Dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M A N I A

TRIBUNALUL I_______

DECIZIA CIVILĂ NR. 603/A

Ședința publică din data de 15.09.2015

Tribunalul compus din :

PREȘEDINTE : B______ A________

JUDECĂTOR : D________ I__

GREFIER : N______ G________

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul C____ M____, împotriva sentinței civile nr. 1011/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul apelului, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că a fost achitată în totalitate taxa judiciară de timbru, după care.

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, apreciază procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și considerându-se lămurit, conform art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Cu privire la apelul în materie contravențională de față.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 09.09.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul C____ M____, prin reprezentant convențional C____ M____ A_____, în contradictoriu cu intimata I____________ de Poliție al Județului Ialomița, a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2014 întocmit de intimată, și aplicarea sancțiunii avertismentului, invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.

În motivare, petentul, în esență, a arătat că în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu nr. înmatriculare XXXXXXXX pe DN2A, în localitatea P_______, a fost înregistrat de aparatul radar montat pe autospeciala nr. MAI xxxxx circulând cu viteza de 103 Km/h. A fost oprit de un agent constatator, care l-a sancționat cu amendă în cuantum de 810 lei (90 x 9 puncte amenda) și la reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile. În primul rând, a solicitat intimatei să procedeze la administrarea probatoriului întrucât petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la proba contrară.

În al doilea rând apreciază sancțiunea contravențională ca fiind excesivă deoarece nu a fost luată în considerare marja de eroare admisă a aparatului radar. În al treilea rând a arătat că în momentul în care a fost înregistrat, autospeciala MAI xxxxx se afla în deplasare. În al patrulea rând, a solicitat depunerea de către intimat a avizului de verificare metrologică a aparatului radar, a certificatului de operator radar al agentului constatator și ordinul de serviciu al acestuia. În al cincilea rând a arătat că procesul verbal nu conține ________ nr. cinemometrului, fiind menționat doar marca și nr. autospecialei pe care acesta era instalat.

Soluționând cauza, Judecătoria Slobozia prin sentința civilă nr. 101 din 21.01.2015 a respins plângerea contravențională formulată de contestatorul C____ M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Pitești, _________________________. 2, ____________, ________________, prin reprezentant convențional C____ M____ A_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Ialomița, cu sediul în Slobozia, _______________________. 13-15, Jud. Ialomița, CUI xxxxxxx, ca neîntemeiată și a menținut procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2014 întocmit de intimat.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 23 alin. 1 din OG nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a indicat motive de nelegalitate a actului, ci doar aspecte ce țin de temeinicia acestuia.

Instanța a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale unui agent de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, așa cum rezultă din procesul-verbal de contravenție.

În cauza de față, instanța a considerat că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat, iar din înregistrările depuse la dosarul cauzei de către intimata, se observă clar numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent (identificabil prin imaginea surprinsă de aparatul radar la ora 06:43:28), precum și viteza de 103 km/h (în dreptul simbolului T – țintă/target) avută de acesta în data de 01.09.2014, la ora 06:43:20, în interiorul localității, aspect ce reiese din faptul că a avut această viteză înainte de a ajunge în dreptul indicatorului de ieșire din localitate. Astfel, instanța a constatat că înregistrarea video îndeplinește toate cerințele prevăzute de pct. 3.5.1 din Ordinul nr. 301/2005 al Biroului de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), respectiv - data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; sensul de deplasare a autovehiculului; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus in evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Conform mențiunilor agentului constatator, înregistrarea vitezei s-a făcut cu aparatul radar, montat pe auto cu număr de înmatriculare MAI xxxxx, respectiv cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică existent la dosarul cauzei, aflat în perioada de valabilitate la momentul efectuării măsurătorii, și care poate efectua măsurători atât în regim staționar cât și în regim de deplasare. Totodată, conform atestatului operator ”Autovision”, agentul de poliție care a surprins fapta contravențională are pregătirea tehnică necesară pentru a utiliza aparatul radar respectiv, obținând autorizarea legală necesară în acest scop.

Petentul contestă fapta reținută în sarcina sa, dar nu aduce în sprijinul afirmațiilor sale nicio probă pertinentă și credibilă care să înlăture forța probantă a procesului-verbal legal încheiat și care ar fi putut demonstra existența unor circumstanțe factuale diferite de cele care erau descrise în procesul-verbal, astfel că instanța a apreciat că petentul a comis fapta care îi este imputată.

