Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 858

Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ I_____

Judecător S_______ E____

Grefier L_____ P____

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL, prin COMISARIATUL JUDEȚEAN M____, împotriva Sentinței civile nr.1289 din data de 02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___, în contradictoriu cu intimata _______________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție P.V. ________, NR. xxxxx din data de 17.11.2014.

În lipsa părților.

Se constată că, judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2015, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL,

Deliberând, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1289 din data de 02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ s-a admis în parte plângerea formulată de petenta _______________, cu sediul în mun. Miercurea C___, _________________/B, jud. Harghita, înregistrată la Oficiul Reg. Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI RO500596 în contradictoriu cu intimatul COMISARIATULUI GENERAL AL GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU, cu sediul ales la sediul Comisariatului Județean M____, cu sediul în Târgu M____, ___________________, jud. M____.

S-a dispus anularea procesului-verbal ________, nr. xxxxx din 17.11.2014 încheiat de Comisariatul Județean Harghita al Gărzii Naționale de Mediu, cu privire la fapta de funcționare fără autorizație de mediu, faptă prevăzută de art. 94 al. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005.

Petenta a fost exonerată de plata amenzii în cuantum de 30.000 lei, aplicată prin procesul verbal.

S-a dispus anularea sancțiunii complementare a suspendării exercitării activității.

S-au menținut în rest, constatările procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției , ca fiind legale și temeinice.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal ________, nr. xxxxx din 17.11.2014 de G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU, COMISARIATUL JUDEȚEAN HARGHITA a reținut în sarcina petentei _______________ faptul că, la controlul efectuat la sediul petentei în data de 17.11.2014 s-a constatat că, petenta funcționează fără a deține actul de reglementare necesar pe linia de protecție mediului valabil și nu a respectat măsurile dispuse la un control anterior.

S-a reținut că, prin fapta sa petenta a încălcat prevederile art. 94 al. 1 lit. a și g din OUG nr. 195/2005, iar temeiul legal de incriminare și sancționare constituie art. 96 al. 2 pct. 1, 9 din același act normativ.

Pentru fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005 petentei i s-a aplicat o amendă în cuantum de 30.000 lei, iar față de încălcarea dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. g din OUG 195/2005 a fost sancționată cu avertisment.

În baza art. 5 din OG nr. 2/2001 s-a dispus și suspendarea temporară a activității până la obținerea autorizației de mediu.

Împotriva procesului verbal de contravenție, petenta a formulat la data de 26.11.2014, în termenul prevăzut de art. 31 al. 1 din OG nr. 2/2001, prezenta plângere.

Verificând legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat că, acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ.

Referitor la temeinicia procesului-verbal, petenta a invocat că intimata interpretează greșit că autorizația de mediu ar fi expirat la data de 28.08.2014.

Instanța a constatat că, art. 16 al. 2 din OUG nr. 195/2005 a fost modificat de art. 10 al. 2 din OUG nr. 164/2008, în sensul că termenul de valabilitate al autorizației s-a schimbat de la 5 ani la 10 ani de la data emiterii.

Ulterior, prin Legea nr. 226/2013 iarăși s-a modificat textul de lege și s-a revenit la termenul inițial de 5 ani.

Potrivit art. 15 al. (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Prin acest text constituțional s-a consacrat neretroactivitatea legii, astfel, termenul de valabilitate a autorizației de mediu trebuie stabilit în funcție de prevederile în vigoare în momentul emiterii autorizației.

D__ fiind că, prevederile care au fost în vigoare la data emiterii Autorizației de mediu nr. 129 din 28 august 2009 au stabilit un termen de valabilitate de 10 ani, în opinia instanței această autorizație este valabilă în acest termen.

Este adevărat că, în autorizația de mediu (f. 46-51) s-a inserat ca aceasta este valabilă 5 ani, de la 28 august 2009, până la 28 august 2014. Însă în opinia instanței termenul de valabilitate era stabilit de art. 16 al. 2 din OUG nr. 195/2005, în forma în vigoare la data respectivă și nu de autorizația de mediu.

Autorizația de mediu este un act administrativ, care poate fi atacată la instanța de contencios administrativ.

Însă art. 16 al. (2) din OUG nr. 195/2005, în forma în vigoare în momentul emiterii autorizației era formulată astfel: „Autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu sunt valabile 10 ani.”

