Cod ECLI

Document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. xxxxx/2015

Ședința publică de la 14 Decembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E____ A______ N_____

Grefier: G________ D_____ U____

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta C_______ R_____ F_______ și pe intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M___________ BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, pe lista de amânări fără discuții, a răspuns petenta personal, lipsind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța procedează la legitimarea petentei C_______ R_____ F_______ identificată cu CI ________ nr. xxxxxx.

Petenta personal precizează că motivul de amânare îl reprezintă lipsa de citare a martorului.

Instanța reține că nu există motiv de amânare fără discuții intrucat in cauza nu au fost incuviintate probe pana in acest moment și dispune lăsarea cauzei la ordine.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns petenta personal, lipsind intimata.

Instanța, în baza dispozițiilor art.131 alin.1 Cod Procedură Civilă, pune in discuție daca este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Petenta personal precizează că instanța este competentă.

Instanța, procedând la verificarea competentei în baza dispozițiilor art.131 alin.1 Cod Procedură Civilă, se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acorda cuvântul asupra probelor.

Petenta personal solicită proba cu înscrisuri și proba cu martorul asistent.

Deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitate și constatând că este utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei, în baza art.250-258 NCpc, instanta încuviințeaza proba cu înscrisuri pentru părți.

Instanța respinge proba testimonială cu martorul asistent solicitată de petentă și intimata prin întâmpinare ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere că martorul asistent nu este si martor ocular, ci doar o persoană care atestă că procesul-verbal nu a fost semnat de petentă.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Petenta personal solicită admiterea plângerii și anularea amenzii, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Petenta personal depune la dosar concluzii scrise, învederând instanței că a fost trecut în procesul verbal că jumătate din minimul amenzii aplicate in suma de 315 lei este 105 lei, ceea ce este gresit.

Petenta personal, în subsidiar‚ solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, susținând că nu s-a dovedit stânjenirea circulației, iar staționarea a durat 30 de secunde.

Instanța reține cauza spre soluționare.

Dupa deliberare,

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.08.2015 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX, petenta C_______ R_____ F_______, domiciliată in Bucuresti, __________________.2, _____________, parter, _______________, CNP-xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M___________ BUCUREȘTI, cu sediul in Bucuresti, _______________________, ________________, a solicitat anularea procesului-verbal de contraventie _______ nr.xxxxxx/29.07.2015 și în consecință, anularea sancțiunii amenzii și a punctelor-amendă, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivarea plângerii, petenta a învederat că, în opinia sa, procesul-verbal este nelegal întocmit, întrucât agentul constatator care a încheiat procesul-verbal nu îndeplinea condițiile legale pentru a avea aptitudinea de a constata contravenții și de a aplica sancțiuni contravenționale, având în vedere că acesta nu era polițist rutier. Arată totodată faptul că a cerut să se consemneze această susținere a sa în rubrica „alte mențiuni” din cuprinsul procesului-verbal, însă agentul constatator a refuzat și i-a comunicat că îi va trimite procesul-verbal prin poștă.

De asemenea, petenta a arătat că nu cunoaște cine este persoana martorului asistent S_____ I_____-F_____, întrucât nicio altă persoana, alta decât agenții de poliție locală și agentul de poliție rutieră nu au fost de față, nici măcar la încheierea procesului-verbal. Mai precizează că procesul-verbal nu este completat sub aspectul nr. vehiculului, al poliței de asigurare și al valabilității acesteia și nici nu conține împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

În probațiune a solicitat probele cu înscrisuri și audierea martorul asistent din procesul-verbal, respectiv S_____ I_____-F_____.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 194 și urm. C.proc.civ., art. 15 și urm. O.G. nr.2/2001, ale Legii nr. 155/2010 și ale Legii nr. 24/2000.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 lei.

Prin întâmpinarea depusă prin intermediul Serviciului Registratură, intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M___________ BUCUREȘTI a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit.

De asemenea, a mai arătat că susținerile petentei cum că procesul-verbal nu este legal întocmit, întrucât agentul constatator T___ M____ nu este desemnat polițist rutier, nu pot fi reținute de către instanță. A invocat în acest sens dispozițiile art. 7 din Legea Poliției locale nr. 155/2010.

Totodată, procesul verbal de contravenție îndeplinește condițiile de legalitate și temeinicie și fapta contravențională descrisă este probată cu prezumția de legalitate, autenticitate și veidicitate a procesului-verbal.

În ceea ce privește rubrica procesului-verbal „Alte obiecțiuni (inclusiv obiecțiunile contravenientului)”, intimata precizează că agentul constatator a menționat că petenta-contravenientă nu are mențiuni, astfel încât au fost respectate dispozițiile art. 19 alin. (1), teza a II-a din O.G. nr. 2/2001.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205-208 C.proc.civ., O. G. 2/2001 și O.U.G. nr. 195/2002, solicitând judecarea cauzei și în lipsă conf. art. 411 C.proc.civ.

