R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția a II-a Civilă, de C_________

Administrativ și Fiscal –

Nr. operator de date cu caracter personal:3159

DOSAR NR.XXXXXXX/C/2012

DECIZIA NR.5/C/2013 – R

Camera de consiliu din 7 martie 2013

PREȘEDINTE: T____ I____ - judecător

B____ G_______ - judecător

S____ D______ - judecător

S____ M_____ - grefier

********

Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de reclamanta __________________ cu sediul ales în Oradea, ______________________-16, jud. Bihor în contradictoriu cu intimata pârâtă __________________________”SRL cu reprezentanța în Oradea, ____________________-2, jud. Bihor și intimata intervenientă __________________________ cu sediul în Păntășești, ________________________, jud. Bihor împotriva sentinței nr.276/__________________ 2012, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX, având ca obiect – anulare hotărâre A__ -.

Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 28 februarie 2013, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 7 martie 2013. În termenul de pronunțare, __________________________ a depus la dosar concluzii.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Constată că, prin sentința nr.276/__________________ 2012 Tribunalul Bihor a admis cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenienta __________________________ cu sediul în loc.Păntășești, nr.41, ____________________________ și a respins acțiunea formulată de reclamanta __________________ cu sediul în loc.R____, jud.Bihor cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în Oradea, _____________________-16, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta __________________________ SRL cu sediul în R____, CF nr.620, Hala 4, jud.Bihor cu sediul procesual ales în București, Splaiul Unirii, nr.223, ______________ privind anularea Hotărârii din 31.12.2011 al Adunării Generale a Asociaților __________________________ SRL.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce privește admisibilitatea cererii de intervenție, S.C. S______ ISTILLERIES S.A. este asociat al S.C. W____ B_____ PRODUCTION S.R.L pârât din prezenta cauză. Pentru acest motiv are un interes legitim in prezentul litigiu, cu atât mai mult cu cât se solicită anularea unei hotărâri A__ adoptată cu votul exprimat în calitate de asociat.

Mai mult, hotărârea A__ din 31.12.2011 are implicații asupra managementului și acționariatului societății S.C. W____ B_____ PRODUCTION S.R.L., ceea ce implică existența unui interes direct.

Pentru aceste motive, instanța a admis în principiu cererea de intervenție.

În ceea ce privește fondul cauzei, din înscrisurile depuse în probațiune a rezultat că pentru data de 31.12.2011 a fost convocată ședința Adunării Generale a Asociaților __________________________ SRL, în conformitate cu prevederile actului constitutiv al paratei și ale Legii nr.31/1990. La data fixată prin convocator, conform procesului verbal încheiat (fila 11), la ședință au participat acționarii ce dețin 100% din capitalul social, după cum urmează:

- _________________________.A., reprezentată prin mandatar I___ M_____, în baza mandatului special nr. 1501/29.12.2011, deținând un procent de 98,248 % din capitalul social al __________________________ SRL

- _________________.A., reprezentata prin mandatar D____ G____ în baza mandatului special nr. 61/29.12.2011, deținând un procent de 1,752 % din capitalul social al __________________________ SRL.

Pe ordinea de zi ce a fost supusă votului asociaților W____ B_____ Production SRL a figurat:

- aprobarea majorării capitalului social al __________________________ SRL de la suma de 90.200 lei la suma de 500.000 lei , cu suma de 409.800 lei prin noi aporturi în numerar ale asociaților societății și/sau cooptarea de noi asociați, în vederea finanțării investițiilor societății și aprobarea procedurii de majorare a capitalului social al societății ;

- alegerea administratorului pentru o durata de 4 ani;

- schimbarea sediul societății in Comuna Draganesti, ______________________, județul Bihor;

- aprobarea recodificării obiectului de activitate;

- completarea obiectului de activitate;

- modificarea actului constitutiv

- adoptarea noului act constitutiv al societății.

Prin votul asociatului majoritar S______ Distilleries, a fost adoptată Hotărârea A__ din data de 31.12.2011, asociatul minoritar votând împotrivă la toate punctele din ordinea de zi.

În ceea ce privește motivele de nulitate a Hotărârii A__ din data de 31.12.2011 invocate de reclamantă, instanța a stabilit următoarele:

Cu privire la susținerea reclamantei în sensul că hotărârea A__ atacată încalcă prevederile art. 117 alin. (6)-(7) și art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990,

Potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990 „(6) Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.... (7) Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor."

Conform art. 129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990 „Nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiiie art. 117 și 117 ind 1, cu excepția cazului în care toți acționarii au fost prezenți sau reprezentați și nici unul dintre aceștia nu s-a opus sau nu a contestat această hotărâre"

În cazul de față, în convocatorul emis se menționează, că printre punctele de pe ordinea de zi se numără și „majorarea capitalului social al __________________________ SRL de la suma de 90.200 lei la suma de 50.0000 lei, cu suma de 409.800 lei, prin aporturi noi în numerar ale asociaților societății și/sau cooptarea de noi asociați în vederea finanțării investițiilor societății și aprobarea procedurii de majorarea a capitalului social". În aceste condiții, afirmația reclamantei în sensul că în cadrul A__ a fost adoptat un punct ce nu figura pe ordinea de zi nu corespunde realității, majorarea capitalului social prin cooptarea unui nou asociat a fost înscrisă pe ordinea de zi și transmisă reclamantei prin convocator.

Faptul că în convocator nu era menționat numele și prenumele persoanei care dorește să participe la majorarea de capital social nu are relevanță din moment ce această posibilitate a fost arătată în convocator. Această împrejurare nu încalcă art. 129 alin. (7) Legea nr.31/1990 din moment ce punctul votat, era înscris în convocator.

Totodată dreptul la informare pe care îl pretinde reclamanta este un drept al său subiectiv, particular și nu de interes public. Pretinsa lui încălcare nu poate atrage nulitate absolută ci doar eventual nulitatea relativă în condițiile dovedirii unui prejudiciu, ceea ce nu a fost dovedit de reclamantă. Nu s-a dovedit că reclamanta ar fi propus efectuarea unor investiții în capitalul social al _________________________ S.R.L.

Aceleași concluzii trebuie avute în vedere și în privința pretinsei încălcări a prevederilor art. 117 alin. (6)-(7) a Legii nr.31/1990.

Art.117 din Legea nr.31/1990 reprezintă o dispoziție legală aplicabilă exclusiv în materia societăților pe acțiuni. Textul legal invocat face parte din secțiunea a II-a a Capitolului IV a legii, capitol intitulat "Societățile pe acțiuni". în consecință, art. 117 se referă la noțiuni cum ar fi „consiliul de administrație" , „directorat, „publicarea convocării în Monitorul Oficial al României", „acțiuni nominative", „registrul acționarilor", „consiliul de supraveghere", etc.

Toate aceste noțiuni aparțin exclusiv societăților pe acțiuni, fiind exclus orice dubiu in privința posibilității aplicării lor la societățile cu răspundere limitată. De fapt, prin caracterul său restrictiv, art. 117 nu poate fi aplicat prin analogie în privința societăților cu răspundere limitată.