Din acest text de lege rezultă clar că, este un termen legal și fix, prin urmare autoritatea emitentă a autorizației nu avea nicio marjă de apreciere cu privire la durata acestui termen.

Astfel, Autorizația de mediu nr. 129 din 28 august 2009 este valabilă timp de 10 ani de la data emiterii, indiferent de perioada de valabilitate inserată în autorizație și fără a fi fost nevoie de contestarea mențiunii respective la instanța de contencios administrativ.

Față de acestea, instanța a dispus anularea procesului-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005.

Cu privire la fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005, această faptă s-a reținut pentru că s-a constatat că petenta nu a respectat măsurile dispuse prin nota de constatare nr. 758/02.11.2012. Prin această notă de constatare (f. 5) s-a constatat că există o depășire cu 2,24 Db a nivelului maxim de zgomot admis conform autorizației de mediu, iar prin nota de constatare nr. 854/17.11.2014 (f. 7), adică cu ocazia controlului în urma căruia s-a încheiat procesul-verbal atacat prin prezenta plângere s-a constatat o presiune acustică de 55,33 db, care depășește limita admisă cu 0,33 db.

În legătură cu această problemă, din autorizație de mediu (f. 46-51) s-a stabilit că nivelul de zgomot rezultat în urma desfășurării activității, în conformitate cu prevederile STAS nr. xxxxxx, ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 536/1997 și ale HCL nr. 32/1992, nu va depăși valoarea maximă de 50 db (A).

Deci, s-a constatat că la primul control (f. 5) s-a raportat la valoarea maximă de 50 db, conform autorizației de mediu, iar la controlul din 17.11.2014 (f. 7) la valoarea maximă de 55,33 db.

Intimata nu a precizat de ce s-a raportat la această valoare, dar probabil că, a avut în vedere faptul că în opinia lor Autorizația de mediu nr. 129 din 28 august 2009 era expirată în momentul efectuării controlului. Însă, petenta s-a apărat tocmai în principal prin susținerea faptului că autorizația de mediu nu este expirată, apărare ce a fost acceptată de instanță, prin urmare, petenta trebuie să respecte cele cuprinse în autorizația respectivă, din moment ce nu a atacat conținutul acesteia și nu a reușit să înlăture anumite mențiuni.

Este adevărat că, potrivit prevederilor STAS nr. xxxxxx în zonele industriale valoarea maximă a zgomotului permis este mai mare decât cel arătat în autorizația de mediu, însă instanța a raportat la cele cuprinse în autorizația de mediu, întrucât în opinia instanței prevederile legale în domeniu stabilesc limite maxime în mod general, însă petenta trebuie să o respecte în special autorizația care vizează activitatea ei, iar dacă nu era de acord cu conținutul autorizației, avea posibilitatea să o atace.

Față de acestea, fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005 a fost reținută în mod temeinic în sarcina petentei.

În ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării exercitării activității, instanța a constatat că aceasta în urma anulării procesului-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005, nu mai are temei.

Potrivit art. 14 al. (2) din OUG nr. 195/2005 funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului, astfel, reținerea faptei de funcționare fără autorizație de mediu a justificat această sancțiune complementară, în nici un caz reținerea depășirii limitei de zgomot cu 0,33 db nu poate atrage o sancțiune complementară așa de severă.

Prin urmare, în urma anulării procesului-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 94 al. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005 instanța a anulat și sancțiunea complementară a suspendării exercitării activității.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL, prin COMISARIATUL JUDEȚEAN M____, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, menținerea ca fiind legai și temeinic a procesului verbal de constatare.

