Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3326/2015

Ședința publică de la 28 Octombrie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE R_______ V_______

Judecător D______ D_____ A________

Grefier A_____ M_____ S_____ P_____

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul-intervenient C________ JUDEȚEAN ARGEȘ LEGAL REPREZENTAT PRIN PREȘEDINTE împotriva sentinței nr. 219/30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata R____ A_______ JUDETEANA DE DRUMURI ARGES R.A. și intimata-petentă S.C. P____ I_____ 2000 S.R.L., având ca obiect- anulare proces verbal de contravenție P.V. _____________ nr.13/14.11.2013 declinare competență

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică de la data de 21.10.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre , când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra apelului la data de azi, 28.10.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 06.12.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petiționara ____________________ SRL, în contradictoriu cu intimata R____ A_______ JUDETEANA DE DRUMURI ARGES RA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție nr. 13/14.11.2013 întocmit de intimată.

În motivarea plângerii petiționara a arătat că prin procesul verbal de contravenție 13/14.11.2013 a fost sancționată cu amendă în cuantum de 6000 lei pentru o pretinsă degradare a în localitatea Dâmbovicioara, jud. Argeș, pe DJ 730, în dreptul locuinței cu nr. 279, ca urmare a efectuării de lucrări de racordare a locuinței la conducta cu gaze situată sub carosabilul asfaltat .

Mai arată petiționara că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa întrucât dovada inexistenței degradării drumului rezultă în opinia petiționarei din fotografiile făcute de către intimată la fața locului, în sensul că aceasta nu a putut atașa la procesul verbal nicio planșă foto care să ateste lăsarea vreunei gropi neastupate cu pământ și asfalt în drumul Județean nr. 730 din ________________________________ locuinței nr. 279.

La data de 30.04.2014 intimata R____ Națională Județeană de Drumuri Argeș R.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că procesul verbal de contravenție nu a fost emis de către aceasta.

Drumul DJ 730 se afla în administrarea exclusivă a Consiliului Județean Argeș iar agentul constatator, domnul C_________ S_____ a fost mandatat prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr. 65 din 25 aprilie 2012 și nominalizat prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Argeș nr. 432 din 26 iulie 2012,

Intimata precizează că aducerea la starea inițială a unei suprafețe de asfalt necesită parcurgerea mai multor etape, pe care le enumeră exemplificativ: tasarea cu aparat de tasare a suprafeței afânate în urma procesului de săpare; pietruirea; așternerea a doua straturi de asfalt- strat de bază respectiv strat de uzură - calitățile straturilor trebuie să fie identice cu cele folosite de constructor, precum și ultima fază a recepției - deoarece petenta nu poate decide singură dacă a adus sau nu la starea inițială o suprafață degradată de asfalt. De asemenea, în memoriul tehnic trebuia să fie prevăzută soluția dată de proiectant pentru remedierea suprafeței ce a fost degradată - ceea ce nu există, se prevede doar „ vor fi aduse la starea inițială" De asemenea, petenta S.C P____ I_____ 2000 S.R.L a uitat că trebuie remediată si rigola betonată, cu beton în compoziție similara cu cea a executantului, menționând : „am astupat cu pământ groapa inerentă acestei lucrări și am reasfaltat din proprie inițiativă porțiunea de carosabil decopertată pentru această lucrare", - însă nu cu beton.

Cu privire la susținerile petiționarei că a fost de bună credință la executarea lucrărilor, intimata arată acest lucru nu este cu putință întrucât după ce petenta S.C. P____ I_____ S.R.L a elaborat Proiectul privind obiectivul : Branșament de gaze naturale în regim de presiune redusă, pozat subteran; Client: Simeonaș A______; Adresa: Localitatea Dâmbovicioara, _________________________.279, județul Argeș, obține de la Primăria Dâmbovicioara Autorizația de construire nr.22 din 10.10.2013, prin care se autorizează: executarea lucrărilor de construire: Execuție Branșament Gaze Naturale pentru Simeonaș A______.