În prezenta cauză însă sunt aplicabile prevederile art. 121 din Legea nr.31/1990 „Asociații reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei

În cadrul Adunării Generale a Asociaților a fost prezenți 100% din capitalul social, condiție în care orice pretins și presupus viciu în privința convocării urmează să fie acoperit. Astfel, asociații reprezentând întreg capitalul au fost prezenți, iar nici unul dintre asociați nu s-a împotrivit să se supună la vot majorarea capitalului social prin cooptarea printre asociați a domnului M_____ I___, R____ D_____ a votat negativ propunerea de majorare a capitalului social, fără a se împotrivi în conformitate cu textul art. 121 din Legea nr.31/1990 la ținerea A__ în privința acestui aspect.

Din sintagma „cooptarea de noi asociați” folosită în convocator, decurge posibilitatea stabilirii in concret de către adunarea generală a numelui și persoanei ce urmează a subscrie la capitalul social in baza voinței proprii a respectivei persoane. În cazul de față, Adunarea Generală prin majoritatea drepturilor de vot - 98,248% - a decis cooptarea domnului I___ M_____.

Reclamanta nu a arătat cum a fost împiedicată să se pregătească pentru A__, ce este supusă în prezent controlului judiciar, nu a solicitat completarea ordinii de zi.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de preemțiune reglementat de art. 216 din Legea nr.31/1990.

Dreptul de preemțiune reglementat de art. 216 din Legea nr.31/1990 se referă exclusiv la cazul majorării de capital social prin subscripție de acțiuni noi deci se referă la societățile pe acțiuni și nu la societățile cu răspundere limitată.

Dreptul de preemțiune reprezintă o limitare de la dispozițiile de drept comun care in genere nu stabilesc restricții la dobândirea anumitor bunuri, regula fiind libertatea de a contracta.

În ceea ce privește pretinsele încălcări ale art.191 și 192 din Legea nr.31/1990;

Potrivit textelor legale invocate , art.191 „ (1) Hotărârile asociaților se iau în adunarea generală.

(2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face și prin corespondență.”

Art. 192 prevede:

„(1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absoluta a asociaților si a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.”

Conform procesului verbal încheiat în cadrul A__ __________________________ SRL, în aceeași ședință s-a hotărât majorarea de capital social, s-au votat mai multe puncte aflate pe ordinea de zi. Toate aceste puncte s-au votat cu majoritățile cerute de actul constitutiv în vigoare la momentul votului și în componența asociaților de la acel moment adică reclamanta cu 17,724% și S______ Distilleries cu 98,248%.

Modificarea structurii asociaților nu putea să-și producă efectele decât după operarea modificărilor în actul constitutiv făcute în baza procesului-verbal al adunării generale, proces-verbal în baza cărui s-a întocmit hotărârea A__ supusă cenzurii.

În ceea ce privește pretinsa încălcare al prevederilor art.79 din Legea nr.31/1990;

Potrivit textului legal invocat „ (1) Asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operațiune.

(2) Asociatul care contravine dispozițiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.”

Pârâta are același acționar ca și reclamanta S______ Distileries dar aceasta nu constituie un motiv de nulitate absolută al hotărârii adoptate, prevederile art. 79 din Legea nr.31/1990 nu sunt aplicabile în materia societăților cu răspundere limitată deoarece această prevedere legală reglementează normele aplicabile societăților în nume colectiv.

A___. (2) din textul de lege invocat stabilește că asociatul care încalcă dispozițiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. Prin urmare, textul legal nu sancționează nerespectarea alin. (1) cu nulitatea ci îl face răspunzător pe cel care a fost în conflict de interese de eventualele prejudicii aduse societății.

În ceea ce privește susținerea reclamantei în sensul că Hotărârea din 31.12.2011 al Adunării Generale a Asociaților __________________________ SRL ar fi nulă pentru că ar fi bazată pe o cauză ilicită și fraudă la lege;

Impunerea voinței acționarilor majoritari în sensul majorării capitalului social nu poate fi considerată cauză ilicită, deoarece acest drept este expres prevăzut de lege. De altfel, în orice societate democratică, bazată pe o economie de piață, majoritatea are dreptul să ia decizii chiar dacă acestea nu corespund intereselor asociaților minoritari.

Conform art.7 al.6 din Statutul societății __________________________ SRL pentru validarea hotărârilor Adunării Generale a Asociaților este necesară prezența asociaților reprezentând cel puțin 70% iar hotărâre să fie luat cu votul "pentru" a unui număr de asociați care să reprezinte cel puțin 70% din capitalul social. Mai mult, conform alineatului următor al aceluiași articol, majoritatea de 70%o este suficientă chiar și în cazul modificărilor de act constitutiv. Aceste dispoziții statutare demonstrează cât se poate de clar legalitatea hotărârii adoptate, pârâta deținând o cotă de 98,248% din capitalul social al S.C. W____ B_____ PRODUCTION S.R.L.

Pretinsul prejudiciu evocat de reclamanta _________________.A. cu privire la scăderea valorii participației sale nu poate fi reținut. Scăderea procentului său de participație nu are relevanță in privința valorii părților sale sociale, deoarece in noile condiții are un procent mai mic dintr-un capital social mai mare. Mai mult, valoarea nominală a părților sale sociale a rămas neschimbată.

În ceea ce privește pretinsul prejudiciu rezultat din diminuarea dreptului de control al societății, acesta nu poate fi reținut în condițiile în care reclamanta a deținut doar 1,752% din capitalul social iar în societatea comercială orice decizie poate fi luata cu 70% din capitalul social.

Pentru aceste motive, a admis cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenienta __________________________ cu sediul în loc.Păntășești, nr.41, ____________________________, a respins acțiunea formulată de reclamanta __________________ cu sediul în loc.R____, jud.Bihor cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în Oradea, _____________________-16, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta __________________________ SRL cu sediul în R____, CF nr.620, Hala 4, jud.Bihor cu sediul procesual ales în București, Splaiul Unirii, nr.223, ______________ privind anularea Hotărârii din 31.12.2011 al Adunării Generale a Asociaților __________________________ SRL.

Împotriva acestei hotărâri, în termen și legal timbrat a declarat recurs reclamanta __________________ cu sediul ales în Oradea, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot sentinței recurata, în sensul respingerii cererii de intervenție formulată de S______ Distilleries S.A., admiterii cererii de chemare în judecată cu consecința constatării nulității absolute a hotărârii A__ S.C. W____ B_____ PRODUCTION S.R.L. din 31.12.2011 adoptata de acționarul S______ Distileries S.A.

În motivarea recursului său, recurenta arată următoarele:

Hotărârea a fost data cu aplicarea greșita a prevederilor art. 117 alin. 6 si 7 si art. 129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990.

