Dosar nr. xxxxx/325/2012
R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1879/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE G_______ B______
Judecător F_____ FLORENȚA
Judecător R_____ N___
Grefier L____ C_____ D____
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către petenta S.C. __________________ S.A. împotriva sentinței civile nr. 3835/19.03.2013 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXX/2012, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTURI RUTIERE -ISCTR, având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua apelare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că intimatul a depus întâmpinare la dosar, respectiv petenta recurentă a depus o cerere de amânare a cauzei, după care
Instanța, în temeiul art. 159 ind.1 C.pr.civ., constată că, potrivit art. 299 C.pr.civ. coroborat cu art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001, este competentă general, funcțional și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, în deliberare asupra cererii de amânare a cauzei, formulată de către petenta recurentă, motivat de faptul societatea nu poate fi reprezentată de consilierul juridic la acest termen de judecată, din motive medicale, apreciază că cererea nu este întemeiată, în condițiile în care cererea de recurs îndeplinește toate condițiile impuse de art. 302 C.pr.civ., motiv pentru care o respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
În deliberare, constată următoarele:
I. Prin sentința civilă nr. 3835/19.03.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plângerea contravenționala formulata de petenta S.C. __________________ S.A., împotriva intimatului I____________ de S___ pentru Controlul in Transportul Rutier.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecata.
II. Împotriva sentinței civile nr. 3835/19.03.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a declarat recurs petenta __________________ RO SA, solicitând în principal: anularea procesului verbal ISCTR, nr.xxxxxxx din 23.01.2013, încheiat de către agentul constatator R_______ D_____ V_____, din cadrul Inspectoratului de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier 5, în urma căruia societatea a fost sancționată contravențional cu suma 8.000 lei și exonerarea societății la plata amenzii, în temeiul art. 304, alin. 7,8,9 din Codul de procedură civilă.
In subsidiar, solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, dat fiind caracterul de pericol social scăzut al faptei.
In motivarea recursului, petenta a arătat că instanța de fond a pronunțat sentința fără o analiză pertinentă a fondului, sentința recurată fiind netemeinică și nelegală, pe alocuri cuprinzând contradicții evidente între enunțurile formulate, vădind o totală ignorare a înscrisurilor depuse, dar și a tuturor cererilor în probatoriu formulate.
Arată că maniera de efectuare a controlului, în sensul de a solicita actele la control și în măsura în care un document lipsește, limitarea la a consemna un proces verbal, reprezintă o practică periculoasă ce trebuie taxată corespunzător de instanțele de judecată, achiesarea la asemenea manieră de desfășurare a controlului reprezentând practic susținerea unui abuz făcut în detrimentul contribuabilului, cu atât mai mult, cu cât s-a probat faptul că se deține acest document.
S-a arătat în sentința recurată faptul că nu s-a răsturnat prezumția de temeinicie și veridicitate a procesului verbal, prin aceea că nu s-a putut face dovada faptului că la bordul autocamionului se afla înscrisul « copie conforma a licenței de transport », or, maniera de interpretarea față de acest aspect este din nou superficială și netemeinică, prin aceea că la dosarul cauzei a fost depusă această copie conformă a licenței de transport, nr. xxxxxxx. care, este destinată a exista la bordul autovehiculului, fiind specifică fiecărui camion al societății. Mai mult. în cadrul probelor solicitate, s-a solicitat proba cu martori, instanța de fond. În temeiul rolului activ al acesteia în aflarea adevărului, putea indica șoferul autocamionului ca martor, pentru a afla întocmai situația de fapt, s-a solicitat a se constata că societatea nu a propus șoferul autocamion, ca martor, respectiv dl. N_____ A____, pentru a nu fi interpretat ca un martor de conveniență, acesta fiind în continuare salariatul nostru, mai mult, acesta nefiind menționat ca martor în cuprinsul procesului verbal contestat.
S-a mai arătat in sentința atacată faptul că, în mod tendențios și total nefondat că societatea nu are reprezentarea pericolului social al faptei, de asemenea, că nu a depus diligente în sensul achitării în 48 ore a jumătate din minimul prevăzut de lege, or, această interpretare a unui act supus judecății denotă o îngrădire vădită a dreptului constituțional de a ne apăra prin înaintarea unei plângeri contravenționale la un proces verbal pe care îl consideră netemeinic și nelegal, astfel, înțelegându-se că prin acțiunea depusă de societate, s-a demonstrat practic că nu are reprezentarea gravității abaterii săvârșite, mai mult, ar trebui să achieseze la orice proces verbal consemnat împotriva societății, doar pentru că completul va regăsi că acesta a fost întocmit de agentul constatator (ex propriis sensibus), motiv pentru care orice apărare s-ar face și propune este lipsită de efecte juridice, ceea ce s-a și întâmplat.