In realizarea proiectului, intimata consideră că petenta S.C P____ I_____ S.R.L. avea obligația de a obține informații despre administratorul drumului unde urmează să execute branșamentul la conducta de gaze naturale dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult petenta S.C P____ I_____ 2000 S.R.L încalcă lamentabil buna-credință pe care o invocă în plângerea sa, prin prisma faptului unilateral se hotărăște să execute lucrări ce exced cadrului autorizat, acest lucru observându-se că Primăria Dâmbovicioara a autorizat doar : Execuție branșament gaze naturale, NU si săpătură în cadrul părții carosabile.

Consideră intimata că dacă petenta S.C. P____ I_____ 2000 S.R.L ar fi avut o minimă apreciere față de domeniul public, în momentul în care a observat că pentru ducerea la îndeplinire a obiectivului: „ Branșament de gaze naturale în regim de presiune redusă, pozat subteran; Client: Simeonaș A______; Adresa : Localitatea Dâmbovicioara, _________________________.279, județul Argeș, este necesară realizarea unei săpături deschise cu dimensiunile - aproximativ 60x90 în cadrul părții carosabile, s-ar fi adresat Primăriei Dâmbovicioara în vederea obținerii unei noi autorizații - ce se impunea. Cu toate acestea, în opinia sa, Primăria Dâmbovicioara este în imposibilitate de a emite o astfel de autorizație, doar administratorul drumului fiind competent.

Respectând acești pași ce se impuneau, petenta S.C P____ I_____ 2000 S.R.L ajungea să cunoască cine este administratorul drumului DJ 730, înainte de a efectua săpătura în cadrul părții carosabile fără să se mai scuze că : „ Primăria Dâmbovicioara ar fi trebuit să ne aducă la cunoștința societății petente cu ocazia cererii de autorizare lucrare pe care le-am adresat-o, faptul că autorizarea lucrării solicitate necesită inclusiv avizul pârâtei, fapt care nu ne-a fost comunicat de Primăria Comunei Dâmbovicioara, așa cum rezultă din Certificatul de urbanism nr.43/10.10.2013 și autorizația de construire nr.22/10.10.2013 referitoare la lucrarea de racordare (execuție branșament gaze naturale) pentru numita Simeonaș A______".

Față de cele menționate în prezenta întâmpinare, apreciază intimata că în mod corect s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzută de art.43 lit.h) și sancționată potrivit art. 61 lit.b) din O.G. nr.43/1997 - degradarea totală sau parțială a platformei drumului, a elementelor care fac parte integrantă din drum, și în lipsa unei cauze ce atrage nulitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. l3/14.11.2013, a solicitat să fie respinsă acțiunea formulată de petenta S.C P____ I_____ 2000 S.R.L ca fiind lipsită de just temei.

La dosar s-au depus înscrisuri.

La 22 mai 2014 petiționara a formulat cerere de intervenție forțată în cauză a Consiliului Județean Argeș pentru a-i fi opozabilă hotărârea judecătorească ce se va pronunța în această cauză, având în vedere cele arătate prin întâmpinarea intimatei R____ Autonomă Județeană de Drumuri Argeș privind mandatul expres acordat de C________ Județean Argeș celor doi salariați ai intimatei prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr. 65/25.04.2012 și prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Argeș nr. 432/26.07.2012, chestiuni pe care din eroare societatea petentă nu le-a observat din procesul verbal de constatarea și sancționarea contravenției nr. 13/14.11.2013 ce face obiectul prezentului proces.

În drept: art. au fost invocate dispozițiile art. 68 - 70 C__.

Prin sentința civilă nr. 6780/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 24.07.2014 sub același număr de înregistrare.

În acest stadiu al procedurii, C________ Județean Argeș a formulat întâmpinare la cererea formulată de către petiționară ce privește introducerea sa forțată în proces, cu privire la care s-a solicitat să fie respinsă cererea de introducere forțată a cererii în proces întrucât argumentele pe care partea își întemeiază aprecierea privitoare la faptul că terțul ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul nu se susțin. În speța de față, eventual C________ Județean ar putea avea aceleași drepturi ca și pârâtul.

În consecință, apreciază C________ Județean că cererea de intervenție ar trebui respinsă întrucât ar trebui să se stabilească că terțul ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul.