În mod greșit, prima instanță a considerat că prevederile art. 117 alin. 6 și 7 din Legea nr.31/1990 nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitată sau că, în speță, au fost respectate dispozițiile art.129 alin. 7 din Legea nr. 31/1990. Pentru a ajunge la această concluzie, prima instanță retine că prevederile art. 117 se aplică exclusiv societăților pe acțiuni și că, oricum, textul convocatorului cuprinde toate informațiile necesare pentru exprimarea dreptului de vot. Cu titlu prealabil, se poate observa cu ușurință că prima instanță a realizat un veritabil și nepermis copy-paste al susținerilor făcute de pârâta W____ B_____ Production prin întâmpinare, lipsind astfel orice fel de raționament propriu cu privire la problemele de drept supuse judecății. Astfel, întreaga motivare a primei instanțe reproduce în mod fidel, pasaje din argumentele invocate de pârâtă pentru respingerea cererii de chemare în judecată. Revenind la soluțiile adoptate de prima instanță, urmează a se constanta că este nelegal raționamentul instanței referitor la inaplicabilitatea prevederilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 în cazul societăților cu răspundere limită. Art.117 din Legea nr.31/1990 instituie dreptul acționarului de a fi informat cu privire la ceea ce se va discuta în cadrul adunării generale a acționarilor, respectiv dreptul la informare. În aceste condiții, nu se poate susține în mod serios că legiuitorul a înțeles să protejeze doar persoanele fizice și/sau juridice care au înțeles să subscrie la societățile pe acțiuni, iar nu și pe cei ce au ales participarea la societăți cu răspundere limitată. Dreptul de a fi informat asupra ordinii de zi este un drept esențial al oricărei asocieri și nu poate fi exclus pe considerentul că, în partea privitoare la societățile cu răspundere limitată, nu există dispoziții exprese privitoarea la menționarea explicită a punctelor ordinii de zi. Anterior desfășurării adunării generale, nici un moment nu s-a adus la cunoștința recurentei că există vreo intenție a terțului I___ M_____ de a participa la majorarea de capital social. Acest mod ocult de organizare a adunării generale s-a realizat exclusiv în vederea favorizării „cooptării” terțului I___ M_____ în cadrul societății pârâte, adunarea generală fiind percepută de pârâtă și de către I___ M_____ ca o simplă formalitate ce trebuie parcursă datorită faptului că este impusă de lege. Din întreaga economie a legii societăților comerciale rezultă cu evidență dreptul acționarilor și/sau asociaților de a fi informați asupra ordinii de zi, astfel încât acționarului sau asociatul să voteze în deplină cunoștință de cauză. Încălcarea dreptului la informare a fost sancționat de practica judiciară cu nulitatea absolută a hotărârilor A__ astfel adoptate (I.C.C.J. - Decizia nr. 2738/15.09.2012; I.C.C.J. - Decizia nr. 549/6.02.2007).

Astfel, nu poate fi primit raționamentul primei instanțe că nemenționarea în convocator a persoanei care dorește să participe la majorarea capitalului social „nu are relevanță din moment ce aceasta posibilitate a fost arătata în convocator". Acestă susținere, copiată efectiv din întâmpinarea depusă de W____ B_____ Production ignoră caracterul intuitu personae al societăților cu răspundere limitată care presupune acordul asociaților existenți cu privire la persoana care dorește să intre în asociere. R____ D_____ a luat cunoștință despre persoana terțului, în ședința A__ din data de 31.12.2011, în care terțul I___ M_____ s-a prezentat, a declarat că participă la majorarea de capital și a votat (în numele S______ Distilleries) împotriva participării recurentei la majorarea de capital social, dar pentru cooptarea sa ca asociat majoritar (!?). În procesul verbal al adunării, la pct.1, se poate observa că „dl. B____ S____ reprezentant al administratorului __________________ al S______ Distilleries propune și supune la vot următoarele: - cooptarea dlui M_____ loan ca asociat nou al S.C. W____ B_____ Production SRL, prin participarea acestuia cu aport în numerar la majorarea capitalului social al S.C. W____ B_____ Production SRL.; - aprobarea majorării capitalului social al S.C. W____ B_____ Production SRL si aprobarea procedurii de majorare.... ; - aprobarea noii structuri a asociaților S.C. W____ B_____ Production SRL ....".

Nicăieri în cuprinsul convocatorului nu s-a făcut vreo referire la I___ M_____ și noua structura a asociaților, astfel încât să se poată deduce că, în cadrul adunării generale, se va decide cooptarea vreunui nou asociat. Tot sub acest aspect, urmează a se constata ca nelegal și raționamentul primei instanțe conform căruia, chiar dacă a fost încălcat dreptul la informare al recurentei, aceasta reprezintă un motiv de nulitate relativă, care presupune dovedirea unui prejudiciu. Așa cum a arătat și mai sus, prejudiciul recurentei a constat în imposibilitatea de a subscrie la majorarea de capital social ca urmare a refuzului lui I___ M_____ de a accepta manifestarea neechivocă a recurentei de a majora capitalul social. Nici împrejurarea că recurenta nu a „propus efectuarea unor investiții in capitalul social al West Brand Production" nu putea duce la concluzia că, recurenta nu a fost prejudiciată, din moment ce, pe de o parte, pârâta nu a arătat care sunt investițiile care necesita finanțarea, iar pe de alta parte, recurenta a susținut în mod constant că dacă este necesar, va subscrie toate sumele necesare pentru majorarea capitalului social. Ceea ce a solicitat a fost explicații cu privire la investițiile pentru care sunt necesare sumele cerute pentru majorare, nici în procesul verbal al ședinței și nici în actele ce au stat la baza organizării adunării generale neexistând vreo propunere concretă de investiție ce se intenționează a se realiza.

