Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1528/R

Ședința publică de la 28.10.2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE – C_____ L____ C_______

JUDECĂTOR – A________ L_______ G______

JUDECĂTOR – O_____ E______ M_____

Grefier – A___ V_______ F_________

Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul petent T____ C_______ împotriva sentinței civile nr.6800/03.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că intimatul a depus întâmpinare, după care:

Tribunalul, în temeiul art.167 Cod de procedură civilă și art.305 Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți, apreciind-o utilă, concludentă și pertinentă soluționării pricinii.

Constatând că s-a solicitat judecarea în lipsă, reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de fata constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20.07.2012, petentul T____ C_______ a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A., anularea procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/26.06.2012 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment..

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost lipsit de dreptul de a formula obiecțiuni, iar procesul verbal nu a fost semnat de către agentul constatator, semnătura electronică nefiind valabilă.

Petentul a mai precizat că procesul verbal nu cuprinde toate datele menționate de art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, respectiv ocupația și locul de muncă al contravenientului, locul în care a fost săvârșită fapta și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Petentul a mai menționat faptul că pe numele acestuia au fost emise mai multe contravenții, toate reprezentând de fapt aceeași contravenție, fiind în formă continuată. Mai mult, în lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera acuzațiilor în materie penală la care se referă art. 6 CEDO, astfel că trebuie recunoscute garanțiile specifice în materie penală, precum lipsa pericolului social și înlesnirile oferite de Codul Penal.

În drept, au fost invocate prevederile OG 15/2002, OG 2/2001, legea 455/2001

În susținerea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare și art. 36 din O.G. 2/2001.

Intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la data de 24.09.2012, prin Serviciul Registratură, relații privind mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic, certificat calificat și planșă foto. Totodată aceasta a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 C. proc.civ.

Prin sentinta civilă nr.6800/03.12.2012, Judecatoria Cornetu a admis în parte plângerea privind pe petentul T____ C_______ in contradictoriu cu intimatul CNADNR. A menținut procesul verbal contestat. A anulat tariful de despăgubire aplicat.

Pentru a pronunța aceasta sentința, prima instanța a reținut, în fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/26.06.2012, întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 250 lei, stabilindu-se în sarcina sa și obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 124,92 lei. Agentul constatator a reținut că, în data de 23.06.2012, ora 18:52, petentul a circulat cu vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe autostrada A2 km 12 + 450 m, în dreptul localității Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă, fapta săvârșită fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 octombrie 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției (art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002).

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini (art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002).

Cu privire la lipsa posibilității de a face obiecțiuni, instanța a constatat că, potrivit art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Nerespectarea acestor dispoziții este sancționată însă cu nulitatea relativă și nu absolută a procesului verbal, petentul fiind obligat să facă dovada vătămării.

Pentru a concluziona astfel, avem în vedere Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte De Casație Și Justiție, Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din XXXXXXXXXX, prin care s-a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.

Instanța a constatat că petentul nu a făcut dovada nici unei vătămări, urmare a încălcării de către intimată a dispozițiilor legale amintite. Din aceasta perspectiva, petentul a invocat privarea sa de dreptul de a formula obiecțiuni. Or, această pretinsă vătămare este una teoretică, pe când dreptul la obiecțiuni apărat de lege este unul concret, efectiv. Astfel, petentul nu a arătat care anume sunt obiecțiunile pe care nu le mai poate formula ca urmare a neregulilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și care este consecința vătămătoare a acestui fapt.

În plus, acesta a beneficiat de posibilitatea de a face cunoscute obiecțiunile sale și de a fi analizate de o instanță independentă și imparțială prin promovarea plângerii contravenționale, astfel încât nu i s-a adus vreo vătămare dreptului sau la apărare care să nu poată fi înlăturată în alt mod.

Instanța a apreciat că în mod eronat petentul a considerat că din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținător al unui certificat calificat emis de către un furnizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20.

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, a rezultat că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA(conform autorizației de control), în baza unui certificat calificat ( aflat în perioada de valabilitate și care respectă disp. art. 18 din Legea nr. 455/2001), semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Cu privire la lipsa mențiunii privind ocupația și locul de muncă, instanța a constatat că acest caz nu se încadrează în cele limitativ prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 pentru care se prevede expres sancțiunea nulității. Astfel, nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, în ceea ce privește mențiunea privind ocupația și locul de muncă al contravenientului, este sancționată cu nulitatea relativă și nu absolută a procesului verbal, petentul fiind obligat să facă dovada vătămării.

