R O M Â N I A
JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA
D___, _____________________. 35
Tel:0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx /e-mail xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2184/2015
Ședința publică din data de 09.09.2015
Instanța constituită din :
Președinte: M_____ C_______ M____ - judecător
Grefier: B_____ L____
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul __________________________ SRL, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR – Regiunea nr. 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei în ordinea de pe listă, se constată lipsa părților.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a constatat că, prin serviciul registratură, petentul a depus la dosar note de ședință.
Procedând în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea, potrivit disp. art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Sub aspect probatoriu, în temeiul disp. art. 258 C. proc. civ., instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri.
În temeiul disp. art. 244 C. proc. civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen în continuare în aceeași zi pentru dezbaterea fondului.
În temeiul disp. art. 392 C. proc. civ., nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu disp. art. 394-395 C. proc. civ., declară închise dezbaterile pe fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 30.03.2015, petentul S.C. T__ A_______ PRODUCTION SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal ___________ nr. xxxxxxxx/13.03.2015, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea constând in avertisment.
În motivarea in fapt a plângerii, petentul a arătat că, la data de 13.03.2015, pe raza localității Braznic, județul Hunedoara, șoferul societatii T.P.S.U.T. M________ SA a fost surprins transportând cu autovehiculul cu numărul XXXXXXXXX, pe drum public, o cantitate de nisip fara a avea tichetul de cantar pentru bunuri divizibile. In continuare, petentul a precizat ca agentul constatator a constatat ca șoferul societatii T.P.S.U.T. M________ SA nu deținea tichetul de cantar si a prezumat ca acesta nu a fost emis de societatea petenta. In realitate, arata petentul, la data de 13.03.2015, acesta a vandut societatii T.P.S.U.T. M________ SA o cantitate de 15.100 kg. balast, fapt care rezulta din tichetul de însoțire a mărfii nr. 2897/13.03.2015 si din avizul de însoțire a mărfii nr. 2897/13.03.2015. Petentul a menționat ca nisipul a fost încărcat in autovehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, ocazie cu care a fost emis avizul de însoțire a mărfii anterior menționat si tichetul de cantar nr. 2897/13.03.2015.
Petentul a mai învederat ca, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din HG nr. 1373/2008, furnizorii ale căror bunuri sunt distribuite folosind rețeaua de drumuri publice din România au obligația de a emite tichet de cantar pentru fiecare vehicul utilizat pentru distribuția rutiera a bunurilor divizibile, care pleacă din punctele proprii de încărcare. Petentul a concluzionat ca, potrivit acestor dispoziții legale, societatea putea fi sancționata contravențional in situația in care nu emitea tichetul de cantar, neputându-se prezuma ca acesta nu exista din împrejurarea ca șoferul unei societati căreia i-a vândut o cantitate de marfa nu a putut prezenta tichetul de cantar, in aceasta situație putându-se efectua verificări la sediul societatii furnizoare.
In subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea constând in avertisment, prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. 3 si art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
In drept au fost invocate prevederile art. 1 din OG nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, atașând in susținerea plângerii, in copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul verbal atacat, tichet de cantar nr. 2897/13.03.2015, ora 08:15:25, aviz de însoțire a mărfii nr. 2897/13.03.2015 (filele 7 – 9din dosar).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentant taxa judiciara de timbru conform art. 19 din OUG nr. 80/2013, anulata la dosar (fila 13).
La data de 19.05.2015 intimatul a depus întâmpinare (filele 22 – 30 dosar) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata.
În motivare, intimatul a învederat că la controlul efectuat în trafic rutier la data de 13.03.2015, ora 09:10, în localitatea Braznic, DN 68A la km 77, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, deținut si utilizat de ________.U.T. M________ SA, conducător auto Ghitan G_______, care efectua un transport rutier contra cost național de marfă divizibila (nisip), conform avizului nr. 2897/13.03.2015, constatându-se faptul că S.C. T__ A_______ S.R.L., in calitate de furnizor de bunuri divizibile conform aviz de însoțire a mărfii, nu a respectat obligația de a emite tichet de cantar pentru fiecare vehicul utilizat pentru distribuția rutiera a bunurilor divizibile, care pleacă din punctele proprii de încărcare si nu a eliberat tichet de cantar pentru vehiculul XXXXXXXXX.