În aceste condiții, în mod nelegal, prima instanță a considerat că recurenta s-a opus la majorare, astfel încât nu a dovedit nici un prejudiciu. Prejudiciul este unul evident, astfel dacă ar fi cunoscut că I___ M_____ se va prezenta în ședință și va declara că intenționează să subscrie, având în vedere că acesta era și reprezentantul S______ Distilleries în cadrul adunării, ar fi subscris chiar în ziua adunării, pentru a împiedica abuzul săvârșit de I___ M_____, de conivență cu S______ Distilleries. Astfel, ar fi devenit asociatul majoritar al W____ B_____ Production, prejudiciul suferit prin neinformare fiind evident. Mai mult, așa cum rezultă fără putință de tăgada, prin hotărârea contestata s-a realizat o modificare a actului constitutiv, prin mărirea numărului de asociați, astfel încât, în convocator trebuia să se menționeze propunerea expresă de cooptare a unui nou asociat. Or, cooptarea domnului M_____ I___ în calitate de asociat al W____ B_____ Production SRL nu a figurat pe ordinea de zi publicată în convocator, astfel încât nu putea fi adoptată în cadrul adunării generale. În convocator se menționează la pct.2 doar majorarea capitalului social, iar în hotărârea A__ se menționează că, urmare a majorării capitalului social, noua structură a asociaților este următoarea: S______ Distilleries SA (17,724%), R____ D_____ SA (0,316%) și I___ M_____ (81,96%)). Cu alte cuvinte s-a aprobat modificarea art. 6 din Actul constitutiv al W____ B_____ Production, prin modificarea numărului asociaților existenți, de la 2 la 3. În aceste condiții, fiind în prezența unei modificări a actului constitutiv, în convocator trebuia să fie menționat textul integral al propunerii de modificare a actului constitutiv, respectiv noua structură a asocierii, astfel cum aceasta apare în Hotărârea A__ contestată. Nemenționarea textului integral al propunerii de modificare a actului constitutiv i-a creat grave prejudicii, deoarece, dacă ar fi cunoscut intenția administratorului S______ Distilleries (care este același cu cel al pârâtei W____ B_____ Production) ar fi propus completarea ordinii de zi cu propunerea că majorarea capitalului social să se realizeze exclusiv de către R____ D_____. Cooptarea noului asociat a fost deosebit de păguboasă pentru recurentă, deoarece s-a micșorat participația S______ Distilleries de la 98,248% la 17,724% din capitalul social, ceea ce a dus la pierderea dreptului de decizie în cadrul adunării generale a S.C. W____ B_____ Production. R____ D_____ este acționar al S______ Distilleries, calitate în care a acordat anual sprijin financiar aceste societăți, tocmai pentru a continua activitatea curentă a acesteia, dar și pentru ca S______ Distilleries să își conserve drepturile conferite de participațiile în alte societăți. De asemenea, cu încălcarea flagrantă a legii, prima instanță a considerat că, în „prezenta cauza sunt aplicabile prevederile art. 121 din Legea nr. 31/1990".

Urmează a se observa inconsecvența primei instanțe, determinată de copierea ad literam a argumentelor pârâtei, in legătura cu acest prim motiv de nulitate: mai întâi, prima se apreciază că prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990 nu erau aplicabile societăților cu răspundere limitate, apoi se considera că, și dacă se aplică, totuși nu s-a făcut dovada vătămării, pentru ca, în final, să se aprecieze că și dacă s-a dovedit vătămarea, aceasta este înlăturată, deoarece sunt incidente prevederile art.121 din Legea nr. 31/1990. În al doilea rând, instanța de recurs este rugata să constate că au fost aplicate greșit prevederile art. 121 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora asociații deținând 100% din capitalul social pot ține adunări generale și fără îndeplinirea formalităților de convocare. Astfel, reține prima instanță că, fiind prezenți 100% din capitalul social și terțul I___ M_____ participând la adunare, asociații puteau decide cooptarea acestuia în cadrul societății W____ Brand Production. Acest raționament este nelegal, deoarece recurenta s-a opus categoric cooptării terțului I___ M_____ în societate. În procesul verbal al ședinței (pag. 2, paragraf 5) se menționează că „__________________ arată că se opune că dl. I___ M_____ să intre asociat în S.C. W____ B_____ Production SRL, întrucât, pe de o parte, nu există pe ordinea de zi cooptarea dlui I___ M_____ ca asociat, iar pe de altă parte, în măsura în care exista necesitatea obiectiva de fonduri, și societatea aprobă majorarea de capital social, __________________ va subscrie la majorarea capitalului social și va majora capitalul social cu această valorare".

Având în vedere că, în cuprinsul procesului verbal, supunerea la vot și votul efectiv s-au realizat după opoziția recurentei cu privire la persoana lui I___ M_____ (pag. 2, paragraful 6), este evident că R____ D_____ s-a opus la discutarea în cadrul adunării a cooptării dlui I___ M_____, „acest punct nefiind pe ordinea de zi". În aceste condiții, nu se putea aprecia, în contra voinței recurentei că ar fi fost de acord cu desfășurarea unei adunări generale în care să se discute cooptarea terțului I___ M_____, astfel încât să se poată proceda la exprimarea votului în cadrul unei astfel de adunări ad hoc. În concluzie, având în vedere încălcarea dreptului recurentei de a fi informată cu privire la faptul că, în adunarea generală se va dezbate cooptarea domnului I___ M_____ în calitate de nou asociat al pârâtei, instanța de judecată este rugată să constate că hotărârea A__ contestată este nelegală, astfel încât se impunea anularea acesteia.

Hotărârea a fost data cu încălcarea art. 216 din Legea nr. 31/1990.

Nelegal s-a considerat de către prima instanță că dreptul de preferință instituit de art. 216 din Legea nr.31/1990 „se referă exclusiv la cazul majorării de capital social prin subscripție de acțiuni noi, deci se referă la societățile pe acțiuni, și nu la societățile cu răspundere limitată`. Art. 221 din Legea nr. 31/1990, prevede că societățile cu răspundere limitată își pot majora capitalul social „în modalitățile și din sursele prevăzute de art. 210", adică la fel ca și societățile pe acțiuni. Art.210 din Legea nr.31/1990 prevede că majorarea capitalului social se poate realiza fie prin emisiunea de acțiuni noi, fie prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente. Prin trimiterea făcută de art. 221 din Legea nr. 31/1990 rezultă că și, în cazul societăților cu răspundere limitată, majorarea se poate face prin subscrierea de părți sociale noi sau prin majorarea valorii părților sociale existente. Este astfel evident că trimiterea la majorarea capitalului social prin subscrierea de părți sociale noi, implică și trimiterea la dreptul de preferință al asociaților existenți la subscrierea noilor acțiuni. În condițiile în care _________________________ cu răspundere limitată este mult mai restrictivă decât accesul în o societate pe acțiuni, nu poate fi primit raționamentul primei instanțe, conform căruia dreptul de preferință este reglementat pentru acționari, iar nu și pentru asociați (!?). Rezultă așadar ca, în cazul subscrierii de părți sociale noi, asociații existenți au prioritate la achiziționarea acestora, drept încălcat de terțul I___ M_____, în detrimentul S______ Distilleries și R____ D_____, dar în favoarea sa. În speță, ca urmare a majorării capitalului social, numărul părților sociale a crescut de la 9.020 la 50.000, astfel încât, contrar celor reținute de prima instanță, ne aflăm în ipoteza art. 221 coroborat cu art. 210 din Legea nr. 31/1990. Potrivit art. 6 din Actul constitutiv al pârâtei W____ B_____ Production „Capitalului social poate fi majorat sau redus in conformitate cu prevederile legale", adică in temeiul art. 221 coroborat cu art. 216 si urm. din legea nr. 31/1990. Potrivit art. 216 din Legea nr. 31/1990 „(1) Acțiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă. (2) Exercitarea dreptului de preferință se va putea realiza numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administrație, respectiv directorat, în condițiile art. 220¹ alin. (4), dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. în toate situațiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferință nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administrație/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acțiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3) Orice majorare a capitalului social efectuată cu încălcarea prezentului articol este anulabilă". Potrivit acestui text de lege, nu se poate ca, în aceeași ședință a adunării generale să se aprobe atât majorarea capitalului social, cât și cooptarea unui nou asociat. În prima etapa, trebuia ca adunarea generală să aprobe majorării capitalului social, să stabilească termenul pentru exercitarea dreptului de preferință și să dispună publicarea hotărârii de majorare în Monitorul Oficial. În a doua etapă, dacă în interiorul termenului fixat de A__ sau prevăzut de art. 216 din Legea nr. 31/1990 nici unul dintre asociații existenți nu își exercită dreptul de preferință, se organiza o noua adunare generală pentru cooptarea unui terț. În speță, majorarea capitalului social și cooptarea terțului I___ M_____ s-a făcut în cadrul aceleiași adunări generale, cu încălcarea dreptului de preferință al recurentei. Respectarea acestui drept se impunea, cu atât mai mult cu cât, recurenta a declarat expres, aspect înserat în pagina 2 al Procesului verbal al ședinței din data de 31.12.2011, că înțelegem să exercite acest drept și va subscrie întreaga sumă de 409.800 lei. Prin refuzul de a i se respecta dreptul de preferință, R____ D_____ a suferit vătămări importate, deoarece, pe de o parte, i s-a refuzat dreptul de a participa la majorarea de capital social și de a deveni asociat majoritar, iar pe de altă parte, a fost cooptat un asociat care se afla în relații tensionate cu recurenta, pe rolul instanțelor de judecată din Oradea fiind numeroase litigii în care au poziții contrare.