În cadrul motivelor arată că, în speță, controlul pe linie de protecție a mediului efectuat la punctul de lucru al unității E___ _________________ Miercurea-C___, ________________, jud.Harghita în data de 17 noiembrie 2014, a avut ca obiect verificarea aspectelor sesizate prin sesizarea nr. 1146/29.10.2014 înregistrată Ia sediul GNM - CJ Harghita și conformarea agentului economic cu legislația de mediu. Arată că, acest control a fost efectuat în prezenta d-nei P____ I_____, reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului Harghita. Astfel, după verificarea înscrisurilor prezentate de către reprezentantul societății, E___ ____________________ mediu a apreciat că, se impune a aplica unității o sancțiune principală amendă contravențională în valoare de 30.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art.94 alin.1 lit.a și sancționată prin art.96 alin. 2 pct. 1 OUG nr.195/2005, aprobată cu modificări de Legea nr.265/2006 privind protecția mediului, o sancțiune Avertisment pentru nerespectarea dispozițiilor art. 94 alin.1 lit. g sancționată prin art.96 alin.3 pct.9 și o sancțiune complementară de suspendare a activității până la obținerea autorizației de mediu în baza prevederilor art. 5 alin.3 lit.e OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare privind regimul contravențiilor.

Învederează că, reprezentantul unității a fost de față la întocmirea atât a notei de constatare cât și a procesului verbal de contravenție când a luat la cunoștința de toate aspectele inserate în cuprinsul acestora nu a formulat obiecțiuni, preluând sub semnătură și recunoscând fapta reținută în sarcina sa.

Astfel, apreciază că, sentința civilă pronunțată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța în motivarea sentinței precizează termenul de valabilitate a autorizației de mediu fiind de 10 ani.

Se arată că, _______________ a solicitat autorizația de mediu cu cererea înregistrată la sediul APM Harghita prin adresa nr.9931/28.05.2007, necesitând mai multe completări la dosar care s-au finalizata la data de 31.07.2009, astfel actul, de reglementare al activității desfășurate de către unitate a fost eliberat la data de 28 august 2009. Data de 28 august 2009, este data la care au intrat în posesia autorizației de mediu iar, contrar celor reținute de către instanța de fond actul normativ respectiv OUG nr. 164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 3 decembrie 2008, însă în mod corect APM Harghita s-a raportat la data introducerii cererii de solicitare a emiterii autorizației de mediu, respectând întocmai prevederilor art. II al actului mai susmenționat, ceea ce instanța de fond a omis a observa.

Astfel, apelanta apreciază că, agentul constatator a făcut o corectă aplicare a actului normativ aplicat în speța, respectiv OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări de Legea nr.265/2006 privind protecția mediului.

Consideră că, sentința pronunțată nu este legală și temeinică întrucât instanța de fond a interpretat în mod greșit starea de fapt și probatoriul administrat în cauză, concluzionând în mod eronat că, se impune anularea sancțiunii principale a amenzii în valoare de 30.000 lei. Instanța de fond a omis să analizeze înscrisurile depuse în probațiune de către, G____ de Mediu, bazându-se în pronunțarea sentinței exclusiv pe actele depuse la dosar de către petenta care de altfel parțial se coroborează cu restul materialului probator.

Mai arată că, gradul de pericol social al faptei rezultă din nedeținerea la data controlului a autorizației de mediu, autorizația de mediu impune unele condiții pe fiecare domeniu de activitate atât a activității în sine cât și cele cu privire la monitorizarea mediului, modul de gestionare și gospodărire a deșeurilor rezultate cât și modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor periculoase.

Învederează că, art. 12 alin.1 din OUG 195/2005 privind protecția mediului, ``desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației de mediu”. Art. 1.4 alin 2 din același act normativ, prevede că funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției ineditului.

Susținerea instanței de fond că, unitatea ulterior datei controlului la 10 zile a demarat acțiunea de a intra în legalitate cu activitatea desfășurată este nerelevantă, nu înlătură temeinicia procesului verbal și nu face altceva decât să confirme faptul că, societatea funcționa la data controlului din 17 noiembrie 2014 fără autorizație de mediu. Pe de altă parte, dispoziția legală care reglementează contravenția nu distinge sub aspectul funcționării temporare sau permanențe pentru activitățile supuse procedurii de autorizare.

Față de motivele indicate, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii plângerii contravenționale, menținerea ca fiind legai și temeinic a procesului verbal de constatare.

Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, petenta a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea în tot a hotărârii apelate ca legală și temeinică, iar în subsidiar, în cazul admiterii apelului cu rejudecarea cauzei, la individualizarea sancțiunii să se modifice sancțiunea aplicata de agentul constatator din amendă în avertisment.

