Dosar nr. XXXXXX/2014 - apel – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 1737

Ședința publică din 18 noiembrie 2015

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Grefier: I______ T______

Pe rol, judecarea apelului declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională Drumuri și poduri Cluj, mun.Cluj N_____, ___________________, jud.Cluj, împotriva sentinței civile nr. 818 din 09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în dosar nr.XXXXXX/2014, intimat petentă fiind ______________________, cu sediul la Cabinet de avocat M________ V___, mun.Rădăuți, ____________________, jud.Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța, constatând apelul în stare de judecată, rămâne în pronunțare cu privire la acesta.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.818/09.03.2015 Judecătoria Rădăuți a admis plângerea contravențională formulată de petenta ______________________, împotriva procesului verbal de contravenție ________________ nr.xxxxxxxxxx/15.12.2014 încheiat de intimata C_____ SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, a înlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertisment, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________________, nr. xxxxxxxxxx, încheiat la data de 15.12.2014 de agentul constatator M____ C_______, din cadrul C_____ SA DRDP Cluj-AICI B___, petenta _______________________ a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3000 lei pentru că autovehiculul A2S3cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX/XXXXXXXXX, MTMA 36,88 tone, cu 5 axe aparținând acestuia a circulat la data de 13.12. 2014 pe DN 1 km 642+300m fără a deține rovinietă valabilă.

În termenul legal prevăzut de art. 31 din O.G. 2/2001 petenta a formulat plângere contravențională.

Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G.2/2001, care prevăd toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute ce trebuie să le conțină procesul verbal de contravenție.

Astfel, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, în examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.

Potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal , nulitate ce se constată și din oficiu.

Raportat la aceste dispoziții legale, instanța constată legalitatea formală a actului sancționator întocmit de către intimată, fiind cuprinse în procesul verbal toate elementele anterior menționate.

Instanța a apreciat că nu se poate reține încălcarea dreptului de a formula obiecțiuni cu privire la cele consemnate în procesul verbal de contravenție, câtă vreme acesta a fost întocmit în lipsa petentei, pe de o parte, iar pe de altă parte, petenta își exercită nestingherită acest drept prin chiar plângerea contravențională dedusă judecății.

Totodată, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor legale privind lipsa unui martor asistent în ipoteza în care procesul verbal de încheiere în lipsa contravenientului, întrucât, conform dispozițiilor legale, art. 19 din OG 2/2001, obligația de a justifica lipsa acestuia a fost respectată, procesul verbal purtând mențiunea că nu a fost încheiat în prezența unui martor asistent, persoanele prezente având calitatea de agenți constatatori.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că petenta nu a contestat în esență că la data de 13.12.2014, ora 13:10 autovehiculele care îi aparțin au circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Instanța a reținut că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are un astfel de caracter, prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația în care persoana acuzată de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate care este permisă de Convenție, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul CEDO.

În lumina celor expuse, instanța a efectuat demersuri pentru a-i asigura contestatorului dreptul la apărare, fiind legal citat, având cunoștință de existența procesului și putând solicita încuviințarea probelor pe care le consideră utile, fiindu-i admisă proba cu înscrisuri.

Față de probele administrate în cauză, coroborate cu poziția de recunoaștere a petentei, instanța reține că situația de fapt a fost corect reținută de către agenții constatatori, prezumția potrivit căreia situația de fapt reținută in procesul-verbal corespunde realității, nu a fost răsturnată prin administrarea de probe contrarii și prin urmare, actul constatator reprezintă o dovadă deplină de legalitate și temeinicie, petenta săvârșind contravenția pentru care a fost sancționat cu amendă.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii amenzii, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, instanța a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a se atrage atenția petentei asupra obligațiilor care îi revin potrivit reglementărilor OG 15/2002.

Această apreciere are la bază analiza criteriilor stabilite în art. 21 alin.3 din O.G. 2/2001, potrivit cărora, la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Raportat la aceste criterii, față de împrejurarea că a intrat în cel mai scurt timp în legalitate, a avut o atitudine sinceră, precum și față de lipsa unei antecedențe contravenționale, instanța apreciază că îndreptarea conduitei petentei se va realiza și prin înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Împotriva sentinței de mai sus a formulat apel intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat, anularea sentinței civile nr. 818/2015 și pe fond respingerea plângerii contravenționale și menținerea amenzii aplicate prin procesul verbal contestat xxxxxxxxxx/15.12.2014.

În motivare a arătat că procesul – verbal a fost întocmit cu respectarea OG nr. 15/2002, și că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că petenta a recunoscut abaterea contravențională și și-a asumat-o, dar că raportat la lipsa antecedentelor contravenționale și la gradul de pericol social concret, sancțiunea amenzii de 3000 lei este prea aspră.

A mai arătat apelanta că, pentru reținerea faptei contravenționale în sarcina petentei nu prezintă relevanță faptul că ulterior constatării faptei acesta a achitat contravaloarea rovinietei.

La momentul efectuării controlului petenta nu deținea rovinietă.

La stabilirea cuantumului amenzii agentul constatator a avut în vedere limitele legale, iar amenda stabilită se găsește în limitele stabilite de art.8 al.2 din OG 15/2002, stabilind minimul legal stabilit prin norma legală.

În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002.

Intimata, legal citată, nuc a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține apărările.

Analizând apelul declarat în limita motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Apelanta critică hotărârea primei instanțe cu privire la modul de individualizare de către instanță a sancțiunii aplicate care ar fi contrar dispozițiilor art.5 alin.5 din OG nr.2/2001.

Referitor la modalitatea de individualizare a sancțiunii contravenționale, tribunalul are în vedere că prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art.5 al.5 din OG nr.2/2001 conform cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, prevederilor art.21 al.3 din același act normativ în sensul că la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Astfel, în mod corect a reținut prima instanță necesitatea reindividualizării sancțiunii aplicate în raport de datele concrete ale speței, petenta conformându-se imediat dispozițiilor legale prin achiziționarea rovinietei, aceasta deținând rovinieta și în perioada anterioară încheierii procesului verbal de contravenție, conform înscrisului de la fila 8 dosar fond, circumstanțele personale ale petentei care se află la prima abatere de acest gen.

Individualizarea sancțiunii de către prima instanță în sensul înlocuirii amenzii aplicate cu avertisment nu înseamnă inexistența faptei contravenționale, iar art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 prevede că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Așadar, contrar susținerilor apelantei, sancțiunea avertismentului este în măsură să-și îndeplinească atât scopul sancționator, dar și scopul preventiv-educativ, în respectarea dispozițiilor legale ce reglementează proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Față de considerentele ce preced, cum hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, criticile apelantei apar ca fiind neîntemeiate, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională Drumuri și poduri Cluj, mun.Cluj N_____, ___________________, jud.Cluj, împotriva sentinței civile nr. 818 din 09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în dosar nr.XXXXXX/2014, intimat petentă fiind ______________________, cu sediul la Cabinet de avocat M________ V___, mun.Rădăuți, ____________________, jud.Suceava, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

H_______ LaviniaPosteucă I____ I______ T______

Red.HL

Judecător fond: MC

Tehnored. IT

4 ex./04.12.2015