Hotărârea primei instanțe nesocotește prevederile art. 191 si 192 din Legea nr. 31/1990 si ale art. 7 din Actul constitutiv privitoare la cvorum de ședința si majoritatea de vot. Potrivit art. 7 din Actul constitutiv al W____ B_____ Production, la prima convocare, alegerea administratorului se decide în cadrul adunării generale, în prezenta asociaților deținând 70% din capitalul social și cu votul asociaților deținând 70% din capitalul social. Astfel cum rezultă din cuprinsul hotărârii A__ contestate, pct.3 al ordinii de zi a fost aprobat cu votul asociatului S______ Distilleries, deținând 98,248% din capitalul social. Potrivit punctului 2 al Hotărârii A__ din data de 31.12.2011, în urma majorării capitalului social, S______ Distilleries nu mai deținea 98,248% din capitalul social, ci doar 17,724%, procent ce nu îi permitea să voteze pentru realegerea D_____ Prod, în calitate de administrator al W____ B_____ Production. Cum art. 7 din Actul constitutiv impune, la prima convocare, cerința unei prezente de 70% și a votului asociaților reprezentând 70% din capitalul social, este evident că, după „aprobarea majorării și schimbarea structurii asocierii S______ Distilleries nu mai putea vota singur realegerea administratorului, ci doar cu votul noului asociat I___ M_____. Cum asociatul I___ M_____ nu a votat în cadrul adunării generale, rezultă că realegerea administratorului D_____ Prod de către S______ Distilleries s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 7 din Actul constitutiv, nerespectare sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii A__. Prima instanță a respins acest motiv de nulitate motivat de faptul „modificarea actului constitutiv nu putea sa-si producă efectele decât după operarea modificărilor in actul constitutiv făcute in baza procesului verbal al adunării generale, proces verbal in baza căruia s-a întocmit hotărârea A__ supusa cenzurii". Rezultă astfel că, în optica primei instanțe, schimbarea structurii asocierii producea efecte de la data modificării efective a actului constitutiv, adică a redactării noului act constitutiv. Acest raționament încalcă prevederile art. 132 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 și art.212 din Codul civil potrivit cărora, pentru asociați, hotărârile adunărilor generale sunt obligatorii de la adoptare.

Hotărârea primei instanțe încalcă prevederile art. 197 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Cu privire la motivul de nulitate privind conflictul de interese, prima instanță apreciază că acest motiv este neîntemeiat, deoarece prevederile art. 79 din Legea nr. 31/1990 „nu sunt aplicabile în materia societăților cu răspundere limitată, deoarece această prevedere legală reglementează normele aplicabile societăților în nume colectiv". Un asemenea raționament încalcă flagrant dispozițiile exprese ale art.197 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora „Dispozițiile art. 75, 76, 77 alin. (1) și 79 se aplică și societăților cu răspundere limitată". Potrivit art. 79 din Legea nr. 31/1990 „Asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operațiune". Fiind vorba de instituirea unei interdicții, această dispoziție legală este imperativă, încălcarea acesteia fiind sancționată cu nulitatea absolută. Împrejurarea că, în alin. 2 al art. 79 din Legea nr. 31/1990, se menționează că sancțiune pentru încălcarea conflictului de interese și obligarea la despăgubiri, nu putea fundamenta soluția vădit eronată a primei instanțe că, este exclusă sancțiunea nulității. Nulitatea este sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării unei dispoziții legale. Raportat la definiția nulității, nu poate fi primit raționamentul primei instanțe, conform căruia, încălcarea legii, poate atrage obligarea persoanei vinovate doar la despăgubiri, fără a se remedia valorile sociale protejate prin prevederea legală încălcată. Raționamentul primei instanțe este contrar prevederilor art.215 din Codul civil, conform căruia actul încheiat în situație de contrarietate de interese este anulabil. În speță, asociatul S______ Distilleries trebuia să se abțină de la vot în cadrul adunării generale, întrucât este administrată de același administrator ca și pârâta W____ B_____ Production, astfel încât avea interes în cadrul A__ din data de 31.12.2012, de vreme ce și-a numit propriul administrator și în funcția de administrator al W____ B_____ Production.

Votul asociatului S______ Distilleries a permis atât realegerea administratorului D_____ Prod, cât și cooptarea noul asociat I___ M_____. De asemenea, societatea D_____ Prod, care estre administrator atât al pârâtei W____ B_____ Production, cât și al asociatului S______ Distilleries este deținută în proporție de 100% de către I___ M_____, asociatul cooptat prin hotărârea A__ contestată. Este evident conflictul de interese născut în cadrul adunării generale a acționarilor din data de 31.12.2011, având în vedere că, administratorul D_____ Prod - prin reprezentant permanent B____ S____ a solicitat majorarea capitalului social, și realegerea sa, în numele W____ B_____ Production, iar în numele asociatului S______ Distilleries a votat pentru cooptarea terțului I___ M_____, ca și asociat majoritar al pârâtei, împrejurarea că votul S______ Distilleries a fost exercitat efectiv in cadrul A__ de către loan M_____, nu prezintă relevanta, de vreme ce acesta a votat conform instrucțiunilor date de administratorul D_____ Prod-prin reprezentant permanent B____ S____. Având in vedere calitatea administratorului D_____ Prod-prin reprezentant permanent B____ S____ de administrator al paratei si al asociatului S______ Distilleries, precum si calitatea dlui loan M_____ de unic asociat al D_____ Prod, asociatul S______ Distileries nu putea vota in cadrul A__ nici pentru cooptarea lui loan M_____ in cadrul W____ B_____ Production si nici pentru prelungirea mandatului administratorului D_____ Prod. întrucât exista acest conflict de interese, asociatul S______ Distileries, reprezentat de D_____ Prod, era obligat sa se abtina de la vot, ceea ce nu a făcut. Mai mult, trebuie observat ca mandatul D_____ Prod de administrator al W____ B_____ Production a expirat din data de 9.12.2009, nefiind prelungit prin vreo hotărâre A__. Având mandatul expirat, D_____ Prod nu mai putea efectua nici procedurile pentru convocarea adunării generale si nici pe cele privind desfășurarea adunării generale din data de 31.12.2011, deoarece nu mai reprezenta societatea W____ B_____ Production.