Instanța a constatat că petentul nu a făcut dovada nici unei vătămări, urmare a încălcării de către intimată a dispozițiilor legale amintite.

În ceea ce privește afirmația că procesul verbal nu cuprinde locul în care a fost săvârșită fapta și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, instanța a constatat că agentul constatator a consemnat suficiente elemente în acest sens și a indicat și locul săvârșirii contravenției, după cum urmează: în data de 23.06.2012, ora 18:52, petentul a circulat cu vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe autostrada A2 km 12 + 450 m, în dreptul localității Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.

Referitor la susținerea petentului, în sensul că pe numele acestuia au fost emise mai multe contravenții, toate reprezentând de fapt aceeași contravenție, fiind în formă continuă, instanța nu o putut reține acest aspect.

Astfel, instanța a apreciat contravenția continuă ca fiind acea contravenție care are un moment al consumării, reprezentat de surprinderea contravenientului circulând pe un sector de drum național cu un autovehicul pentru care nu deține rovinietă valabilă și un moment al epuizării, reprezentat de ajungerea sa la destinația stabilită inițial. După momentul epuizării, fapta de a circula, la o dată ulterioară, din nou pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă constituie o nouă contravenție, continuă prin natura sa, și nu formează împreună cu cea anterioară o contravenție continuă unică. În consecință, instanța a considerat că toate contravențiile săvârșite de către petent constituie tot atâtea contravenții continue și nu una singură, așa cum susține petentul.

a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr.2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție s-a bucurat de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.

Analizând înscrisurile depuse de intimată la dosar, instanța a constatat faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, procesul verbal contestat fiind legal și temeinic întocmit de către organul constatator.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate și nu a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismentul.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr.144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”. Instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20.07.2012, anterior intrării în vigoare a legii nr. 144/2012.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul T____ C_______, cerere înregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov, la data de 05.04.2013 solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii contestate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

In motivare, petentul a arătat că in mod eronat instanta de fond a apreciat faptul ca in speta sunt incidente dispozitiile Deciziei nr. XXII/19.03.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justiție pronuntata in recurs in interesul legii cu privire la nulitatea relativa a actului sanctionator aratand faptul ca acesta trebuie sa facă dovada cauzarii unei vatamari care nu ar putea fi reparata decat prin anularea procesului verbal contestat.

A mai arătat că în procesul verbal contestat nu cuprinde nicio rubrică ”alte mențiuni”. Cere a se constata taptul ca inscrisul in forma electronica, semnat electronic, este destinat a fi citit prin intermediul unui program informatic sau altui proces similar, ori in speta procesul verbal i-a fost transmis, prin mandat postal, pe suport de hartie, observandu-se cu usurinta faptul ca acesta nu poarta semnatura olografa a agentului constatator desi aceasta cerinta este instituita de legiuitor, ca fiind obligatorie, sub sanctiunea nulitatii procesului verbal (art. 17 din O.G. nr.2/2001).

Mai mult decat atat, dispozitiile legale in vigoare sunt foarte clare in sensul ca fiecare proces verbal de constatare trebuie sa poarte semnatura agentului constatator care a intocmit respectivul proces verbal ceea ce presupune ca doua sau mai multe procese verbale de constatare a contraventiei, semnate de doi sau mai multi agenti constatatori diferiti, nu pot purta aceiasi semnatura, ori, in practica, paratul emite procesele verbale nesemnate olograf de agentii constatatori acestea purtand doar stampila Centrului de Studii Tehnice Rutiere si Informatica Bucuresti, care sub nici o forma nu poate fi asimilata unei semnaturi electronice neputand fi legata in mod unic de semnatar, si nu asigura sub nicio forma identificarea semnatarului, cu atat mai mult cu cat este vorba de mai multe procese verbale emise de agenti constatatori diferiti din cadrul institutiei paratei.

De asemenea a arătat că în ceea ce priveste locul savarsirii faptei, instanta de fond a apreciat ca, agentul constatator a consemnat suficiente elemente in acest sens si a indicat si locul savarsirii contraventiei pe autostrada A2 km 12 + 450 m, in dreptul localitatii Glina, s-ar fi impus o precizare mai exacta din care sa reiasa fara dubiu directia de deplasare sau eventual stationarea. Față de acest aspect, rezulta fara echivoc faptul ca locul savarsirii contraventiei este inexact deoarece autostrada A2 nu trece prin dreptul localitatii Glina, autostrada fiind la o distanta apreciabila fata de aceasta localitate.