Intimatul a menționat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, că petentul avea obligația ce i-a fost reținută în sarcină, că amenda respectă limitele speciale, iar sancțiunea este proporțională cu gradul de pericol al faptei.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001 și HG nr. 1373/2008.
La data de 22.06.2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare (filele 36 – 38 din dosar), prin care a solicitat respingerea apărărilor intimatului întrucât acestea nu au nici o legătură cu cauza dedusa judecații.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele.
Prin procesul-verbal ___________ nr. xxxxxxxx/13.03.2015 s-a dispus sancționarea petentului cu amendă contravențională in cuantum de 4.000,00 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 8 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 1373/2008.
În fapt, s-a reținut că la controlul efectuat în trafic rutier la data de 13.03.2015, ora 09:10, în localitatea Braznic, DN 68A la km 77, a fost oprit si verificat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, utilizat de către ________.U.T. M________ SA in baza copiei conforme nr. xxxxxxx a licenței de transport, condus de numitul Ghitan G_______, in timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri (bunuri divizibile) in trafic național. La momentul controlului, in urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele: conducătorul auto a prezentat pentru bunurile divizibile transportate doar avizul nr. 2897/13.03.2015 eliberat de furnizorul de bunuri divizibile S.C. T__ A_______ PRODUCTION S.R.L., care era obligat sa elibereze si tichet de cantar pentru fiecare autovehicul încărcat cu bunuri divizibile.
În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.
Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, prevăzute de art. 16 pct. 7 și art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale, totodată procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea garanțiilor impuse de interpretarea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât agentul constatator i-a oferit – efectiv - petentului, posibilitatea de a contesta cele consemnate în cuprinsul actului sancționator, ori de a prezenta propria sa versiune cu privire la cele reținute în sarcina sa.
Pe fondul cauzei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În baza acestei dispoziții, instanța învestită cu o plângere împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției, este obligată să verifice dacă actul administrativ a fost întocmit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale.
Prin plângerea formulată, petentul a susținut că a eliberat tichetul de cântar prevăzut de lege, sens în care a depus la dosar tichetul de cântar nr. 2987/13.03.2015, ora 08:15:25 pentru auto cu nr. XXXXXXXXX. Petentul a depus la dosar și avizul de însoțire a mărfii menționat în procesul verbal, în care se prevede că a fost emis pentru o greutate de 15.100 kg.
Prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din HG nr. 1373/2008 impun furnizorilor ale căror bunuri sunt distribuite folosind rețeaua de drumuri publice din România obligația de a emite tichet de cântar pentru fiecare vehicul utilizat pentru distribuția rutieră a bunurilor divizibile, care pleacă din punctele proprii de încărcare.
În speță, instanța reține că petentul a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal și să dovedească că a emis tichet de cântar, deci că a respectat prevederile legale reținute în sarcina sa, motiv pentru care plângerea urmează a fi admisă.
În temeiul art. 453 alin. 1 C. proc. civ., instanța va obliga intimatul la plata către petent a sumei de 20,00 lei cu titlul de cheltuieli de judecată justificate de plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petentul __________________________ SRL, cu sediul în municipiul Timișoara, ______________________. 18, ____________________, având cod unic de înregistrare xxxxxxxx și număr de ordine în Registrul Comerțului JXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, ISCTR – Regiunea nr. 5, cu sediul procesual ales în municipiul A___, _____________________, județul A___.
Dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ___________ nr. xxxxxxxx/13.03.2015 și exonerarea petentului de la executarea sancțiunii aplicate, respectiv de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 5.000,00 lei.
Obligă intimatul la plata către petent a sumei de 20,00 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria D___.
Pronunțată în ședința publică din data de 09 septembrie 2015.
Președinte, Grefier,
M_____ C_______ M____ B_____ L____
M.C.M./B.L.
4 ex./19.10.2015