Prin aceiași întâmpinare s-a solicitat a fost ridicată de către C________ Județean excepția lipsei capacității sale de folosință, motivat în special de faptul că prin actul său de înființare, respectiv Hotărârea CJA nr. 3 din 22 iunie 2012 prin care acesta a fost constituit în urma alegerilor locale desfășurate la data de 10 iunie 2012, nu se prevede că are personalitate juridică.

Sunt invocate mai multe texte de lege, care susțin în opinia intimatului, excepția lipsei capacității sale de folosință.

În subsidiar, intimatul precizează că, solicită ca în situația în care se va respinge excepția lipsei capacității de folosință, să fie admisă excepția lipsei calității procesuale pasive.

Prin sentința civilă nr. 1037/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.10.2014 sub același număr de înregistrare.

La 12 decembrie 2014 petiționara a formulat o cerere precizatoare prin care a arătat că dorește ca cererea de introducere în cauză forțată a Consiliului județean Argeș să fie considerată de către instanță drept cerere completatoare în privința cadrului procesual și că dorește ca acesta să aibă calitatea de pârât , alături de R____ Autonomă Județeană de Drumuri Argeș, deci altfel spus administratorul în drept și în fapt al drumului din _______________________________ la care au fost amendați de către un reprezentant al Consiliului Județean, care este în același timp și salariatul Regiei de Drumuri sus menționată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 204 al. 1 Cod procedură civilă, petiționara precizând că la celelalte termene nu a fost citată legal de către instanța competentă teritorial, adică Judecătoria Câmpulung, ci de către Judecătoria Pitești și Judecătoria Curtea de Argeș, iar cele două termene procesuale de la Judecătoria Câmpulung nu pot fi luate în considerație întrucât avocatul a probat imposibilitatea de prezentare la proces.

În subsidiar, petiționara arată că instanța poate dispune, în conformitate cu dispozițiile art. 78 Cod procedură civilă, introducerea în cauză forțată a Consiliului Județean Argeș, ca administrator de drept al drumului din _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________> Prin sentința civilă nr. 219/2015 Judecătoria Câmpulung a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș R.A.

A admis excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului Județean Argeș.

A admis plângerea precizată formulată de petiționara S.C. P____ I_____ 2000 S.R.L. legal reprezentată prin asociat unic P___ F_____ cu sediul în Pitești, ______________________, _____________, județul Argeș în contradictoriu cu intimata R____ AUTONOMĂ JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ARGEȘ R.A., cu sediul în Pitești, _____________________. 40, județul Argeș, C________ JUDEȚEAN ARGEȘ cu sediul în Pitești, Piața V_____ M____ nr. 1, județul Argeș, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxx încheiat la data de 14 noiembrie 2013 de intimată.

A constatat nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/13 din 14 noiembrie 2013 încheiat de C________ Județean Argeș și exonerează pe petiționară de plata amenzii aplicate, respectiv suma de 6000 lei.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxx/14.11.2013 încheiat de C________ Județean Argeș petiționara a fost sancționată cu amendă în sumă de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 43 lit. h din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, constând în aceea că la data de 14.11.2013, drumul județean 730 la poziția km 1+050, în localitatea Dâmbovicioara în dreptul locuinței nr. 279, drumul este degradat pe partea stângă datorită lucrărilor de racordare la instalația de gaze naturală.

Înainte de a proceda la analiza excepțiilor invocate, instanța a procedat, în conformitate cu dispozițiile art. 152 Cod procedură civilă, la calificarea cererii formulate de către petiționară, după ridicarea de către intimata R____ AUTONOMĂ JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ARGEȘ R.A a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, sens în care a reținut următoarele:

În primul rând a apreciat cu privire la cererea precizatoare din 12 decembrie 2014, prin care se solicită ca cererea de introducere în cauză a Consiliului Județean în calitatea sa de emitent al procesului verbal de constatare a contravenției.

Cu privire la primul aspect al cererii, instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 204 al. 1 Cod procedură civilă, „Reclamantul poate să-și modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat.”

