Completul compus din:

PREȘEDINTE - R_____ M____ E____ C____

Judecător - A____ D_____

Grefier - C______ L____

Pe rol fiind judecarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul-reclamant I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M___, _____________________. 37, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2032/03.06.2015, pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. xxxxx/296/2014, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P____ M____, domiciliat în _____________________________________________________, jud. Satu M___, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimatul reclamant, lipsă fiind apelantul-pârât.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

- apelul este la primul termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită,

- cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, după care;

Președintele completului de judecată, verificând personal, constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

Întrebat fiind de către instanță, intimatul-reclamant declară că nu are alte cereri și nici alte excepții de ridicat, considerând procesul în stare de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și în considerarea dispozițiilor art. 392 C.proc.civ. acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor pe fond.

Intimatul reclamant având cuvântul în fond, solicită respingerea apelului formulat, și mențiunea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.

Considerând apelul lămurit, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

INSTANȚA

deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2032/03.07.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă plângerea formulată de petentul P____ M____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ și a fost anulat procesul verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx din data de 16.12.2014, încheiat de către intimat I____________ de Poliție al Județului Maramureș, petentul fiind exonerat de la plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 1250 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, întocmit la data de 16.12.2014, de către intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1250 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 16.12.2014, orele 08:15, în calitate de deținător al autoutilitarei marca Renault, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, având MTMA 3500 kg, care tracta remorca cu nr. XXXXXXXXX, având MTMA 2500 kg, a circulat cu acest ansamblu având MTMA 6000 kg, pe DN 1C, prin localitatea Cicârlău, fără a avea achitat tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România – rovinieta, conform categoriei din care face parte ansamblul.

Instanța de fond a constatat că au fost respectate prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta întrunește cerințele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, cuprinzând numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, iar în temeiul art. 249 C.proc.civ., sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În ceea ce privește procesul verbal contestat, fiind un act administrativ jurisdicțional încheiat cu respectarea tuturor condițiilor legale de formă și de fond, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de adevăr și face dovada săvârșirii faptei până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.proc.civ., care statuează că cel care face o propunere în fața instanței este dator să o probeze. Referitor la sarcina probei, instanța având în vedere principiile jurisprudențiale în materie contravențională expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în decizia din 13 martie 2012 în cauza H______ și alții c. României, amintește concursul dintre cele două prezumții relative, anume legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, respectiv prezumția de nevinovăție a acelui acuzat, impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.

În speță, instanța de fond a apreciat că sarcina probei revine petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În ceea ce privește apărarea petentului, în sensul că deținea rovinietă valabilă, instanța de fond a reținut că aceasta este întemeiată raportat la înscrisul aflat la dosarul cauzei, fila 6 dosar fond, din care reiese că acesta achitat rovinieta pentru autoturismul cu nr. XXXXXXXXX pe o perioadă de 1 an începând de la data de 24.11.2014 și până la data de 23.11.2015.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1, 2 și 4 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România „(1) Fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă;

(2) Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2;

(4) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de prezentul act normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”, iar conform Anexei 2 din același act normativ în cazul vehiculelor de transport marfă cuantumul amenzii este între 750 și 1250 lei.

Prin urmare, din analiza textului legal citat mai sus rezultă că, un element esențial în ceea ce privește comiterea faptei și în lipsa căruia nu se poate susține existența unei contravenții, este condiția „de a circula fără a deține rovinietă valabilă.”

Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză, petentul a reușit să dovedească faptul că la data de 16 decembrie 2014 deținea rovinietă valabilă, instanța de fond a reținut că acesta a reușit nu numai să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, ci a dovedit și lipsa unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției.

Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Văzând dispozițiile art. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentului nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatorul nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca normele legale.

În consecință, instanța de fond, apreciind ca fiind justificate susținerile petentului, așa cum acestea au fost prezentate în conținutul plângerii contravenționale formulate, a constatat că procesul-verbal de constatare a contravenției ________, nr. xxxxxxx din data de 16.12.2014, încheiat de către intimat I____________ de Poliție al Județului Maramureș, nu prezintă o situație reală, fiind, astfel, neîntemeiată, fapt ce va avea ca și efect admiterea plângerii formulate de către petent și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.

