Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1499

Ședința publică de la 21 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - G_______ N_____

JUDECĂTOR - I______ C_______

GREFIER - D______ D_______

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de petentul ___________ cu sediul în com. Mănești, ____________________, J____ P______ împotriva sentinței civile nr. 1869/11.02.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu intimatul I__ P______ cu sediul în Ploiești, ___________________. 60, J____ P______.

La apelul nominal făcut in ședința publica au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

Instanța invocă din oficiu excepția nelegalei timbrări a cererii de apel și față de actele si lucrările dosarului considera cauza in stare de judecată și o retine spre soluționare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față :

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiesti, sub nr. xxxxx /281/2014, la data de 15.05.2014 reclamanta ____________ prin cererea de chemare in judecata a solicitat anularea procesului verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014. Din analiza plangerii contraventionale se retine faptul ca reclamanta prin cererea de chemare in judecata a solicitat anularea procesului verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014 pe motiv ca nu este vinovată de savarsirea acestei contraventii, intrucat semnalizarea temporara a lucrarii a fost corespunzatoare. Solicita anularea procesului verbal. A solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu audierea martorului P___ I_____ .

Intimata, IPJ P______, prin intampinare solicita respingerea cererii de chemare in judecata intrucat procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014este intocmit legal si temeinic. A depus copia procesului verbal contestat, raport agent constatator .

În fapt, la data de xxxxxxxxxxx, petenta ____________ fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1680 lei intrucat la data de mai sus, la ora 07.40, in urma unor sesizari de la cetateni organul constatator a constatat ca in zona trecerii de pietoni pe _______________________.G_____ Cosbuc-E___ Zola s-au efectuat lucrari de traversare a strazii in partea carosabila prin spargere fara ca acestea sa fie semnalizate corespunzator.

Procesul verbal contestat ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014 a fost întocmit în lipsa petentului constatarea facandu-se direct la locul constatarii..

La termenul din data de 13.01.2015 instanta a admis proba cu inscrisuri pentru ambele parti si proba testimoniala cu audierea martorului P___ I_____ . Plângerea a fost legal timbrată si depusa in termen.

Prin sentinta civilă nr. 1869/11.02.2015 Judecătoria Ploiesti a respins plangerea contraventională formulata de petenta ____________, în contradictoriu cu parata INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE P______, împotriva procesului verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014, ca neîntemeiata.

Pentru a pronunța aceasta sentință prima instanța a retinut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.

Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001. În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.( Decizia nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite )

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond l-a examinat din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului. Conform art.20 din Constituția României, textul convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A_____ vs România), instanța a constatat că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiile art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident a fost ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal.Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție.Această prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea cauzei cât și sarcina probei.

Referitor la procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 01.04.2014, instanța a reținut că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuia să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.În acest sens era de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28).

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un înscris oficial, autentic și beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie în măsura în care a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de lege. Această prezumție este însă una relativă de adevăr, făcând dovadă asupra stării de fapt reținute până la proba contrară. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și CEDO (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penala (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauză, atât miza litigiului, dată de sancțiunea aplicată contestatorului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Instanța de fond a retinut că trebuie făcută distincție între procesele-verbale care cuprind constatări personale ale agentului constatator, în cazul cărora sarcina probei revine contestatorilor, aceștia fiind obligați să răstoarne prezumția de autenticitate și temeinice a procesului-verbal și procesele-verbale întocmite cu ajutorul unor mijloace tehnice, caz în care proba revine celui care a întocmit procesul-verbal respective.

Petentei ____________ îi revine astfel sarcina probei, având în vedere că procesul-verbal de contravenție cuprinde constatări personale ale agentului constatator care l-a încheiat, având astfel forță probantă prin el însuși și constituind o probă de vinovăție până la momentul la care se face proba contrară.

În cauza de față, aspectele reținute de agentul constatator în sarcina petentei, respectiv faptul că la data de mai sus, la ora 07.40, în urma unor sesizari de la cetateni agentul de politie a constatat ca pe _____________________________ zona trecerii de pietoni ( ______________________ Zola) s-au efectuat lucrari de traversare a strazii in partea carosabila prin spargere fara ca acestea sa fie semnalizate corespunzator, sunt confirmate prin înscrisurile depuse la dosar de intimat, raport agent constatator Asp A_________ C_________ care a constatat personal faptul ca petenta nu a asigurat corespunzator locul unde s-au efectuat lucrari de traversare. Martorul audiat P___ I_____, fost angajat si sef punct lucru al petentei, confirmă constatarile agentului de politie, in sensul ca datorita faptului ca asteptau o cifă de beton, la locul indicat in procesul verbal de contraventie nu mai existau indicatoarele specifice de semnalizare, acestea fiind mutate cu aproximativ 20 m .Obligatia petentei era sa asigure permanent locul unde s-au facut sapaturi, pentru ca pana la sosirea autobetonierei persoane care treceau prin zona se puteau accidenta. Dupa cum reiese din raportul agentului constatator Asp A_________ C_________ acesta s-a deplasat la acel punct de lucru la sesizarea cetățenilor care locuiesc pe _________________________ lipsa indicatoarelor a fost semnalata de o perioada mai indelungata.