Într-o speță similara, înalta Curte de Casație si Justiție a statuat stabilirea răspunderii patrimoniale a acționarului majoritar pentru daunele produse, în condițiile conflictului de interese „nu exclude cu nimic nulitatea hotărârii adunării generale" (Decizia nr. 1134/11.03.2007). De asemenea, in Decizia nr. 966/9.03.2007, înalta Curte de Casație si Justiție a reținut ca incalcarea prevederilor imperative ale art. 79 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, atrage nulitatea hotărârii A__. Rezultă astfel cu evidență că sentința recurată este nelegală, atât prevederile legale, cât jurisprudența statuând că încălcarea dispozițiilor imperative referitoare la conflictul de interese este sancționată cu nulitatea absolută.

Prin sentința pronunțata, primei instanța nu s-a pronunțat asupra criticilor privind cauza ilicită și frauda la lege. Astfel, deși respinge în mod expres criticile vizând cauza ilicită și frauda la lege, prima instanță se raportează doar la pretinsa inexistență a vreunui prejudiciu suferit de recurentă prin operațiunea de majorare a capitalului social. Nu există nici o referire a primei instanțe la conivența frauduloasă dintre I___ M_____, administratorul D_____ Prod (prin B____ S____) și S______ Distilleries, pe care a invocat-o ca motiv de nulitate absolută. Prima instanță s-a mulțumit iar să copieze apărările pârâtei W____ B_____ Production cu privire la inexistența vreunei pagube, scăderea procentului, neavând ca efect diminuarea valorică a participației. Prima instanță a ignorat practic adevărata cauză ilicită și frauda la lege săvârșită de S______ Distilleries, I___ M_____ și D_____ Prod, constând în împiedicarea asociaților S______ Distilleries și R____ D_____ de a participa la majorarea de capital social, astfel încât să nu fie cooptat nici un terț. Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului verbal al adunării generale, în numele S______ Distilleries, dl. I___ M_____ (respectând probabil mandatul acordat de administratorul D_____ Prod, prin B____ S____) a declarat că nu are resursele financiare necesare pentru a participa la majorarea de capital social și, tot în numele S______ Distilleries, dl. I___ M_____ a votat împotriva majorării capitalului social de către recurentă, dar pentru majorarea capitalului social prin aportul d-lui I___ M_____. Practic, folosindu-se de dispozițiile legale privitoare la adoptarea hotărârilor în cadrul A__ și având consimțământul administratorului S______ Distilleries, dl. I___ M_____ a încălcat dreptul de preferință al asociatului R____ D_____ la majorarea capitalului social, și a votat pentru cooptarea sa în calitate de asociat majoritar al W____ B_____ Production. Astfel cum rezulta din cuprinsul Procesului-verbal al ședinței din data de 31.12.2011, recurenta a susținut că, dacă asociatul majoritar S______ Distilleries va decide majorarea capitalului social al W____ B_____ Production, atunci R____ D_____ va subscrie întreaga sumă necesară majorării capitalului social. Această solicitare a fost respinsă în numele S______ Distilleries de către dl. I___ M_____, care a nesocotit manifestarea de voință a recurentei pentru a vota ca majorarea de capital social să fie făcută de terțul I___ M_____. Atât pârâta W____ B_____ Production, cât și asociatul S______ Distilleries sunt administrate de către societatea D_____ Prod, deținută în proporție de 100% de către I___ M_____. Cu alte cuvinte, atât administratorul pârâtei (care a propus majorarea capitalului social), cât și administratorul asociatului majoritar (care a dat mandat de reprezentare d-lui I___ M_____ să voteze pentru cooptarea sa ca asociat al W____ B_____ Production) sunt deținute de către I___ M_____, astfel încât este evidentă conivența dintre D_____ Prod și I___ M_____ pentru cooptarea acestuia din urmă în calitate de asociat majoritar în cadrul W____ B_____ Production. Scopul pentru care administratorul D_____ Prod a convocat adunarea generală pentru majorarea capitalului sociale nu a fost de a asigura resurse financiare pârâtei W____ B_____ Production SRL, ci de a conferi calitatea de asociat majoritar domnului I___ M_____. De asemenea, motivul pentru care S______ Distilleries nu a dorit să subscrie la majorare, nu a fost din lipsa lichidităților, ci tot pentru a îl coopta pe terțul I___ M_____. Este hilara susținerea administratorului D_____ Prod ca, o societate ca S______ Distilleries cu o cifra de afaceri anuală de 57.993.697 lei, aproximativ 13.300.000 Euro, să nu dispună de suma de 95.000 euro, pretins necesara finanțării activității pârâtei W____ B_____ Production.

Frauda la lege și cauza ilicita sunt cu atât mai evidente cu cât, asociatul S______ Distilleries a ignorat cererea R____ D_____ de a participa la majorare cu suma de 409.800 lei și a aprobat, în dauna recurentei, cooptarea terțului I___ M_____. Prin întreaga sa conduită, asociatul S______ Distilleries a nu a urmărit decât sa o împiedice să subscrie la majorare și să devenă astfel asociat majoritar, pentru a îl „propulsa" pe terțul I___ M_____ ca și asociat majoritar al W____ B_____ Production. Având în vedere că întreaga conduită a administratorului D_____ Prod și a terțului I___ M_____ a fost de a conferi acestuia din urmă calitatea de asociat majoritar al W____ B_____ Production, în pofida opoziției recurentei, este evident că hotărârea A__ este lovită de nulitate absolută pentru cauză ilicită și frauda la lege.