În dovedirea apărărilor sale, intimata a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și audierea martorului asistent S_____ I_____ F_____.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, aceasta proba fiind administrata în cauză.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 29.07.2015 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control a M___________ București procesul-verbal de contraventie _______ nr.xxxxxx/29.07.2015 prin care petentei i s-a aplicat o amendă în cuantum de 315 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art.142 alin. (2) lit. a) din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr.195/2002 (“Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acțiune a indicatorului "Oprirea interzisă";), constând în aceea că, în aceeași zi a oprit în mod voluntar și neregulamentar autovehicului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, in Bucuresti, pe Calea Victoriei nr. 1-5, în zona de acțiune a indicatorului “Oprirea Interzisă”, care era amplasat la loc vizibil și i se adresa, stânjenind traficul pe prima bandă de circulație.

Potrivit prevederilor art.34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, acesta cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute și nefiind afectat de alte vicii de natură să ducă la anularea sa.

Relativ la susținerea petentei conform căreia procesul-verbal ar fi nelegal întrucat agentul constatator care a încheiat procesul-verbal nu îndeplinea condițiile legale pentru a avea aptitudinea de a constata contravenții și de a aplica sancțiuni contravenționale, având în vedere că acesta nu era polițist rutier, instanta reține că potrivit art.7 lit.h) din Legea nr.155/2010, în domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are printre atribuții și pe aceea de a constata contravenții și aplica sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.

Prin urmare, instanța apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile art.15 alin.(1) din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cărora, contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite generic agenți constatatori. Astfel, deși contravenția pentru care a fost încheiat procesul-verbal în speță este prevăzută și sancționată de O.U.G. nr.195/2002, având în vedere că Legea nr.155/2010 stabilește o dispoziție derogatorie, iar potrivit principiului lex specialis derogat generali, norma specială primează față de cea generală, instanța reține că poliția locală are competența de a constata contravenții și aplica sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.

Instanța reține că petenta a invocat faptul că agentul constatator a refuzat să îi consemneze obiecțiunile în rubrica „alte mențiuni” din cuprinsul procesului-verbal

Din interpretarea dispozițiilor alin.7 al art.16 din O.G. nr.2/2001 reiese că agentul constatator are două obligații, respectiv obligația de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și obligația de a le consemna în procesul-verbal la rubrica „alte mențiuni”. Din coroborarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că neîndeplinirea obligației de a consemna obiecțiunile contravenientului este sancționată cu nulitatea relativă, anularea actului intervenind în condițiile art.175 alin.1 C.proc.civ. doar în măsura constatării unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Se reține și faptul că instituirea obligației de a consemna obiecțiunile contravenientului în procesul-verbal la rubrica „alte mențiuni”, este o garanție a respectării dreptului la apărare al contravenientului. În consecință, instanța apreciază că, dreptul la apărare al petentei și egalitatea armelor, care reprezinta condiții ale unui proces echitabil, sunt respectate în cauză, instanța având posibilitatea să verifice în concret dacă s-au respectat dispozițiile legale în materie prin acordarea posibilității petentei să-și formuleze probatorii în susținerea plângerii și să formuleze eventualele obiecțiuni în instanța, ceea ce petenta de altfel a si facut in cuprinsul plangerii formulate.

În ceea ce privește persoana martorului asistent S_____ I_____-F_____, instanța reține că, potrivit art.19 din O.G. nr.2/2001, în cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Astfel, legea nu prevede că persoana martorului asistent trebuie să fie cunoscută de contravenient, cu atât mai mult în situația în care acesta nu se află de față la momentul întocmirii procesului-verbal. Prin urmare, nici această susținere a petentei nu este de natură a atrage anularea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției.

În cele din urmă, nici susținerea petentei conform căreia procesul-verbal nu este completat sub aspectul numarului vehiculului, al poliței de asigurare și al valabilității acesteia nu poate atrage anularea procesului-verbal, întrucât acestea nu sunt mențiuni obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, astfel cum reiese din interpretarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr.2/2001. Mai mult, instanta retine ca, in cuprinsul procesului-verbal a fost indicat numarul autoturismului petentei, asa cum rezulta cu evidenta din continutul sau.

De asemenea, împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite sunt menționate în procesul-verbal în care s-a consemnat că traficul rutier a fost stânjenit prin oprirea în mod voluntar și neregulamentar de către petentă a autovehicului în zona de acțiune a indicatorului “Oprirea Interzisă”, care era amplasat la loc vizibil și i se adresa. În consecință, instanța nu poate reține nici această afirmație a petentei drept cauză de anulare a procesului-verbal de contravenție.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține că din probele administrate în cauză nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție.