Primul termen la care petiționara a fost legal citată a fost, în cazul de față, cel stabilit la Judecătoria Pitești, respectiv 27 iunie 2014, iar cererea de introducere în cauză a fost formulată în procedura prealabilă, deci în anterior stabilirii primului termen de judecată.

Revine instanței așadar sarcina de a stabili caracterul acestei cereri, respectiv dacă aceasta este o cerere adițională, așa cum este ea definită de dispozițiile art. 30 al. 2 Cod procedură civilă sau o cerere de intervenție forțată, așa cum este ea reglementată de dispozițiile art. 78 Cod procedură civilă, calificare ce urmează a fi făcută în conformitate cu dispozițiile legale incidente în materie.

Este de menționat în acest context că, în conformitate cu dispozițiile art. 33 din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor “Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.”

Din modul de redactare al textului de lege rezultă în mod indubitabil că o plângere contravențională nu poate fi soluționată decât cu citarea, alături de alți participanți, a organului care a aplicat sancțiunea.

În această situație, se poate vorbi despre o coparticipare procesuală obligatorie, impusă de textul de lege enunțat anterior, așa încât se pune problema căilor prevăzute de lege în privința atragerii în judecată a acestei persoane juridice.

În conformitate cu dispozițiile art. 78 al. 1 Cod procedură civilă, „În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.”

Potrivit alineatului 2 al aceluiași text de lege, „În materie contencioasă, atunci când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.”

Din interpretarea textului de lege rezultă fără echivoc împrejurarea că, în situațiile în care legea impune ca la judecată să participe și o altă persoană, această problemă se poate invoca de către instanță din oficiu, iar opunerea părții este sancționată cu respingerea cererii, fără analizarea ei în fond.

Cu toate acestea, admisibilitatea unei cereri de intervenție forțată este condiționată de lipsa calității de parte în procesul inițial a celui care trebuie să participe la proces, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză.

Astfel, cererea de introducere în cauză a emitentului procesului verbal de constatare a contravenție a fost formulată anterior primului termen de judecată stabilit la Judecătoria Pitești, deci în termenul procedural stabilit de art. 204 al. 1 Cod procedură civilă, deci C________ Județean Argeș a dobândit calitatea de pârât încă din momentul desfășurării procedurii prealabile la prima instanță.

Prin urmare, față de toate cele reținute, cererea menționată va fi caracterizată de către instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 152 Cod procedură civilă, drept cerere adițională, și nu cerere de intervenție forțată.

Urmare a precedentei analize, prin care s-a stabilit că au calitatea de pârâte atât R____ AUTONOMĂ JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ARGEȘ R.A și C________ JUDEȚEAN ARGEȘ, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate de intimate.

Prin întâmpinarea formulată la data de 31.04.2014 intimata R____ Autonomă Județeană de Drumuri Argeș, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, susținând în esență că plângerea formulată de petiționară a fost îndreptată împotriva unei persoane care nu are capacitate procesuală pasivă, întrucât nu a emis procesul verbal de contravenție contestat.

Cu privire la această excepție, instanța reține că este fondată, raportat la dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă, potrivit cărora ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond,” în condițiile în care procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit de către C________ Județean Argeș, deci identitatea despre care vorbește textul de lege nu există.

În consecință, față de cele expuse anterior, instanța urmează a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș R.A.

În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului Județean Argeș, instanța urmează de asemenea a o admite, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

In conformitate cu disp.art.56 Cod proc. civ., orice persoana care are folosința drepturilor civile poate fi parte in judecata.

Potrivit dispozițiilor în vigoare, consiliile județene sunt alcătuite din consilieri aleși in urma alegerilor locale, si nu sunt persoane juridice înființate prin lege.

Potrivit dispozițiilor art.194 alin.l lit.a) din Codul civil, se retine faptul ca persoana juridica, se înființează „prin actul de înființare al organului competent, în cazul autorităților și al instituțiilor publice, al unităților administrativ-teritoriale, precum și al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale, iar in toate cazurile, actul de înființare trebuie să prevadă în mod expres dacă autoritatea publică sau instituția publică este persoană juridica".

A___.2 al aceluiași articol, arata faptul ca daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de înființare se înțelege actul de constituire a persoanei juridice și, după caz, statutul acesteia.

Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, în art.20 alin.l prevede: „Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale."

Totodată, potrivit art. 21 alin .l din aceeași lege, „Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii ".

În conformitate cu dispozițiile alin.2 si 5 din același act normativ” în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Potrivit art.l alin.2 lit.d, din Legea nr. 215/2011, consiliul județean reprezintă autoritatea deliberativă, iar conform art. 87 si 93 din Legea nr. 215/2001, „C________ județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean."

El este compus din consilieri județeni, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile legii, pentru un mandat de 4 ani.

Actul de înființare îl reprezintă Hotărârea CJA nr. 3/22.06.2012 privind constituirea Consiliului Județean Argeș rezultat din alegerile locale desfășurate la data de 10.06.2012, act in care nu se prevede ca instituția are personalitate juridică.

Din dispozițiile legale mai sus amintite rezultă că pârâtul C________ Județean Argeș, respectiv emitentul procesului verbal de constatare a contravenției este autoritate a administrației publice locale, fără personalitate juridică, astfel că, văzând și dispozițiile art. 40 Cod procedură civilă, instanța urmează a admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului Județean Argeș.

Fiind investită, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța a constatat următoarele:

Cercetând cu precădere procesul verbal de contravenție contestat, sub aspectul legalității întocmirii sale, instanța apreciază că procesul verbal nu a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă, întrucât a fost emis de către o persoană juridică care nu are capacitate de folosință, astfel că, văzând și dispozițiile legale arătate, instanța urmează a admite plângerea precizată și a constata nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/13 din 14 noiembrie 2013 încheiat de C________ Județean Argeș. Totodată, instanța va exonera petiționara de la plata amenzii aplicate, respectiv suma de 6000 lei, întrucât intimata nu a făcut dovada vinovăției contravenientei - petente cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia prin intermediul procesului verbal de constatare a contravenției contestat.

Împotriva sentinței civile a declarat apel apelantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului arată că prima instanță a făcut confuzie între capacitatea civilă de folosință și capacitatea în dreptul administrativ.

Aplicarea sancțiunilor contravenționale intră în sfera dreptului administrativ iar capacitatea procesuală în dreptul administrativ presupune existența unor atribuții stabilite de lege.

În cazul apelantei atribuțiile au fost stabilite prin dispozițiile art. 61ind. 2 din OG nr. 43/1997.

Apelantul are calitatea de agent constatator acesta fiind cel care se ocupă de administrarea drumului unde intimata-petentă efectuat lucrările.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal s-a susținut că intimata petentă avea obligația de a aduce la starea inițială partea carosabilă, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.

Initmata-petentă a depus întâmpinare susținând în esență respingerea apelului formulat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii aplicate.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate , având în vedere și efectul devolutiv al apelului statuat prin art.476 Cod pr.civilă, tribunalul apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxx/14.11.2013 încheiat de C________ Județean Argeș petiționara a fost sancționată cu amendă în sumă de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 43 lit. h din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, constând în aceea că la data de 14.11.2013, drumul județean 730 la poziția km 1+050, în localitatea Dâmbovicioara în dreptul locuinței nr. 279, drumul este degradat pe partea stângă datorită lucrărilor de racordare la instalația de gaze naturală.

Potrivit art. 22 din OG nr. 43/1997 „administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliile județene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepție sectoarele de drumuri județene, situate în intravilanul localităților urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.”

În prezenta cauză drumul DJ 730 se afla în administrarea exclusivă a Consiliului Județean Argeș, aspect ce rezultă din Hotărârea Consiliului Județean / nr.46/13.04.2009.

Din art. 43 lit. h din OG nr. 43/1997 rezultă că pe drumurile publice sunt interzise: „ h) degradarea totală sau parțială a platformei drumului, a elementelor care fac parte integrantă din drum;” iar conform art.61² și 22 din OG nr. 43/1997 „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe se fac de către: personalul împuternicit în acest scop de Ministerul Transporturilor sau Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, prin ordin al ministrului; personalul împuternicit în acest scop de administratorii drumurilor de interes județean și de interes local, potrivit competentelor stabilite conform legii;

Procesul-verbal cauză poartă antetul Consiliului Județean Argeș - adresa : Piața V_____ IV nr. l Pitești, județul Argeș fiind întocmit de domnul C_________ S_____ în calitate de agent constatator mandatat prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr. 65 din 25 aprilie 2012și nominalizat prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Argeș nr. 432 din 26 iulie 2012, deci acționând în numele și pentru C________ Județean Argeș.