Nelegalitatea soluției de admitereîin principiu a cererii de intervenție formulată de S______ Distilleries. În mod greșit, prima instanță a considerat că cererea de intervenție accesorie este admisibilă în principiu, deoarece S______ Distilleries justifică un interes legitim. Cererea de intervenție accesorie nu îndeplinea exigența dovedirii unui interes legitim, direct și actual. S______ Distilleries SA nu a justificat un interes legitim. Interesul este legitim atunci când se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege și potrivit scopului economic și social pentru care a fost recunoscut. Prin cererea de intervenție S______ Distilleries nu a urmărit afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv, deoarece prin operațiunea frauduloasa de majorare a capitalului social, S______ Distilleries a pierdut calitatea de asociat majoritar al pârâtei Worlds B_____ Production SRL, cu drept de decizie asupra direcției de dezvoltare si funcționare al paratei. Scopul economic pentru care S______ Distilleries a înțeles să participe la constituirea W____ B_____ Production cu un aport de 98,248% a fost acela de a avea drept de decizie în cadrul adunării generale. Prin prezenta cerere de intervenție, S______ Distilleries nu a urmărit să își realizeze vreun drept, conform scopului prevăzut de lege, ci a înțeles să continue protejarea intereselor terțului lIoan M_____ în detrimentul său și al acționarilor săi. Trebuie avut în vedere că recurenta R____ D_____ SA, are calitatea de acționar al S______ Distilleries, iar decizia de a participa la constituirea societății Worlds B_____ Production a fost luata și în considerarea calității de asociat majoritar al intervenientei. Având în vedere că S______ Distilleries, a decis majorarea capitalului social, a refuzat să contribuie cu o sumă infimă față de resursele financiare ale acesteia, a respins solicitarea asociatului minoritar R____ D_____ de a contribui la majorarea capitalului social, aprobând, în contra legii, ca aportul să fie făcut de un terț, instanța de recurs este rugată să constate că S______ Distilleries nu justifică un interes legitim pentru a interveni în cauza, astfel încât cererea de intervenție trebuia respinsă. S______ Distilleries nu justifică un interes direct, neexistând vreun folos practic pe care să îl obțină. Chiar dacă intervenția a fost făcută în interesul pârâtei W____ B_____ Production, aceasta nu înseamnă că intervenientul accesoriu nu trebuie să obțină un avantaj de pe urma acestui demers judiciar. Astfel, daca s-ar admite cererea de chemare în judecată și s-ar anula hotărârea A__ contestată, S______ Distilleries nu ar suferi nici un prejudiciu, ci dimpotrivă și-ar redobândi dreptul de decizie în cadrul adunării generale a asociaților. Poziția sa procesuală de respingere a cererii de chemare în judecată nu îi profită, lipsind astfel cerința existentei unui interes personal și direct. S______ Distilleries nu justifica un interes actual, în sensul că, dacă nu ar formula cererea de intervenție, s-ar expune la un prejudiciu. Anularea Hotărârii A__ din data de 31.12.2011 nu putea prejudicia intervenienta, ci dimpotrivă, îi profita, aceasta redobândindu-și calitatea de asociat majoritar.

În drept au fost invocate prevederile art. 304¹ Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata pârâtă __________________________”SRL, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Învederează astfel instanței, că acțiunea ce a făcut obiectul judecății în fața primei instanțe, dar și prezentul recurs, reprezintă un caz „clasic" de abuz de minoritate, sancționat de art. 136¹ LSC. În doctrina¹ de specialitate s-a arătat că abuzul de minoritate poate consta într-o decizie socială obținută printr-o acțiune în justiție abuzivă (cum este cazul în prezenta cauză) ori, în blocarea oricărei modificări a statutului sau pactului social, prin refuzul de a vota, spre exemplu, o necesară majorare de capital social sau o prelungire a duratei societății (abuz de minoritate negativ). Principala problemă în cazul abuzului de minoritate este de a delimita între dreptul minoritarilor de a vota contra (care este un drept legitim) și opoziția abuzivă a acestora la deciziile necesare pentru satisfacerea și garantarea interesului social. Pentru proba abuzului de minoritate, trebuie să se dovedească faptul că atitudinea minoritarilor este contrară interesului general al societății, prin aceea că blochează realizarea unei operațiuni esențiale pentru societate și că această atitudine este adoptată în unicul scop de a favoriza propriile interese, în detrimentul ansamblului celorlalți asociați/acționari.

Referitor la netemeinicia recursului arată că, în legătură cu pretinsa neregulă legată de faptul că instanța de fond a ratificat argumentele invocate de intimată, reținându-le în considerentele hotărârii ce face obiectul prezentului recurs. Se arată de către recurentă că „prima instanță a realizat un veritabil și nepermis copy-pastc al susținerilor făcute de pârâta W____ B_____ Production prin întâmpinare". Acest fapt nu poate constitui o critica de nelegalitate la adresa hotărârii atacate, neexistând un text legal care să interzică instanțelor să preia din argumentația uneia dintre părți. De fapt instanța de judecată este obligată, în considerarea prevederilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C__ să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, iar dacă argumentele aduse de una dintre părți formează convingerea instanței, cum a fost cazul în prezenta cauză, instanța de judecată va proceda la ratificarea și reținerea lor în considerentele hotărârii.

Se susține fără temei că hotărârea A__ atacată încalcă prevederile art. 117 alin. (6)-(7) și art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990. astfel, în convocatorul emis pentru ținerea A__ ce face obiectul prezentei acțiuni se menționează, în mod clar că printre punctele de pe ordinea de zi se numără și „majorarea capitalului social al __________________________ SRL de la suma de xxxxx lei la suma de xxxxxx lei, cu suma de xxxxxx lei, prin aporturi noi în numerar ale asociaților societății și/sau cooptarea de noi asociați în vederea finanțării investițiilor societății și aprobarea procedurii de majorarea a capitalului social. În aceste condiții, afirmația recurentei în sensul că în cadrul A__ a fost adoptat un punct ce nu figura pe ordinea de zi este lipsit de fundament, conform celor arătate mai sus majorarea capitalului social prin cooptarea unui nou asociat a fost înscrisă pe ordinea de zi transmisă reclamantei prin convocator. Faptul că în convocator nu era arătată persona domnului M_____ I___ ca fiind cea care dorește să participe la majorarea de capital social nu are nici o relevanță din moment ce această posibilitate a fost arătată în convocator. Este lipsit de orice logică juridică să se considere că această împrejurare încalcă art. 129 alin. (7) LSC din moment ce punctul votat, după cum a arătat, era înscris în convocator. Aceleași concluzii trebuie avute în vedere și în privința pretinsei încălcări a prevederilor art. 117 alin. (6)-(7) L._________________.117 LSC reprezintă o dispoziție legală aplicabilă exclusiv în materia societăților pe acțiuni. Textul legal invocat face parte din secțiunea a II-a a Capitolului IV a legii, capitol intitulat "Societățile pe acțiuni". în consecință, art.117 se referă la noțiuni cum ar fi „consiliul de administrație", „directorat", „publicarea convocării în Monitorul Oficial al României", „acțiuni nominative", „registrul acționarilor", „consiliul de supraveghere", etc. Toate aceste noțiuni aparțin exclusiv societăților pe acțiuni, fiind exclus orice dubiu în privința posibilității aplicării lor la societățile cu răspundere limitată cum este intimata. De fapt, prin caracterul său restrictiv, art. 117 nu poate fi aplicat prin analogie în privința societăților cu răspundere limitată, textul art. 10 din Noul Cod civil împotrivindu-se la aceasta.