Împotriva Sentinței civile nr. 2032/2015, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ a declarat apel, solicitând a se dispune, în temeiul art. 458, art. 466 C.proc.civ., art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 180 alin. 2 C.proc.civ., admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii plângerii formulate de către petentul P____ M____ și menținerea în totalitate a procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat de I.P.J. Maramureș la data de 16.12.2014.

În susținerea apelului, se arată că instanța de fond a interpretat greșit prevederile legale în vigoare și a apreciat că dovada achitării rovinietei pentru autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX înlătură caracterul contravențional al faptei reținând că acesta din întreg materialul probator „nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca normele legale”.

Apelantul învederează că din înscrisul depus de petentul intimat în probațiune rezultă că într-adevăr acesta a achitat rovinieta, dar doar pentru autovehiculul respectiv de tip B, aceasta fiind valabilă doar pentru autovehiculul cu MTMA

Conform obligațiilor legale, pentru ansamblul condus, intimatul petent acea obligația de a achita 320 euro și 96 euro, astfel că sub nici o formă nu se poate concluziona că petentul a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal.

Prin prisma acestui fapt, apelantul consideră că hotărârea instanței de fond a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor legale și printr-o interpretare eronată a acestora.

Față de cele invocate mai sus, se solicită admiterea apelului și rejudecându-se cauza, respingerea plângerii formulate în baza probelor existente la dosar, cu consecința menținerii în totalitate a procesului verbal contestat.

În temeiul art. 223 C.proc.civ., apelantul solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său.

Prin întâmpinare (filele 12-13), intimatul petent P____ M____, solicită respingerea apelului promovat de apelant I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ.

Intimatul petent consideră că apelul promovat este nefondat, instanța de fond în mod corect apreciind plângerea contravențională formulată ca fiind întemeiată, având în vedere următoarele:

- în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1, 2 și 4 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România: „(1) Fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă;

(2) Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. 1 este prevăzut anexa nr. 2; (...)

(4). Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzi prevăzute de prezentul act normativ; agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal", iar conform Anexei nr. 2 din același act normativ, în cazul vehiculelor de transport marfă cuantumul amenzi este între 750 și 1250 lei.

Din analiza textului legal citat mai sus, astfel cum însăși în mod corect a reținut instanța de fond, rezulta că, un element esențial în ceea ce privește comiterea faptei și în lipsa căruia nu se poată susține existența unei contravenții, este condiția de a circula fără a deține rovineta valabilă

Potrivit probatoriului ce a fost administrat la judecata în fond a cauzei, respectiv înscrisul de la fila 6 din dosarul de fond, intimatul petent susține că a făcut dovada faptului că la data de 16.12.2014, autoturismul cu nr. XXXXXXXXX deținea rovinetă valabilă, pentru perioada 24.11.xxxxxxxxxxxxx15, situație în care a făcut dovada lipsei unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției reținute în sarcina sa.

Intimatul menționează că relevante sunt și dispozițiile art. 1 alin. 1 din OG nr. 15/2002 potrivit cărora „În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

e) tarif de utilitare - o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A."

Intimatul petent învederează că, aceste obligații legale au fost respectate întru-totul de către el, la data controlului în urma căruia a fost sancționat contravențional, deținând rovinietă valabilă.

Pentru considerentele de mai sus și având în vedere și probele existente la dosarul cauzei, solicită respingerea apelului promovat, ca fiind nefondat.