În fapt, calitatea procesuală transpune în plan procesual calitatea de parte dintr-un raport juridic, în cazul de față unul administrativ. Art. 33 alin.1 din OG 2/2001, actul normativ cadru al contravențiilor statuează asupra faptului că în plângerile contravenționale se citează în mod obligatoriu organul care a aplicat sancțiunea, atribuind astfel calitate procesuală pasivă organului din care face parte agentul constatator.

În cazul de față, în mod neîndoielnic rezultă din cuprinsul procesului-verbal de contravenție că apelantul Consiliului Județean Argeș este menționat în procesul verbal contestat și ca atare, din perspectiva reglementării menționate are calitate procesuală pasivă și implicit capacitate de folosință.

Este neobișnuit și contravine chiar unui principiu fundamental de drept că nimeni nu-și poate invoca propria turpitudine, faptul că, apelantul-intimat care a aplicat sancțiunea tot el să fie cel care să invoce lipsa capacității de folosință pentru că atunci, într-adevăr înseamnă că procesul-verbal ar fi lovit de nulitate și că de fapt apelantul-intimat prin agentul său nu a urmărit altceva, decât să creeze aparența că a luat o anumită măsură , în contextul constatării unei situații prezumtiv contravenționale.

Din moment ce apelantei i s-a conferit prin actul normativ sancționator (OG nr. 43/1997) competența de a constata fapta contravențională contestată în prezenta cauză nu se poate admite că aceasta nu are capacitate de folosință în condițiile în care art. 33 alin.1 din OG 2/2001, statuează că în plângerile contravenționale se citează în mod obligatoriu organul care a aplicat sancțiunea, actul constatator fiind unul administrativ și nu unul civil.

Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din O.G. nr.2/2001 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de față, intimatei-petente i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.

Verificând temeinicia actului constatator prin prisma principiilor juridice redate mai sus rezultă că aspectele redate de organul constatator corespund realității.

Astfel, față de susținerile intimatei-petente S.C P____ I_____ S.R.L potrivit cărora a reasfaltat din proprie inițiativă porțiunea de drum pe care a fost nevoită să o decoperteze de asfalt tribunalul constată că din analiza planșelor foto anexă la procesul verbal de contravenție și sancționare nr. 13/14.11.2013, se poate observa netemeinicia acestor susțineri, fapta contravențională reținută în sarcina intimatei-petente rezultând din aceste planșe foto.

Până în prezent nu au fost administrate alte probe din care să rezultă efectuarea lucrărilor necesare aducerii porțiunii de drum la starea inițială.

Reținând, față de ansamblul materialului probator, existența faptei contravenționale și vinovăția intimatei-petente, constatând că sancțiunea contravențională a fost corect individualizată, tribunalul, având în vedere dispozițiile art.480 alin.2 și art.476 Cod pr.civilă, va admite apelul declarat de intimat și va schimba sentința civilă 219/30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în sensul că va respinge plângerea contravențională formulată de petentă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul-intervenient C________ JUDEȚEAN ARGEȘ LEGAL REPREZENTAT PRIN PREȘEDINTE cu sediul în Pitești, Piața V_____ M____ nr. 1, județul Argeș, împotriva sentinței nr. 219/30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata R____ A_______ JUDETEANA DE DRUMURI ARGES R.A. cu sediul în Pitești, _____________________. 40, județul Argeș, și intimata-petentă S.C. P____ I_____ 2000 S.R.L cu sediul în Pitești, ______________________, _____________, județul Argeș

Schimbă sentință apelată , în sensul că respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2015

Președinte, R_______ V_______		Judecător, D______ D_____ A________
	Grefier, A_____ M_____ S_____ P_____

Red. D.D.A./dact.E.N.

5 ex./26.11.2015