Raportat la înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, s-a solicitat a se avea în vedere că societatea depune toate diligentele în sensul respectării normei locale, atât a celei pretins a fi încălcată prin procesul verbal contestat dar și a legislației în vigoare în ansamblul ei. De asemenea, raportat la contravenția reținută, s-au depus suficiente probe, care să ateste că diligentele efectuate de societate în sensul asigurării copiei conforme a licenței de transport la bordul autovehiculului sunt menite să asigure cadrul legal actual, mai mult se fac verificări periodice în acest sens. Totodată raportat la același capăt de cerere s-a solicitat a se constata faptul că gravitatea faptei este redusă în sensul că s-a probat că se deține copia conformă a licenței de transport valabilă și în termen, sens în care s-a atașat dosarului de fond o copie xerox a acesteia, respectiv, copia conformă nr. xxxxxxx, de asemenea, s-a arătat faptul că societatea nu conduce o activitate contravențională depunând toate eforturile pentru asigurarea cadrului legal, motiv pentru care efectul coercitiv al sancțiunii contravenționale a fost realizat prin chiar consemnarea procesului verbal, astfel, s-au dispus măsuri suplimentare în sensul atenționării telefonice a tuturor șoferilor autocamion de a deține la bord toate documentele printre care și copia conformă asigurată de societate, așadar măsura aplicării unei amenzi într-un asemenea cuantum ne-ar crea un real prejudiciu prin aceea că în condițiile economice actuale dificile cu greu am putea face față acestei sancțiuni.
În drept: disp. Codului de procedură civilă.
III. Intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER, ISCTR - REGIUNEA NR.5, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
In motivarea întâmpinării se arată că sentința civila pronunțata de instanța de fond este temeinica si legala, procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplina asupra situației de fapt si a încadrării in drept a faptei pana la proba contrarie, fiind întocmit cu respectarea normelor legale imperative prev. de OGR 2/2001. Motivele invocate de recurenta sunt lipsite de temei.
Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit persoanei juridice al cărei reprezentant legal nu era de fata pentru a putea formula obiecțiunile. Contravenient nu este conducătorul auto ci persoana juridica (operatorul de transport rutier) întrucât si legiuitorul a statuat ca pentru aceasta fapta contravenționala amenda i se aplica acesteia.
Ca atare, întrucât fapta a fost săvârșita in trafic rutier, iar reprezentantul legal al societății nu era de față (mențiune consemnata in procesul-verbal de contravenție), este evident faptul ca reprezentantul legal al acesteia nu a putut formula obiecțiuni.
Conducătorul auto este doar un prepus al societății, motiv pentru care el nu poate semna procesul verbal in calitate de contravenient (nu poate angaja răspunderea civila a societății) si pe cale de consecința nici nu poate formula obiecțiuni cu privire la actul constatator (Art. 392 Cod comercial - Prepus este acela care este însărcinat cu comerțul patronului său, fie la locul unde acesta îl exercită, fie în alt loc.
Pe fondul cauzei intimata a formulat următoarele apărări:
Normele metodologice cuprinse in Ordinul MTI 980/2011 stabilesc cadrul de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și reprezintă normele prevăzute de aceasta cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora.
Transportul rutier se poate efectua numai în condițiile respectării prevederilor prezentelor norme, ale reglementărilor naționale și ale Uniunii Europene din domeniul transporturilor rutiere, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
Atat OG 27/2011 cat si OMTI 980/2011 creează cadrul general pentru aplicarea directa a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier si ale Regulamentului (CE) 1.072/2009.
Conform prev. Art. 39. - (1) din OMTI 980/2011, operatorul de transport rutier trebuie să dețină la bordul autovehiculului copia conformă a licenței comunitare valabilă pentru transportul rutier de mărfuri, documentul de transport, precum și toate celelalte documente specifice, prevăzute de reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie și/sau tip de transport rutier. In sensul alin. (1), prin document de transport se înțelege scrisoarea de transport tip C.M.R., prevăzută de Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (Convenția C.M.R.), la care România a aderat prin Decretul nr. 429/1972, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 14 la prezentele norme metodologice.