Referitor la susținerea apelantei, că termenul de valabilitate al autorizației este cel de 5 ani, prevăzut de OUG 195/2005 înainte de _____________________ OUG 164/19.11.2008, pentru ca solicitarea emiterii autorizației ar fi avut loc înainte de modificarea OUG 195/2005, interpretând greșit art.II din OUG 164/2005 care prevede că solicitările depuse înainte de _____________________ OUG 164/2008 se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora, arată că, prevederea vizează măsurile și parametrii stabiliți de autoritatea de reglementare în autorizație și nu termenul de valabilitate, care nu poate fi stabilit discriminatoriu. Precizează că, apelanta scapă din vedere și faptul că chiar din conținutul autorizației de mediu rezultă că aceasta a fost emisă cu respectarea modificărilor aduse OUG 195/2005 de OUG 164/2008, modificări ce se regăsesc chiar în cuprinsul autorizației, ceea ce era normal, pentru ca autorizația a fost emisă după aproape 9 luni de la _____________________ Ordonanței modificatoare și după mai mult de 2 ani de la prima solicitare, ceea ce justifică pe deplin respectarea prevederilor OUG 164/2008 la eliberarea autorizației și în ceea ce privește modificarea termenului de valabilitate de la 5 la 10 ani și faptul că autorizația nu a expirat la 28.08.2014.

Având în vedere cele de mai sus, consideră că, sentința pronunțată de prima instanța este legală și temeinică și în consecință, solicită respingerea acestuia ca nefondat. În subsidiar, în situația că se admite apelul cu rejudecarea cauzei și având în vedere împrejurările concrete care au condus la săvârșirea faptei și pericolul social redus, solicită ca instanța să constate că, în cauză sunt incidente prevederile art. 5 alin 1 lit. a) din OG nr.2/2001 care permite aplicarea sancțiunii avertismentului, iar alin. 3 menționează ca sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, invocă art. 7 alin. 3 din aceeași ordonanță.

Intimata în drept invocă art. 471 alin 5 din C.pr.civ.

Intimata a formulat și cerere de apel incident, prin care solicită admiterea apelului incident și în consecință, constatarea nelegalității procesului verbal referitor la aceasta și pe fond, anularea procesul verbal și sancțiunea aplicata pentru aceasta faptă.

Intimata-apelantă reiterează motivele din întâmpinare și concluzionează că, anularea sentinței pronunțate de prima instanța prin care s-ar admite ca autorizația de mediu, nu era valabilă la data încheierii procesului verbal, atrage după sine reanalizarea legalității sentinței și în privința celei de a doua fapte și schimbarea hotărârii primei instanțe, în sensul că, nu mai este valabilă nici prevederea autorizației referitoare la nivelul maxim de zgomot, situație în care este aplicabilă prevederea STAS xxxxxx pentru zona industrială, care admite nivelul maxim de zgomot de 65,00 dB, nivel ce nu a fost depășit la nici-o măsurătoare.

În drept invocă art.472 C.pr.civ.

În răspunsul la întâmpinare, cu privire la întâmpinarea depusă de către _________________, intimata apelantă arată că, în fapt, controlul pe linie de protecție a mediului efectuat de către echipa de comisari ai Gărzii Naționale de Mediu a avut ca obiect verificarea aspectelor precizate prin adresa nr. 1146/29.10.2014. Sesizarea viza disconfortul creat prin zgomotul provenit de la atelierul de fabricare mobilier, atelier situat în Miercurea-C___, _________________, jud. Harghita. Reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului Harghita, d-na P____ I_____ a fost prezenta la efectuarea acestui control. Aspectele sesizate s-au confirmat iar actul de control întocmit în sarcina petentei descrie în amănunt toate aspectele negative reținute cu ocazia controlului când administratorul unității nu a avut obiecțiuni și a preluat sub semnătura atât nota de constatare cât și procesului verbal de contravenție. Unitatea prin reprezentant legal a luat la cunoștința de toate aspectele inserate în cuprinsul acestora nu a formulat obiecțiuni preluând sub semnătura și recunoscând fapta reținută în sarcina sa. _______________ a achitat jumătate din minimul special al amenzii în valoare de 15.000 lei în termenul legal, implicit recunoscându-și culpa.