În dovedire, a atașat cererii procesul verbal de constatare a contravenției nr.R12 nr.xxxxxxx/11.01.2012, procesul verbal de constatare a contravenției nr.R12 nr.xxxxxxx/11.01.2012.

În drept, au fost invocate dispozitiile art.304 și art.304¹ Cod de procedură civilă și OG nr.2/2001.

Conform art.242 alin.2 Cod de procedură civilă, a solicitat judecarea în lipsă.

La data de 08.10.2013 intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare, intimatul a arătat că instanța de fond în mod corect a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art.16 din O.G. nr.2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O.G. nr.2/2001.

De asemenea, a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administratiei și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A. Autovehiculul recurentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu exista înregistrată rovinieta.

A mai arătat că semnatura electronica reprezinta forma digitală a semnăturii olografe, avand aceleași functionalitate și aplicabilitate ca si semnatura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de catre agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumtia de legalitate si temeinicie. Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, rară îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.

În dovedire, a atașat, în copie, planșe foto generate de sistemul SIEGMCR.

În drept, au fost invocate disp. art.308 alin.2 Cod de procedură civilă, OG nr.15/2002, OG nr.2/2001.

Conform art.242 alin.2 Cod de procedură civilă, a solicitat judecarea în lipsă.

Analizând recursul civil de față, prin raportare la motivele invocate, tribunalul reține următoarele:

1. Cu privire la motivul de recurs vizand lipsa unor elemente esentiale din cuprinsul procesului verbal de contraventie, tribunalul constata urmatoarele:

Potrivit art.17 din OG nr.2/2001, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Din analiza procesului-verbal, prin coroborare cu celelalte înscrisuri ce emană de la intimata, rezultă cu evidență că situația de fapt încadrată juridic de agenții constatatori a fost constatată cu mijloacele tehnice ale intimatei, procesul verbal fiind incheiat in lipsa contravenientului.

Astfel cum s-a reținut în cuprinsul Deciziei în interesul legii nr. XXII din 2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cu privire la forma procesului-verbal, nulitatea acestuia să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Or, din probele administrate în cauză și din susținerile recurentului-petent, nu rezultă că aceasta ar fi invocat și evident, probat, vreo vătămare cauzată drepturilor sale procesuale prin modul de întocmire a procesului-verbal, câtă vreme nu a împiedicat accesul său deplin la jurisdicție și administrarea probelor apreciate de aceasta concludente în apărarea sa.

2. Referitor la motivul de recurs vizand lipsa semnaturii olografe a agentului constatator, tribunalul retine urmatoarele:

Susținerile recurentului referitoare la nulitatea procesului-verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator nu sunt pertinente. Astfel, în împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic, România a adoptat Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. nr. 1259/2001).

Semnătura electronica in sensul Legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise, care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar, sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel încât orice modificare sa fie identificabila.

Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura. De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata, cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticității, integrității si nerepudierii in instanța a informațiilor digitale.

Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica, dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.

Mai reține tribunalul că trebuie realizata distincția intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte, materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.

Exista mențiune expresa in procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat niciun motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001.

Fără îndoiala procesul-verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul în forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.

Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii înlătura calitatea de înscris in forma electronica.

Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de câtre agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de „flagrant”, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfășurării activității ilicite.

Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces-verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.

Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar, pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice si in cazul in care agentul de politie care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent de politie aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.

Prin urmare, tribunalul va respinge și acest motiv de recurs ca nefondat.

Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate și că soluția instanței de fond este legală și temeinică, tribunalul va respinge recursul ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 cod procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul petent T____ C_______, cu domiciliul în București, sector 3, ___________________. 15, ____________, __________________________ civile nr.6800/03.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 6, ___________________. 401A.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, azi 28.10.2013.

Președinte Judecător Judecător

C_____ L____ C_______ A________ L_______ O_____ E______ M_____

Pt. presedinte de completGeanina

Aflat in concediu de odihna

Semneaza presedintele

Sectiei civile

Grefier

A___ V_______ F_________

Concept red. gref. A.V.F. – 22.11.2013

Red. Jud: A.L.G./2 exemplare/2013

Jud.fond : G____ M_____ - Jud. Cornetu