Pretinsa inconsecvență, reclamată de recurentă, legată de faptul că instanța de fond a reținut atât că prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990 nu sunt aplicabile în cazul societăților cu răspundere limitată, cât și că nu s-a făcut dovada existenței unei vătămări, vătămare ce era oricum înlăturată în temeiul art. 121 din Legea nr. 31/1990, reprezintă de fapt o atentă și cercetare a situației de fapt și a argumentelor juridice invocate de intimată. Astfel, din moment ce s-a invocat toate aceste aspecte, instanța de judecată era datoare, în baza art. 261 alin. (1) pct. 5 să le cerceteze și să se pronunțe asupra lor. Procedând în acest fel, instanța de judecată a găsit argumentele judicioase și le-a ratificat în consecință.

În ipoteza puțin probabilă în care instanța de judecată va găsi acest argument al reclamantei valid, în sensul că era necesară înscrierea în convocator inclusiv a persoanei care dorește să participe la majorarea de capital social, învederează instanței că sunt aplicabile prevederile art. 121 LSC - adunarea generală ad hoc - : „Asociații reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generată și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei". După cum recunoaște chiar reclamanta, în cadrul Adunării Generale a Asociaților a fost prezent 100% din capitalul social. În aceste condiții, orice pretins și presupus viciu în privința convocării urmează să fie acoperit, în ipoteza în care prevederile art. 121 sunt aplicabile, iar subscrisa consideră că în cazul de față ne aflăm în ipoteza arătată. Astfel, asociații reprezentând întreg capitalul au fost prezenți, iar nici unul dintre asociați nu s-a împotrivit să se supună la vot majorarea capitalului social prin cooptarea printre asociați a domnului M_____ I___. R____ D_____ a votat negativ propunerea de majorare a capitalului social, fără a se împotrivi în conformitate cu textul art. 121 LSC la ținerea A__ în privința acestui aspect. Nu trebuie să se facă o confuzie între opoziția de a se ține A__, despre care face vorbire art. 121 LSC, opoziție inexistentă în cazul de față, și exprimarea unui vot negativ cu privire al un punct aflat pe ordinea de zi, situație ce se regăsește în HAGA ce face obiectul prezentei cauze. Recurenta reia susținerile referitoare la pretinsa încălcare a art. 117 alin. (7) LSC susținând că suntem în fața unei modificări a actului constitutiv, modificare ce impune în concepția reclamantei o detaliere a propunerii de modificare în cadrul convocatorului. După cum a arătat anterior, această propunere a fost făcută prin convocator, în mod detaliat, singurul element care se poate susține că lipsește fiind indicarea persoanei ce ar urma să participe la mărirea de capital social. Lipsa acestui element nu poate fi în măsură să conducă la anularea hotărârii A__ în condițiile în care reclamantul, prin cererea de chemare în judecată nu invocă nici un prejudiciu, vătămarea fiind inexistentă. În plus, din sintagma „cooptarea de noi asociați", folosită în convocator, decurge în mod firesc posibilitatea stabilirii in concret de către adunarea generală a numelui și persoanei ce urmează a subscrie la capitalul social în baza voinței proprii a respectivei persoane. Și exact acest lucru s-a întâmplat, Adunarea Generală prin majoritatea covârșitoare a drepturilor de vot - 98,248% - a decis cooptarea în cadrul subscrisei a domnului I___ M_____.

Totodată trebuie remarcat caracterul excesiv și înafara legii al pretențiilor avute de către recurentă care consideră că era necesară menționarea în convocator a noii structuri a asocierii. Acest lucru era imposibil întrucât nu se putea previziona dacă ar fi existat un acord al A__ cu privire la majorarea capitalului social și nici persoanele care ar fi urmat să participe la acesta. În plus, trebuie arătat că doctrina^[1] în materie a statuat, în comentariul art. 117 alin. (6) și (7) LSC că „enunțurile vagi de genul „probleme diverse", „diverse", „chestiuni variate " nu răspund acestui standard, ele fiind de natură „ să adoarmă conștiința acționarilor, îndemnându-i să renunțe a lua parte la adunare sau să nu se pregătească" (l.L. G________, D____ comercial român, p. 393; CA. București, s. a IV-a corn., dec. nr. 1647/2002, în C.P.J.C. - C.A.B. 2002, p. 30-32)". Consideră că doctrina a surprins exact ceea a dorit legiuitorul să reglementeze prin textele art. 117 alin. (6) și (7) LSC și anume că nu trebuie să existe enunțuri vagi, pentru a permite asociaților să fie informați și să se pregătească în mod corespunzător pentru A__. Recurenta nu a arătat cum a fost împiedicată să se pregătească pentru A__ ce este supusă în prezent controlului judiciar, deoarece nu a existat nici un enunț vag în convocator cu privire la necesitatea majorării capitalului social, acest punct fiind menționat în mod expres în convocator. Mai mult, consideră că recurenta, dacă ar fi dorit cu adevărat să participe la majorarea de capital social, iar nu doar a-și exercita în mod abuziv drepturile procesuale, prin încercarea de a bloca activitatea intimatei, ar fi putut solicita completarea ordinii de zi, fapt inexistent. În plus, prin aplicarea prevederilor art. 121 LSC ar fi putut solicita în cadrul A__ să se completeze ordinea de zi întrucât era prezent în cadrul acestei adunări 100% din capitalul social. Astfel, asociații reprezentând întreg capitalul au fost prezenți, iar nici unul dintre asociați nu s-a împotrivit să se supună la vot majorarea capitalului social prin cooptarea printre asociați a domnului M_____ I___. R____ D_____ a votat negativ propunerea de majorare a capitalului social, fără a se împotrivi în conformitate cu textul art. 121 LSC la ținerea A__ în privința acestui aspect. Recurenta susține, este adevărat fără temei, că a existat o opoziție cu privire la luarea unei hotărâri A__ cu privire la majorarea capitalului social. În acest sens se indică faptul că R____ D_____ a fost împotriva cooptării ca asociat a domnului I___ M_____. Această opoziție însă nu reprezintă o împotrivire a discutării problemei majorării capitalului social ci reprezintă un vot negativ cu privire la cooptarea domnului I___ M_____. Or acest vot negativ poate avea relevanța juridică a participațiilor la capitalul social, anume 1,77%. Cu acest procent nu poate fi paralizată voința socială ce reprezintă 88,23% din capitalul social al W____ B_____ Production.

Prin urmare, în mod întemeiat a respins instanța de fond acțiunea în anularea promovată de R____ D_____, observând diferența majoră între existența unui vot împotriva cooptării domnului I___ M_____ în structura asociaților W____ B_____ Production și opunerea la discutarea unui punct suplimentar pe ordinea de zi (situație neîntâlnită în prezenta speță). Aceste apărări au caracter subsidiar deoarece consideră mai mult de cât suficiente cele menționate în convocator cu privire la cooptarea unui nou asociat