________ Administrativ, soluționată prin sentința civilă nr. 439/C/2003, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 810/2003 – dosar nr. 2588/2003 al Curții de Apel C___ Secția Comercială și de C_________ Administrativ.

Prin acțiune intimatul reclamant a solicitat constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA motivând că este imprescriptibil dreptul de a cere nulitatea absolută.

Din punctul de vedere al recurentei pârâte hotărârea atacată, fiind sub imperiul Legii nr. 31/1990, rămâne supusă căilor de atac și termenelor prevăzute de aceasta, ori calea de atac prevăzută de Legea nr. 161/2003 în baza căreia intimatul reclamant a promovat acțiunea, ca lege nouă, care nu era în vigoare la data adoptării hotărârii a cărei nulitate se cere, nu poate fi extinsă situațiilor juridice născute sub vechea lege, decât cu încălcarea principiului neretroactivității.

În consecință, susține recurenta pârâtă că temeiul de drept invocat de intimatul reclamant prin cererea de chemare în judecată – art. 131 alin. 2 indice 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, așa cum a fost modificată și completată prin art. IX din Legea nr. 161/2003 – nu era în vigoare la data adoptării hotărârii AGEA din data de 14.06.2002 și nici la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României (26.06.2002). Reclamantul a avut doar calea acțiunii în anulare prevăzută de Legea 31/1990, de care a înțeles să se folosească, acțiunea fiindu-i respinsă.

Recurentul reclamant O_______ N______ C________ critică sentința de fond sub mai multe aspecte, un prim aspect vizând faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea garanțiilor procesuale ale recurentei reclamante. Tribunalul M________ a pronunțat o hotărâre în cauză cu neobservarea formelor de procedură instituite de lege pentru desfășurarea procesului civil, fără dezbaterea și dezlegarea fondului pricinii, hotărârea fiind atinsă de nulitate.

Susține recurentul reclamant de asemenea că soluționarea excepțiilor ridicate în fața instanței de fond a fost corectă iar corespunzător acestei soluții se impunea cercetarea judecătorească și deliberarea sub toate aspectele privind fondul cauzei.

Astfel, consideră că în mod corect Tribunalul M________ a reținut inexistența unei autorități de lucru judecat raportat la neîndeplinirea cerințelor cumulative ale art. 1201 Cod civil și a respins excepția autorității de lucru judecat invocată în condițiile art. 166 Cod procedură civilă (în vigoare la acea dată). Delimitând corect cauza pe care este întemeiată acțiunea, respectiv frauda la lege, instanța a constatat lipsa identității acesteia cu litigiile anterioare și necesitatea verificării noilor motive de nulitate, fără a fi legată de soluțiile pronunțate în cauzele anterioare.

Mai susține recurentul reclamant că instanța de fond a soluționat în mod nelegal fondul cauzei fără cercetarea probelor, apărărilor și susținerilor părților și că tribunalul nu a pus în discuția părților chestiunea de fond în temeiul căreia a soluționat cauza, prezumția autorității de lucru judecat.

Precizează că, cercetarea fondului cauzei obligă instanța la dezbaterea, în condiții de contradictorialitate, a susținerilor reclamantului. Instanța de judecată, luând concluziile părților doar în privința excepțiilor procesuale (excepția autorității de lucru judecat și excepția tardivității) și procedând ulterior la judecarea pe fond, prin respingerea acțiunii ca neîntemeiată, a pronunțat o hotărâre nelegală. Arată că, așa cum rezultă din practicaua hotărârii, instanța a pus în discuția părților două excepții procesuale, fără a lua concluzii în privința fondului acțiunii. Lipsind părțile de dreptul de a proba, de a dezbate în fapt și în drept pretențiile și apărările lor, instanța a încălcat principiile fundamentale ale procesului civil. Calificarea unei excepții procesuale (excepția autorității de lucru judecat) ca apărare de fond și pronunțarea asupra fondului cauzei, fără a pune în discuția părților această calificare și fără a da posibilitatea recurentului reclamant să dezbată această calificare și să-și susțină sub toate aspectele motivele de nulitate invocate, reprezintă o gravă încălcare a garanțiilor procesuale ale titularilor dreptului la acțiune și a dreptului la un proces echitabil , așa cum este consacrat de art. 6 alin.1 din CEDO.