În ceea ce privește susținerea că nu a fost consemnată ________ numărul aparatului radar, instanța nu a reținut-o deoarece din cuprinsul buletinului de verificare metrologică reiese faptul că cinemometrul de control rutier, tip Autovision, care a fost aprobat metrologic, este montat pe auto tip Dacia L____ MCV nr. înmatriculare MAI xxxxx, ceea ce determină faptul că menționarea numărului de înmatriculare al autospecialei pe care era montat aparatul radar este suficientă pentru a individualiza exact mijlocul tehnic cu care s-a efectuat constatarea contravenției. În raport cu ansamblul materialului probator, instanța a apreciat că o situație contrară, anume că înregistrarea a fost făcută cu un alt aparat radar, ar fi trebuit dovedită de petent.

Instanța a apreciat că viteza stabilită pe baza înregistrării radar efectuată la momentul constatării faptei este criteriul în raport cu care se apreciază existența contravenției conform legii, în măsura în care prin verificarea și omologarea metrologică a aparatului și declararea sa ca fiind admis, se constată că marja de eroare a acestuia se încadrează în parametrii constitutivi ai aparatului precum și în valorile admise legal pentru acel tip de aparat. Instanța a înlăturat susținerile petentului cu privire la acest aspect.

De asemenea, instanța nu a reținut nici susținerile petentului în sensul ca în procesul-verbal a fost reținută o viteză nereală întrucât mașina în care se afla aparatul radar se afla și ea în mișcare, aceste împrejurări fiind lipsite de relevanță fata de faptul că în cuprinsul buletinului de verificare metrologică, se arată că aparatul măsoară atât in regim staționar cât și în regim de deplasare.

În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că agentul constatator se afla singur în autospecială (deși rămasă la stadiul de simplă afirmație fără suport probator), petentul nu a arătat în ce mod este afectată valabilitatea actului de această împrejurare, iar instanța a apreciat că o astfel de situație nu poate determina eo ipso anularea procesului verbal atâta vreme cât nu s-a dovedit o operare incorectă a aparatului radar.

Așa fiind, instanța a reținut că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, astfel încât procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.

Referitor la sancțiunea aplicată, instanța a apreciat drept justificat cuantumul stabilit al amenzii, acesta fiind în concordanță cu pericolului social al faptei și conduitei petentului.

De asemenea, având în vedere că viteza cu care circula petentul era una foarte mare, respectiv cu 53 km/h peste limita legală, în localitate, instanța a considerat că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.

Instanța a considerat că urmarea produsă de fapta petentului este producerea unui extrem de ridicat grad de pericol social atât pentru pietoni și alți șoferi, cât și pentru petent însuși, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate.

De altfel, instanța a considerat că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului.

Instanța a considerat că acest gen de fapte contravenționale este din ce în ce mai des întâlnit și că este necesară sancționarea contravențională cât mai adecvată a acestor fapte pentru a se realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.

Având în vedere cele menționate, instanța a considerat că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.

Împotriva acestei soluții în termen legal motivat a declarat apel petentul C____ M____ criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat că depunerea ordinului de serviciu al agentului constatator este utilă soluționării cauzei, solicitare respinsă de prima instanță, nedepunerea înscrisului solicitat producându-i o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului administrativ atacat. Solicită a se lua act că viteza de deplasare la momentul constatării contravenției a fost de 98 km/h și nu de 103 km/h cum a fost reținută în procesul verbal de contravenție și având în vedere acest aspect consideră că individualizarea sancțiunii s-a făcut în mod eronat de către agentul constatator. De asemenea, arată că vehiculul pe care era montat cinemometrul se afla în deplasare și exista posibilitatea existenței marjei de eroare, iar agentul nu era însoțit de un operator radar.. Pentru aceste motive solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

Cererea de apel a fost timbrată potrivit înscrisului anulat de la pagina 19 dosar apel.

Intimatul IPJ Ialomița a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului. De asemenea solicită instanței de apel să analizeze starea de pericol pe care a creat-o contravenientul prin depășirea limitei de viteză legal admisă pe acel sector de drum cu 53 km/h.

Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, motivele de apel depuse în scris, cu respectarea dispozițiilor art. 476 raportat la art. 477 din Noul cod de procedură civilă, constată următoarele:

În fapt, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2014 întocmit de intimată, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 810 lei (9 puncte amendă) și reținerea permisului de conducere pentru 90 de zile, pentru că la data de 01.09.2014, ora 06:43, a condus autoturismul marca Dacia cu nr. înmatriculare XXXXXXXX pe DN 2A-E60, în localitatea P_______, cu viteza de 103 km/h în localitate, fiind înregistrat de aparatul radar Autovision montat pe autoturismul cu nr. înmatriculare MAI xxxxx, contravenție prevăzuta de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 121 alin. 1 și 2 din RAOUG nr. 195/2002.

Petentul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, el beneficiind de prezumția de nevinovăție, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator și orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției (in dubio pro reo).

Temeinicia și legalitatea procesului verbal de contravenție atacat a fost susținută de probele administrate în cauză, respectiv: raportul agentului constatator A___ Rodel (fila 21 dosar fond), buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx din 11.04.2014, imaginile video în format digital (fila 24) și adresa nr. 3131 din 14.06.2012 a Institutului Național de Metrologie (fila 20 dosar fond).

Din interpretarea acestor probe instanța de fond în mod corect a constatat că fapta contravențională reținută în sarcina petentului apelant a fost reală.

Astfel la dosarului cauzei (pag. 24 dosar fond) există înregistrarea video a evenimentului rutier, suficient de edificatoare în sens realității faptei contravenționale reținută în sarcina apelantului petent, înregistrare vizionată și de tribunal conform procesului verbal (pag. 28) din care rezultă că autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX aparținând apelantului a fost condus de acesta in localitatea P_______ cu viteza de 103 km/h depășind limita de viteză legal admisă pentru acel sector de drum cu 53 km/h, fiind un pericol iminent pentru participanții la traficul rutier, instanța de fond pronunțând astfel o soluție temeinică și legală atunci când a păstrat procesul verbal de contravenție atacat.

Nu se pot reține criticile formulate în apel cu privire la lipsa ordinului de serviciu al agentului constatator pe de o parte pentru că o astfel de critică a fost invocată doar în faza exercitării căii de atac, nu și în susținerea plângerii contravenționale în fața instanței de fond, iar pe de altă parte întrucât la dosarul cauzei se află raportul de serviciu al agentului constatator din ziua de 01.09.2014, din care rezultă că acestea se afla în serviciul de patrulare și control al traficului rutier pe DN 2A – E60, cât și atestatul de operator radar al agentului, înscrisuri suficiente pentru a determina convingerea instanței că agentul constatator se afla în serviciu ordonat.

De altfel, o astfel de apărare, dacă s-ar dovedi întemeiată ar duce cel mult la nulitatea relativă a procesului verbal de contravenție, nulitate ce s-ar putea pronunța numai cu condiția dovedirii de către apelant a unei vătămări, condiție neîndeplinită în cazul de față.

Apoi, invocarea luării în considerare la determinarea vitezei cu care apelantul circula, a marjei de eroare a aparatului radar în măsurarea acestei viteze, apare neîntemeiată știut fiind potrivit relațiilor Institutului Național de Metrologie (adresa nr. 3131 din 14.06.2012) viteză înregistrată pe dispozitivul de afișare a cinemometrului este cea reală, iar marja de eroare este un indicator avut în vedere doar cu ocazia omologării aparatului.

Așadar, în cauză constatându-se că prin probele depuse la dosar și avute în vedere de instanță, s-a răsturnat prezumția de nevinovăție de care a beneficiat apelantul potrivit art. 6 alin. 2 din Convenție, dovedindu-se realitatea faptei contravenționale săvârșită de apelant așa cum aceasta a fost descrisă în procesul verbal de contravenție atacat, tribunalul pentru considerentele de mai sus urmează ca în baza art. 480 alin 1 raportat la art. 476 alin. 1 Noul cod de procedură civilă, să respingă ca nefondat apelul declarat de apelantul C____ M____, împotriva sentinței civile nr. 101/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct. 6 raportat la art. 483 alin. 2 teza a II-a din Noul cod de procedură civilă coroborat cu art. 34 alin. 2 teza I din OG nr. 2/2001;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 alin 1 raportat la art. 476 alin. 1 Noul cod de procedură civilă, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul C____ M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Pitești, _________________________. 2, ____________, ________________, prin reprezentant convențional C____ M____ A_____, împotriva sentinței civile nr. 101/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Dată și citită în ședință publică din 15.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A________ B______ I__ D________ GREFIER,

N______ G________

Red.A.B./Tehnored.N.G./04 ex./18.09.2015/Jud.fond.A.O____