Astfel, în cele ce urmează invocă art. 94 alin. (1) stabilește și art. 96, al. 2, pct. 1: "constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) Ia 69.000 lei (RON), pentru persoane juridice”. Se mai arată că, amenda aplicată apelantei a fost încadrată în cuantumul prevăzut de lege, individualizarea acesteia fiind proporțională cu gravitatea faptei și consecințele acesteia, petenta neconștientizând rațiunea pentru care s-a prevăzut obligativitatea solicitării și obținerii actelor de reglementare din punct de vedere a mediului prin urmare procesul verbal se impune a fi menținut, rezultând fără echivoc temeinicia acestuia și nu se justifică anularea sancțiunii principale a amenzii contravenționale.

În continuare reiterează motivele deja formulate în apel.

Cu privire la apelul incident depus de către ________________ arată că, unitatea a mai fost verificată pe linie de protecție a mediului, comisarul de mediu impunând măsuri cu termen de realizare în susținerea acesteia afirmații se regăsește la dosarul de fond al cauzei nota de constatare. Unitatea însă nu a respectat și nici nu a îndeplinit întocmai și la termen măsurile impuse prin controlul anterior astfel, comisarul de mediu a dat dovada de clementa și a aplicat o sancțiune avertisment pentru nerespectarea prevederilor art. 94 alin. (1) care stabilește: "protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop: g) realizează în totalitate si la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție si control, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și a legislației subsecvente" prin urmare, nerespectarea acestora în conformitate cu art. 96, al. 3, pct. 9 "constituie contravenții si se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane, juridice. Măsurile impuse unei unități în urma unui control sunt de o însemnătate deosebită atât pentru instituția care le prescrie cât și pentru unitate de a realiza cele impuse, aceasta stare face parte dintr-o relație normală și sănătoasă care ar trebui să existe între o instituție de control pe de o parte și unitatea pe de altă parte, când însă după parcurgerea acestei etape se constată că măsurile impuse nu au fost realizate, agentului constatator nu-i rămâne de făcut decât de a sancționa, pe buna dreptate, unitatea, lucru care s-a întâmplat și în situația de față. Dacă se adaugă la acest fapt și aceea că, instituția este investită cu exercițiul autorității de stat, neputând să-și încalce propria ordine de drept în virtutea căreia funcționează și care emană de Ia bunul mers al societății în care intervenția neobiectivă și părtinitoare a justiției, nu face decât sa încurajeze continuarea unei mentalități si a unui sistem care nu concura cu nimic la respectarea mediului dimpotrivă, însăși unitatea se combate prin afirmațiile efectuate în cuprinsul întâmpinării depuse împotriva apelului promovat de către G____ de Mediu și prin care solicita menținerea sentinței civile nr.1289/02.04.2015, respectiv prin apelul incident promovat de către _________________________________ și a celei de a doua sancțiuni, cea a avertismentului.

Față de motivele indicate, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii plângerii contravenționale, menținerea ca fiind legal și temeinic a procesului verbal de constatare ________ nr. xxxxx din 17.11.2014, întocmit de Comisariatul Județean Harghita al Gărzii Naționale de Mediu si respingerea apelului incident formulat de către __________________ ca nefondat.

În drept, invocă art. 205 și următoarele C.pr.civ., OUG nr. 195/2005, aprobată cu modificări de Legea nr.265/2006 privind protecția mediului și OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare privind regimul contravențiilor.

Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:

Apelanta susține nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate, întrucât în considerentele acesteia se reține că, termenul de valabilitate a autorizației de mediu este de 10 ani.

Față de critica formulată de apelantă, se reține că, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În raport de acest text constituțional, termenul de valabilitate a autorizației de mediu trebuie stabilit în funcție de prevederile în vigoare în momentul emiterii autorizației, astfel cum a reținut în mod corect prima instanță. Astfel, intimata _______________ a solicitat autorizația de mediu prin cererea înregistrată la sediul APM Harghita prin adresa nr.9931/28.05.2007, care a fost eliberată la data de 28 august 2009. Conform art. 16 alin.2 din OUG nr. 195/2005, în forma în vigoare la data emiterii acestui act administrativ, autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu sunt valabile 10 ani. Art. 16 alin. 2 din OUG nr. 195/2005, s-a modificat de art. 10 al. 2 din OUG nr. 164/2008, în sensul că termenul de valabilitate al autorizației s-a schimbat de la 5 ani la 10 ani de la data emiterii, însă prin Legea nr. 226/2013, ulterior s-a modificat textul de lege, revenind la termenul inițial de 5 ani.