Instanța de fond a apreciat astfel ca susținerile petentei ____________, ca locul unde s-a spart carosabilul era corespunzator semnalizat sunt neîntemeiate. În acest caz, în procesul verbal s-au consemnat constatările personale ale agentului constatator (constatări ex proprii sensibus) și, potrivit regulilor probațiunii, în cazul unui fapt negativ, sarcina probei este răsturnată, contradovada constituind-o faptul pozitiv contrar. Petenta însă nu a făcut această dovadă.

Apreciind, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată petentei, instanța de fond a considerat că sancțiunea amenzii în cuantum de 1680 lei pentru contraventia contestata, aplicată în limitele legale, este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite, dat fiind că este de notorietate că una din cauzele producerii accidentelor pietonilor o constituie nesemnalizarea corespunzatoare a locurilor unde se desfasoara lucrari de catre operatorii economici executanti si nu se impune inlocuirea acesteia cu avertismentul.

Față de aceste aspecte, instanța de fond a respins plangerea contraventională formulata de petentei ____________ în contradictoriu cu paratul INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE P______ ca neîntemeiata.

Împotriva acestei sentințe civile petenta _____________ cu sediul social in ______________________, Ploiești, ___________________, jud. P______, în data de 28.04.2015 , a formulat apel solicitând modificarea sentintei in sensul admiterii plângerii si inlocuirii amenzii cu avertisment criticând hotărârea sub aspectul netemeiniciei.

În motivare a arătat apelanta că susținerile instantei în sensul că era obligata sa asigure permanent locul unde s-au făcut săpături, pentru ca pana la sosirea autobetoniere întrucât persoane care treceau prin zona se puteau accidenta , sunt neintemeiate. Asa cum rezulta din declarația martorului audiat in cauza, din punct de vedere tehnic, semnele au fost mutate pentru a permite patrunderea autobetonierei la locul unde urma sa se faca asfaltarea. 

A apreciat apelanta ca instanta a respins fără temei solicitarea sa de a înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment. Motivul cum că sanctiunea amenzii este proporționala cu gradul de pericol social faptei , dat fiind ca este de notorietate ca una din cauzele producerii accidentelor pietonilor constituie nesemnalizarea corespunzătoare a locurilor unde se desfasoara lucrări de către operatorii economici executanti, este neîntemeiat. tinand cont de toate probele din dosar, de declarația martorului audiat in cauza, instanta avea posibilitatea sa dea eficienta disp art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 si sa inlocuiasca santiunea amenzii cu avertisment.

În drept s-au invocat dispozițiile art.466 s N. C.Pr. Civ. și art. 7 din OG 2/2001.

A anexat petenta la cererea de apel dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 10 lei.

La termenul de judecată din 21.10.2015 instanța a invocat din oficiu excepția insuficientei timbrări potrivit dispozițiilor art. 19 și 33 din OUG 80/2013.

Analizând excepția insuficientei timbrări, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin.1 C.proc.civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanța reține în fapt și în drept următoarele:

Instanța a stabilit, prin rezoluția dosarului, în sarcina contestatoarei o taxă judiciară de timbru suplimentară, în cuantum de 10 lei, potrivit dispozițiilor art. 19 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Instanța retine că, excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată, fiind o excepție absolută și dirimantă, determină obligația instanței de a se pronunța cu prioritate asupra acesteia, neavând posibilitatea de a soluționa cauza în fond, fără ca acțiunea să fie legal timbrată.

Potrivit dispozițiilor art.33 alin.1 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

Potrivit art.34 alin.2 din OUG nr.80/2013 "dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.";

Având în vedere că, contestatoarea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru suplimentare stabilită de instanța până la primul termen de judecată, 21.10.2015, instanța urmează să admită excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată și în consecință urmează să anuleze cererea de apel formulată de apelantul – petent ___________ cu sediul în com. Mănești, ____________________, J____ P______ împotriva sentinței civile nr. 1869/11.02.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu intimatul I__ P______ cu sediul în Ploiești, ___________________. 60, J____ P______, ca insuficient timbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite exceptia de nelegala timbrare a cererii de apel invocată din oficiu

Anulează cererea de apel formulată de petentul ___________ cu sediul în com. Mănești, ____________________, J____ P______ împotriva sentinței civile nr. 1869/11.02.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu intimatul I__ P______ cu sediul în Ploiești, ___________________. 60, J____ P______, ca insuficient timbrată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 21.10.2015..

Președinte, Judecător,

G_______ N_____ I______ C_______

Grefier,

D______ D_______

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. CI/ Tehnored. jud.CI/ Gref. DD./ 2 ex./

J.F. T_____ N______ P____ – Judecătoria Ploiești

d.f. XXXXXXXXXXXXXX