Drepturile procesuale ale recurentului reclamant au fost vătămate prin clandestinitatea manifestată a cercetării judecătorești, prin lipsa dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Învederează recurentul că părțile au avut posibilitatea să dezbată doar excepția autorității de lucru judecat, nu prezumția puterii de lucru judecat, apărare de fond care trebuia expusă în limitele sale concrete , relativ la situațiile juridice presupuse de instanță ca dezlegate anterior în mod irefragabil (res judiciata). Astfel, ca orice probe, prezumțiile trebuie invocate și dezbătute în contradictoriu de către părți. Mai ales în cazul reținerii din oficiu a unei asemenea prezumții, instanța era obligată să o supună dezbaterii părților. Mai mult, potrivit art. 127 C. pr.civilă „Pricinile se dezbat verbal, dacă legea nu dispune altfel.”

Consideră recurentul reclamant că dacă instanța ar fi delimitat exact situația concretă dezlegată irefragabil prin hotărârile irevocabile anterioare, intrate în puterea de lucru judecat (res judiciata), ar fi putut să cerceteze fondul sub aspectele invocate de reclamant, diferite de dezlegările date prin hotărârile trecute, fără a aduce atingere principiului puterii lucrului judecat reținut în dispozitivul hotărârii.

Alte aspecte invocate vizează faptul că hotărârea pronunțată de Tribunalul M________ este în esență contradictorie prin dezlegarea oferită părților prin dispozitivul său, că hotărârea este nulă și contradictorie față de reținerile diferite din minuta și dispozitivul sentinței, că hotărârea este nemotivată față de referirea generală la soluții din jurisprudență, fără argumentarea aplicării lor în cauză și că prezumția puterii de lucru judecat invocată de instanță nu reține obiectul său: situația identică ce și-a găsit o soluționare cu putere de adevăr judiciar dată de hotărâri anterioare între părți.

În consecință, în vederea rejudecării fondului recurentul reclamant solicită ca instanța să rețină ca întemeiate și legale motivele de nulitate ale hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor F_____ SA și să dispună nulitatea acestora pentru încălcarea normelor legale imperative invocate.

Curtea, analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, în raport de prevederile art. 304 Cod procedură civilă, constată că acestea sunt fondate pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Motivul de recurs invocat de reclamantul O_______ N______ C________ privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă este fondat.

Astfel, tribunalul deși a pus în discuția părților doar excepția tardivității și pe cea a autorității de lucru judecat, excepții pe care le-a respins, nu a pus în discuția părților problema de fond în temeiul căreia a soluționat cauza, respectiv prezumția puterii lucrului judecat.

Pentru a se pronunța în acest fel, instanța trebuia să pună în discuția părților și fondul cauzei care vizează și efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, aspect care nu rezultă din preambulul hotărârii recurate. Procedând în asemenea manieră, instanța a încălcat principiul oralității, contradictorialității și dreptul la apărare, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 108 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, hotărârea pronunțată este lovită de nulitate.

Cum această nulitate a cauzat recurentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată în vreo altă modalitate decât prin desființarea hotărârii pronunțate, Curtea constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă va admite recursul formulat de reclamant, urmând a casa în tot hotărârea recurată cu consecința reținerii spre rejudecare întrucât cauza a mai suferit o casare cu trimitere.

Ca urmare, va fi admis și recursul formulat de _________________ – N_____, iar cu ocazia rejudecării în fond a cauzei Curtea va avea în vedere și celelalte motive invocate de cele două recurente. Se va acorda termen la 26 iunie 2014 și se vor cita părțile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursurile declarate de pârâta _________________ – N_____ cu sediul în C___-N_____, ______________________. 16, J____ C___ și reclamantul O_______ N______ C________ cu domiciliul ales în com. Voluntari, ___________________________. 3G, Județul Ilfov împotriva sentinței nr.199/22.11.2013 pronunțate de Tribunalul M________ –Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul intervenient în numele altei persoane U______ F_____, cu domiciliul în sector 2, București, șoseaua C________, nr. 85, ______________..

Casează sentința nr.199/22.11.2013 pronunțată de Tribunalul M________ –Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX și reține cauza pentru rejudecare.

Termen: 26 iunie 2014.

Se vor cita părțile.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2014.

Președinte, C_________ P______	Judecător, M______ M__	Judecător, S____ L____
	Grefier, M____ P___

M.P. 23 Mai 2014

Red.jud.M.M__/23 iunie 2014

2 ex./N.B.