În drept, invocă art. 205 alin. 2 C.proc.civ.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și a dispozițiilor art. 479 din Noul Cod.pr.civ., instanța a apreciat următoarele:

Față de critica invocata de către apelant, în sensul că prima instanță a considerat în mod nelegal că starea de fapt reținută de către agentul constatator a fost răsturnată prin depunerea de către petent a dovezii achitării rovinietei pentru autovehiculul marca Renault cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX de tip B de 3,5 tone, în condițiile în care nu deținea dovada achitării acesteia și pentru semiremorca de 2,5 tone, Tribunalul reține că este fondată, având în vedere următoarele:

Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța de apel reține faptul că înscrisul depus de către petent care atesta dovada achiziționării rovinietei (fila nr. 6 fond) se referă exclusiv la autovehiculul de tip B de 3,5 tone, fără ca acesta să facă dovada deținerii rovinietei și pentru semiremorca cu nr. XXXXXXXXX având MTMA 2500 kg.

Conform art. 1.3 din OG 15 /2002, dispozițiile privind plata rovinietei se aplică tuturor autovehiculelor de transport marfa având masa maximă admisă sub 12 tone și pentru toate autovehiculele de transport persoane. De asemenea, art. 6 din OG nr. 15/2002 reglementează obligația de achitare a tarifului de utilizare a infrastructurii de transport rutier tuturor utilizatorilor infrastructurii de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în alte state și în România. Art. 3 din același act normativ prevăd excepțiile de la plata acestei taxe iar vehiculul de natura celui de sus nu este prevăzut între aceste excepții. Excepțiile fiind de stricta interpretare, dacă nu sunt prevăzute expres, ele nu există.

Săvârșirea faptei rezultă din procesul-verbal de constatare a contravenției și din raportul agentului constatator, iar procesul-verbal face dovada deplină a celor înscrise în el, până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate, fapt constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauzele Salabiaku contra Franței și A_____ contra României, din care rezultă că prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, sub rezerva îndeplinirii a două condiții esențiale: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului și respectarea dreptului la apărare.

Or, în speță, raportat la specificul contravenției, petentul nu a administrat probe prin care să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție, care nu este una absolută, ci doar una relativă. Această sarcină este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 249 Cod pr. civ. doar petentului.

Prin urmare, în lipsa unor motive de nulitate de ordine publică a procesului verbal de contravenție contestat, a existenței unor dovezi certe privind săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentului, Tribunalul retine că procesul verbal este legal și temeinic.

În schimb, raportat la individualizarea sancțiunii aplicate, Tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispoz. art 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”

Pronunțarea de către instanța de judecată asupra sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat se realizează prin prisma dispozițiilor legale care stabilesc sancțiunile contravenționale și modalitatea de aplicare a acestora.

Astfel, la art. 21 alin. 3 din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se prevede că “sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

Tribunalul apreciază ca raportat la criteriile subiective (petentul este la prima abatere de acest gen), la împrejurările concrete în care a fost săvarsită fapta, scopul social al sancțiunii contravenționale se poate realiza în cazul petentului și prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale mai ușoare, cum este sancțiunea “avertismentului”; prin aceasta îl atenționează asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozițiile legale.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, art. 479, art. 480 alin. 2 din Noul Cod.proc.civ., instanța urmează să admită apelul, sa schimbe în tot sentința apelată, în sensul că va admite în parte plângerea la contravenție împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/16.12.2014 și va înlocui amenda de 1.250 lei cu sancțiunea avertisment. Va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de părți nici la fond, nici în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cod fiscal xxxxxxx, cont bancar RO59TREZxxxxxxxxxxxXXXXX cu sediul în Baia M___, _____________________. 37, județul Maramureș, în contradictoriu cu intimatul petent P____ M____ - CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în localitatea Turulung, sat Drăgușeni, _______________________, județul Satu M___, împotriva sentinței civile nr. 2032/03.06.2015 pronunțată de Judecătoria Satu-M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Schimba în tot sentința apelată, în sensul ca admite în parte plângerea la contravenție formulată de petent împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/16.12.2014 și înlocuiește amenda de 1.250 lei cu sancțiunea avertisment. Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.

F___ cheltuieli de judecată.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 04.12.2015.

Red. R.M.E.C. – 23.12.2015

Tehnored_NM / 28.12.2015

4 ex.

- se comunică câte un ex. cu: -I.P.J. MARAMUREȘ

-P____ M____

Jud.fond: F_____ D____