R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, _____________________. 35

Tel:0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx /e-mail xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

---

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1522/2013

Sedința publică din: 19.03.2013

Instanța constituită din:

P_________: A__ E____ B_____

GREFIER: G____ O_____

Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul C______ I____ C______ în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție Hunedoara.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

Se constată că, prin serviciul registratură, petentul a depus la dosar cerere prin care solicită încuviințarea probei testimoniale cu un martor și a probei cu înscrisuri.

Instanța respinge proba testimonială solicitată de petent având în vedere că nu este indicată teza probatorie și considerând că nici nu este utilă soluționării cauzei.

Instanța, în baza disp. art. 167 al. 1 cod proc. civ. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, constată procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și o re4ține spre soluționare.

I N S T A N Ț A

Prin plângerea contravențională formulată la data de 24.05.2012 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești sub numărul XXXXXXXXXXXXXX, declinată la Judecătoria D___ prin Sentințacivilă nr. 8721/2012, petentul C______ I____ C______, domiciliat în Negrași, ____________________, Jud.Argeș, a solicitat în contradictoriu cu I____________ de P______ al Județului Hunedoara, cu sediul în D___, _______________________. 130, Jud. Hunedoara anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/10.05.2012.

In motivarea în fapt a plângerii petentul a arătat că nu a încălcat dispozițiile legale reținute în procesul verbal întrucât manevra de depășire a fost efectuată pe marcaj cu linie discontinuă. Consideră că procesul verbal este nul întrucât nu a fost completat pe formularul din anexa 1 D al O.U.G.nr.195/2002 și nu s-a indicat ________________ radar pentru a putea fi verificată legalitatea funcționării lui.

În drept a invocat O.G. nr. 2/2001, O.U.G.nr.195/2002 și H.G. nr. 1391/2006.

In susținerea plângerii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

A atașat plângerii, în copie, procesul verbal de contravenție.

Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 coroborat cu O.G. nr. 2/2001 și se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. A comunicat la dosarul cauzei planșele foto cu înregistrarea autoturismului petentului, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și raportul agentului constatator.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 10.05.2012 de intimatul I____________ de P______ al Județului Hunedoara, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 280 lei și s-a aplicat măsura administrativă a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru încălcarea dispozițiilor art. 120 lit. i și h din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002, faptă sancționată în temeiul art. 100 al. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 reținându-se că în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, pe DN 7, pe direcția de mers A___ – D___, în localitatea I___, a efectuat o depășire neregulamentară, în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă” și a marcajului cu linie simplă continuă.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Cu privire la temeinicia procesul verbal, instanța constată că potrivit dispozițiilor 120 lit. h și i din H.G. nr. 1391/2006, indicate în procesul verbal depus la dosar de către intimat ca fiind textele de lege încălcate de către petent, „Se interzice depășirea vehiculelor … în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă" și când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere”.

În sprijinul temeiniciei acuzației ce se aduce petentului, intimatul a depus la dosarul cauzei procesul verbal de constatare a contravenției, raportul agentului constatator, probe care, în lumina O.G. nr. 2/2001, pot face dovada situației de fapt și a încadrării în drept numai până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă. Instanța are, însă, obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În acest sens, contravenientului trebuie să i se asigure accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin posibilitatea recunoscută acestuia de a utiliza orice mijloc de probă și de a invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor.

Deși petentul susține împrejurarea că începutul manevrei de depășire s-ar fi făcut pe marcaj cu linie discontinuă, probele administrate demonstrează vinovăția petentului în săvârșirea acestei contravenții. Astfel, din planșele fotografice aflate la fila 24-25, rezultă că începutul manevrei de depășire s-a efectuat în zona de acțiune a indicatorului “depășirea interzisă”, cu marcaj longitudinal continuu, pe care petentul l-a încălcat, elementele constitutive ale contravenției fiind realizate prin modul în care petentul a ales să procedeze.

În consecință, instanța constată că fapta contravențională a fost probată, fiind dovedită vinovăția petentului, motiv pentru care apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este legal și temeinic întocmit.

Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.

Petentului i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 280 lei și s-a dispus măsura administrativă a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce.

Potrivit art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001 „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.” De asemenea, în temeiul art. 5 al. 6 din O.G. nr. 2/2001 „Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei.”

În privința sancțiunilor aplicate, atât principală cât și complementară, se constată că actul normativ impune aplicarea acestora dacă se constată săvârșirea contravenției corespunzătoare, fără posibilitate pentru agentul constatator de a face o individualizare a acestora în funcție de circumstanțele reale și personale ale săvârșirii faptei și de prejudiciul efectiv creat. Acest rol revine, însă, instanței de judecată investită cu soluționarea plângerii contravenționale, atunci când persoana contravenientului învederează asemenea circumstanțe.

Din planșele foto prezentate de intimat, rezultă că petentul s-a angajat în efectuarea manevrei de depășire la finalul marcajului longitudinal continuu, respectiv la terminarea zonei de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă", după ieșirea din curba pentru care s-au instituit aceste măsuri de siguranță a traficului rutier. Prin modul în care petentul a ales să efectueze manevra de depășire, instanța apreciază că acesta a respectat finalitatea urmărită de administratorul drumului prin trasarea marcajului și montarea indicatorului rutier, semnificația acestora în zona și condițiile în care petentul a efectuat depășirea fiind esențială doar pentru conducătorii auto ce se deplasau pe sensul opus petentului.

Întrucât sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate, iar sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate, având în vedere dispozițiile legale menționate anterior, precum și dispozițiile art. 7 alin. 3 din legea cadru privind regimul juridic al contravențiilor, prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres aceasta sancțiune, instanța apreciază că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu avertisment, instanța apreciind că această sancțiune reflectă corect gradul de pericol social al faptei.

Totodată, față de circumstanțele speței, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce nu se justifică, iar pentru a asigura proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne prejudiciat prin acțiuni antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional se impune exonerarea petentului de la executarea acesteia.

În concluzie, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată, în sensul că va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei cu sancțiunea avertisment și va înlătura sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce aplicată pentru această contravenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C______ I____ C______, domiciliat în Negrași, ____________________, Jud.Argeș, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție Hunedoara, cu sediul în municipiul D___, _______________________. 130, Jud. Hunedoara.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/10.05.2012, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de dispozițiile art. 100 al. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 cu sancțiunea avertisment și înlătură sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce aplicată pentru această contravenție.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 19.03.2013.

Președinte, Grefier,

A__ E____ B_____ O_____ G____

A.E.B./OG.

4 ex./06.06.2013