Cu alte cuvinte, inspectorul ISCTR are atribuția dar si obligația de a solicita si verifica setul de documente pe care operatorul de transport are obligația de a le deține la bordul vehiculului rutier, in funcție de tipul de transport rutier pe care il efectuează, fiind enumerate in mod expres si limitativ, iar când constata lipsa unuia dintre cele enumerate aplica sancțiunea contravenționala prevăzuta de HG 69/2012.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art.299-316 C.pr.civ., OG 2/2001, OG 37/2007.
IV. Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul consideră că este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petenta __________________ RO SA a fost sancționată pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 4 pct. 57.1 din H.G. 69/2012., întrucât în urma controlului efectuat s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculului a copiei conforme a licenței de transport/licenței comunitare, obligație prevăzută de art. 135, lit. t pct. i din OMTI 980/2011. Procesul-verbal a fost încheiat pe baza tuturor documentelor puse la dispoziție de către conducătorul auto în momentul controlului.
Recurenta a criticat modalitatea în care instanța de fond a analizat susținerile petentei, considerând că în mod eronat s-a reținut că la bordul autovehiculului nu exista licența de transport, cu atât mai mult cu cât a făcut dovada că deținea această licență, prin depunerea ei ulterioară la dosar. Tribunalul nu va reține această critică întrucât instanța de fond a analizat fiecare susținere a petentei, înlăturându-le motivat. Pe de altă parte, textul legal nu sancționează efectuarea de transport rutier fără licență, ci nedeținerea la bordul autovehiculului a acesteia.
Pe fondul cauzei, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt constatate personal (ex propriis sensibus) de agentul constatator și consemnată în cuprinsul cestuia, până la proba contrarie, iar prezumțiile nu sunt interzise de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta timp cât contravenientul are acces la un proces care să fie soluționat de o instanță independentă și imparțială, pe parcursul căruia să fie respectate garanțiile prevăzute de menționatul articol ( ex. Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței); Curtea a mai reținut (ex. Hotărârea din 2005 în cauza B______ împotriva României) ca într-o atare situație nu este necesară respectarea integrală a acestor garanții în toate fazele (în speță, inclusiv în faza administrativă), iar din referatul întocmit de agentul constatator cât și din procesul - verbal de contravenție rezultă faptul că agentul intimatei a constatat cu propriile simțuri săvârșirea faptei contravenționale. Or, în acest caz potrivit jurisprudenței CEDO funcționează prezumțiile de legalitate și de temeinicie a procesului verbal.
In condițiile în care, în procesul verbal de contravenție s-a menționat că actul constatator a fost întocmit în baza tuturor documentelor prezentate de conducătorul auto, este evident că aceasta nu deținea la bordul vehiculului licența de transport, astfel că în mod corect s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzută de art. 4 pct. 57.1 din HG nr. 69/2012.
Nu vor fi reținute susținerile recurentei potrivit cărora nu este responsabilă petenta de faptul că acest document nu se afla la bordul autovehiculului, în condițiile în care impune în sarcina conducătorilor auto respectarea acestei obligații, efectuând periodic ședințe de informare, însă datorită numărului mare de șoferi, este în imposibilitate de a verifica modul în care au fost îndeplinite aceste obligații, deoarece textul legal antrenează răspunderea operatorilor de transport.
Referitor la cererea având ca obiect înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, tribunalul consideră că este neîntemeiată, nefiind dovedite împrejurări care să formeze instanței convingerea că s-ar impune o asemenea înlocuire. Pe de lată parte, pericolul social ridicat al acestor contravenții a fost stabilit de legiuitor care a înțeles să prevadă sancțiuni mari în cazul nerespectării dispozițiilor legale în materie.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către petenta S.C. __________________ S.A. împotriva sentinței civile nr. 3835/19.03.2013 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXX/2012, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTURI RUTIERE - ISCTR, având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2013.
Președinte, G_______ B______ |
Judecător, F_____ FLORENȚA |
Judecător, R_____ N___ |
|
Grefier, L____ C_____ D____ |
|
Red. – GB/28.10.2013
Tehnored. – LCD/28.10.2013
Ex. – 2
PI – Jud. Timișoara – judecător C_______ F____ N___.