Astfel, forma în vigoare la data emiterii acestui act administrativ, autorizația de mediu, Autorizația de mediu nr. 129 din 28 august 2009, are o valabilitate de 10 ani de la data emiterii, indiferent de perioada de valabilitate inserată în autorizație și fără a fi fost nevoie de contestarea mențiunii respective la instanța de contencios administrativ. Durata termenul de valabilitate este stabilită de art.16 alin.2 din OUG nr. 195/2005, în vigoare la data respectivă, și nu prin autorizația de mediu, emisă de autoritatea emitentă. Conform art.II din OUG 164/2008, solicitările de emitere a actelor de reglementare, depuse înainte de _____________________ acestei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora, însă prevederea vizează măsurile stabilite de autoritatea de reglementare în autorizație și nu termenul de valabilitate, care nu poate fi stabilit discriminatoriu. Din conținutul autorizației de mediu rezultă că, aceasta a fost emisă cu respectarea modificărilor aduse OUG 195/2005, de OUG 164/2008, modificări ce se regăsesc chiar în cuprinsul autorizației, (filele 46-51, dosar fond). Astfel, față de aceste împrejurări, contrar criticilor formulate de apelantă, instanța de fond în mod corect a dispus anularea procesului-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 94 alin. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005.

În ce privește fapta prevăzută de art. 94 alin. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005, s-a reținut că, intimata nu a respectat măsurile dispuse prin nota de constatare nr. 758/02.11.2012. Conform autorizației de mediu (f. 46-51, dosar fond) s-a stabilit că, nivelul de zgomot rezultat în urma desfășurării activității, în conformitate cu prevederile STAS nr. xxxxxx, ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 536/1997 și ale HCL nr. 32/1992, nu va depăși valoarea maximă de 50 db (A). La primul control (f. 5, dosar fond) apelanta s-a raportat la valoarea maximă de 50 db, conform autorizației de mediu, iar la controlul din 17.11.2014 (f. 7, dosar fond) la valoarea maximă de 55,33 db. Din moment ce apelanta s-a prevalat de faptul că, autorizația de mediu nu este expirată, apărare însușită de instanță, prin urmare, trebuie să respecte cele cuprinse în autorizație, chiar dacă aceasta cuprinde alte valori decât valoarea maximă a zgomotului permis potrivit prevederilor STAS nr. xxxxxx în zonele industriale, nefiind atacată în contencios administrativ, în ce privește conținutul acesteia. În acest context, nu este întemeiată cererea de apel incident, formulată de intimată, instanța de fond reținând în mod corect faptul că, în speță contravenția prevăzută de art. 94 al. 1 lit. g din OUG nr. 195/2005 a fost reținută în mod temeinic în sarcina petentei.

În ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării exercitării activității, aceasta în urma anulării procesului-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 94 alin. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005, nu mai are temei, iar depășire limitei de zgomot cu 0,33 db, nu poate atrage o astfel de sancțiune complementară.

Prin urmare, sentința pronunțată este legală și temeinică întrucât instanța de fond a interpretat în mod corect starea de fapt și probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisurile depuse în probațiune, impunându-se anularea sancțiunii principale a amenzii în valoare de 30.000 lei.

Față de aceste considerente, Tribunalul constatând că, motivele de apel invocate nu sunt de natură să atragă schimbarea soluției instanței de fond, în baza art. 480 alin.1 C.pr.civ., apelul urmează a fi respins, totodată în baza art. 472 alin.2 C.pr.civ., urmând a fi respins și apelul incident formulat de _______________.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL, prin COMISARIATUL JUDEȚEAN M____, cu sediul în municipiul Târgu-M____, __________________, jud. M____, împotriva Sentinței civile nr.1289 din data de 02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___.

Respinge apelul incident formulat de _______________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 03.11.2015.

Președinte Judecător

M_____ I_____ S_______ E____

Grefier

L_____ P____

Red. M.I./06.01.2016.

Primit: 07.01.2016.

Tehnored/id:07.01.2016.

Ex. 4/A.IM.

Jud. de fond: A____ L.P.