Instanța reține că potrivit art.142 lit. a) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002: Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acțiune a indicatorului "Oprirea interzisă.’’

Transpunând aceste dispoziții la situația de față, instanța retine ca intimata a anexat la întâmpinarea formulata planșe foto realizate la momentul constatării contraventiei, situația de fapt reținută de către agentul constatator corespunzând realității, fiind susținută de planșele foto depuse la dosar.

Astfel, din planșele foto depuse de intimata (f. 33-34), se poate observa cu ușurință că autovehiculul cu număr de înmatriculare XXXXXXXX în intervalul orar 13:59–14:00, a oprit în mod voluntar neregulamentar, în Bucuresti, pe Calea Victoriei nr.1-5, in zona de actiune a indicatorului „OPRIREA INTERZISA”, creând obstacol pe partea carosabila.

In ceea ce priveste sustinerea petentei in sensul ca oprirea a fost pentru o perioada foarte scurta de timp, instanta apreciaza ca acest aspect nu are relevanta in speta, din moment ce, aceasta a fost realizata in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisă.’’, iar conform art.63 alin.1 din O.U.G. 195/2002:’’(1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste aceasta durată, imobilizarea se consideră staționare.’’, neavand deci relevanta in speta perioada de timp pentru care petenta a oprit autoturismul, cata vreme a fost pe o durata de cel mult 5 minute si a fost realizata in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisă.’’

În acest context, instanta retine că, probele propuse de petenta nu au fost în măsură să demonstreze o altă situatie de fapt decât cea reținută în actul contestat și că, în calitate de conducator auto, petenta ar fi trebuit să manifeste o vigilență sporită și să se asigure că în locul în care a oprit autoturismul este permis acest lucru. Astfel, petenta era obligată să caute alte soluții favorabile situației personale, cu respectarea în egală măsură a prevederilor legale ce reglementează circulația și oprirea pe drumurile publice.

În cauză a fost respectată prezumția de nevinovăție, față de împrejurarea că i s-a acordat posibilitatea petentei să-și pregătească apărarea și să propună probele pe care le solicită în dovedirea susținerilor sale.

Aspectul că, în principiu, prezumția de nevinovăție poartă și asupra sarcinii probei, în sensul că aceasta ar reveni intimatului, iar îndoiala profită persoanei acuzate, nu este de natură ca simpla invocare a acestuia să conducă, automat, la admiterea contestației formulate și la anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu interzice în principiu prezumțiile de fapt și de drept, acestea fiind comune tuturor sistemelor judiciare. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva art. 6 din Convenție, este tocmai respectarea unei anumite proporții între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea contestatorului, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare. Obligația care revine instanței este de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, se reține ca una din limitele pana la care sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe pertinente si concludente propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia, plângerea va fi respinsa.

Întrucât, în speță, procesul-verbal cuprinde constatări personale ale unui agent constatator, constatari care se coroboreaza si cu plansele foto depuse la dosar, acesta are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției petentei. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale minore ca gravitate, dar extrem de numeroase.

Mai mult, instanța reține că petenta nici nu a susținut că nu ar fi oprit autoturismul în mod voluntar în zona de acțiune a indicatorului “Oprirea Interzisă”, ci invocă eroarea de fapt, însă fără a preciza în ce a contat eroarea și cu atât mai mult, fără a o dovedi. Or, simplele afirmații ale petentei nu pot face dovada netemeiniciei procesului-verbal, în lipsa altor elemente probatorii care să infirme acest act constatator de acuzare, care reprezintă și el un mijloc de probă de sine stătător în proces.

Cat priveste individualizarea sancțiunii, instanța reține că agentul constatator a făcut o corectă individualizare a sancțiunilor (amendă și puncte de penalizare). Pentru stabilirea acestora, agentul a respectat dispozițiile art. 21 pct. 3 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Instanța reține că atât sancțiunea principală a amenzii cât și cea complementară a 2 puncte de penalizare sunt proporționale cu gravitatea faptei și pericolul social al acesteia, criterii legale prevăzute de art. 98 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002. Astfel, instanța are în vedere că fapta de a opri voluntar neregulamentar are o anumită gravitate prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce, petenta, prin fapta sa, punând în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic. Mai mult, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, avertismentul nefiind suficient în cazul de față pentru a descuraja încălcarea normelor rutiere.

Sunt considerente pentru care instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.

În final, instanța va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plangerea contraventionala formulata de petenta C_______ R_____ F_______, domiciliată in Bucuresti, __________________.2, _____________, parter, _______________, CNP-xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ ȘI CONTROL A M___________ BUCUREȘTI, cu sediul in Bucuresti, _______________________, ________________, ca neintemeiata.

Ia act ca intimata nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pronunțată in ședința publica astazi, 14.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E____ A______ N_____ G________ D_____ U____

RED/DACT/E.A.N./11.01.2015/04 EX