Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE CIVILĂ NR. 707/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C_______ C______ S_______

JUDECĂTOR O___ G_______ P______

GREFIER O___ M____ M____

Pe rol soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 6834/2014 pronunțată la data de 03.12.2014 de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în cauza C_________ administrativ și fiscal privind pe apelant B____ G______ și pe intimat I.P.J. B____- POLIȚIA MUN. B____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței părțile, obiectul cauzei, faptul că pricina se află la primul termen de judecată în apel, precum și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Față de lipsa părților instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că nu au fost formulate cereri administrare a unor probe noi în apel, motiv pentru care declară terminată cercetarea judecătorească și, față de lipsa părților, închide dezbaterile și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

I. Obiectul cauzei

Prin ______________.12.2014, pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B____ G______ în contradictoriu cu intimatul I__ B____ și a fost menținut procesul-verbal ________, nr. xxxxxxx/29.07.2014.

II. Considerentele primei instanțe

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

,, Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 29.07.2014 de intimatul I.P.J. B____- POLIȚIA MUN. B____, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, în temeiul art.120 alin.1 lit.f din HG nr.1391/2006 și art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, întrucât în data de 29.07.2014, ora 17:42 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, iar la mai puțin de 50 m de trecerea la nivel cu calea ferată de pe Calea Moldovei, mun. B____, jud. B____ a efectuat manevra de depășire a coloanei aflate în așteptare, abaterea fiind înregistrată cu aparatura video omologată montată pe autospeciala cu nr. MAI xxxxx.

Analizând din oficiu legalitatea procesului verbal în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din OG 2/2001, cuprinzând toate elementele esențiale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

De asemenea, instanța apreciază că, deși în lumina jurisprudenței CEDO, procedura contravențională este asimilată celei penale, totuși Convenția nu interzice incidența prezumțiilor câtă vreme, în funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus petentul, se stabilește și o limită rezonabilă până la care pot opera acestea, asigurându-se dreptul la apărare sub toate aspectele. Astfel, în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sunt operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Și în cauza A_____ împotriva României, Curtea constată că finalitatea art.6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile ca cea de legalitate, din materie contravențională, ci de a determina statele „să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare.”

Având în vedere natura procesului-verbal de contravenție de act administrativ de constatare, instanța consideră că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, specifică actelor administrative, înzestrate cu această calitate datorită încrederii în faptul că organul emitent, autoritatea, consemnează exact faptele pe care le constată „ex propriis sensibus”, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. În cauză, instanța apreciază că limita care nu trebuie depășită în folosirea prezumției de temeinicie este dată tocmai de constatarea personală a faptei de către agent, revenindu-i petentului sarcina să răstoarne această prezumție cu caracter relativ. Or, petentul nu a dovedit o situație de fapt contrară celei consemnate în procesul-verbal, iar abaterea reținută în sarcina petentului este confirmată de înregistrarea depusă de intimat la dosar.

Se observă din analiza înregistrării cum petentul a depășit cel puțin 4 autoturisme într-o zonă în care depășirea este interzisă.

Potrivit art. 120 alin.1 lit.f din HG nr.1391/2006, se interzice depășirea vehiculelor pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă și la mai puțin de 50 m înainte de acestea, iar în temeiul art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002 RMCU, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea”.

Petentul a invocat că ar fi transportat doi medici la spitalul din B____, aspect pe care nu l-a probat, deși potrivit art.249 C.p.c. îi revenea sarcina probei.

Instanța reține că agentul constatator a realizat o corectă încadrare juridică a faptei reținute în sarcina petentului și o justă individualizare a sancțiunii aplicate, în raport de gradul de pericol social concret al contravenției comise și ținând seama de dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Având în vedere că intimatul I.P.J. B____ a făcut dovada celor reținute în procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 29.07.2014, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.,,

Împotriva acestei hotărâri, petentul B____ G______ a formulat apel, solicitând admiterea căii de atac, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal.

III. Motivele de apel

Apelantul nu a formulat critici propriu-zise împotriva sentinței primei instanțe, solicitând doar admiterea cererii de apel.

Apelul a fost legal timbrat cu taxă de timbru în cuantum de 20 de lei.

IV. Susținerile intimatului

Intimatul I__ B____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

IV. Analiza instanței de apel

În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx / 29.07.2014 apelantul-petent a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.120 alin.1 lit.f din HG nr.1391/2006 reținându-se în sarcina sa că, în data de 29.07.2014, ora 17:42, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, iar la mai puțin de 50 m de trecerea la nivel cu calea ferată de pe Calea Moldovei, mun. B____, jud. B____ a efectuat manevra de depășire a coloanei aflate în așteptare.

Tribunalul apreciază că în mod corect s-a reținut în primă instanță că apelantul a săvârșit fapta constatată prin procesul verbal.

Astfel, din imaginile înregistrate pe suport hard-disk digital reiese clar că apelantul a condus vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, iar la trecerea la nivel cu calea ferată de pe Calea Moldovei din mun. B____ a efectuat manevra de depășire a coloanei aflate în așteptare. Abaterea a fost înregistrată cu aparatul radar marca „Autovision” montat pe autospeciala de poliție cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx, aparat omologat și verificat metrologic, așa cum rezultă din Buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/09.04.2014 (f 28 dosar fond). Or, în condițiile în care intimata a depus la dosar dovezi în sprijinul celor reținute prin procesul verbal, sarcina probei se răstoarnă revenindu-i petentului obligația de a dovedi faptul contrar. Acesta nu a prezentat însă nicio probă din care să reiasă o altă situație de fapt.

Pentru toate aceste motive, în baza art. 480 c. pr.civ., apreciind că sentința atacată este legală și temeinică, Tribunalul va respinge apelul, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondată, cererea de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 6834/2014 pronunțată la data de 03.12.2014 de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX de către apelantul B____ G______ cu sediul în B____, __________________, jud. B____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. B____- POLIȚIA MUN. B____ cu sediul în B____, ____________________. 2, jud. B____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.09.2015.

Red./tehnored. jud. C.S./ 10 Septembrie 2015

Jud. fond: Ș_________ R_____ I____

Tehnored. O.M./22.09.2015