R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1446/ADOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 6.11.2015

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: V________ A_____-T______- judecător

JUDECĂTOR: B_______ D______

GREFIER: N____ M______

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ împotriva Sentinței civile nr. 4720/4.05.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimata-reclamantă _______________, având ca obiect „ anulare proces-verbal de contravenție”.

Se constată că dezbaterile au avut loc la data de 23.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea data de 30.10.2015, iar apoi, pentru termenul de față, hotărând următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 4720/4.05.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. J____ R.M. S.R.L., cu sediul în mun. B_____, ___________________________. 5, jud. B_____, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI RO xxxxxxxx, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata ANAF- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B_____- Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, cu sediul în mun. B_____, _______________________, jud. B_____, dispunându-se înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție _______/2009 nr.xxxxxxx/14.09.2014, cu sancțiunea contravențională „ avertisment”, fiind atenționată petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă ca pe viitor sa respecte dispozițiile legale, menținându-se celelalte dispoziții ale procesului verbal, dispunându-se ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se facă restituirea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei achitată ordinul de plată din data de 19.09.2014 către petenta S.C. J____ R.M. S.R.L.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx/12.08.2013, întocmit de intimată, petenta fost sancționată contravențional, cu amendă în cuantum de 2000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 10 lit. e din OUG nr. 28/1991.

S-a reținut prin procesul verbal faptul că în urma controlului inopinat efectuat la data de 14.09.2014, ora 15.00, în B_____, ____________________. 5, s-a constatat că S.C. J____ R.M. S.R.L. nu deține și nu a afișat anunțuri de atenționare a clienților cu privire la obligația acestora de a solicita și păstra bonul fiscal până la ieșirea acestora din unitate.

Constatând, în baza art. 34 alin. 1 teza I din OG nr. 2/2001, că plângerea a fost introdusă în termen, instanța a reținut că procesul verbal a fost legal întocmit, cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității prin art. 17 din același act normativ.

În ceea ce privește motivele de nulitate indicate de către petentă, în sensul că procesul verbal a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, sediul societății fiind consemnat greșit în cuprinsul actului constatator, instanța a respins ca neîntemeiată această apărare, societatea fiind identificată prin codul de identificare fiscală.

De asemenea, instanța nu a reținut ca motiv de nulitate a procesului verbal împrejurarea că în cuprinsul său a fost consemnată greșit calitatea în care numita B____ L_____ a reprezentat societatea petentă la întocmirea actului constatator, împrejurarea că a fost indicat greșit actul normativ în temeiul căreia a fost sancționată, întrucât mențiunile prevăzute în art. 16 din OG nr. 2/2001 sunt sancționate cu nulitatea relativă condiționată; în acest sens este și opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție, exprimată în considerentele deciziei nr. XXII/2007 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, potrivit căreia, în toate celelalte cazuri exceptate de enumerarea imperativ-limitativă din art. 17 din OG nr. 2/2001, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

Petenta nu a precizat și nici nu a dovedit în ce a constat vătămarea care i s-a produs prin menționarea greșită a calității numitei B____ L_____, mai ales ținând cont că prin prezenta plângere formulată a avut și a valorificat posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu actul de constatare și cu fapta contravențională reținută în sarcina sa.

Cu privire la temeinicia întocmirii procesului verbal de contravenție, s-a constatat următoarele: petenta a fost sancționată întrucât nu a afișat anunțuri de atenționare a clienților cu privire la obligația acestora de a solicita și păstra bonul fiscal până la ieșirea acestora din unitate din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, în ceea ce privește activitatea de construcții.

P___ plângerea contravențională formulată petenta nu a negat săvârșirea faptei contravenționale care a fost reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție.

Având în vedere aceste aspecte, ținând cont că procesul verbal de contravenție, ca act administrativ special, beneficiază de prezumția de legalitate și autenticitate, care nu a fost înlăturată de către petentă, aceasta din urmă nerăsturnând prezumțiile relative menționate prin dovedirea faptului contrar, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție a fost și temeinic întocmit.

Însă, potrivit prevederilor art. 34 alin. 1 teza finală din OG nr. 2/2001, instanța hotărăște și asupra sancțiunii. Conform dispozițiilor art. 21 alin 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmările produse, precum și de circumstanțele proprii ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Față de faptul că omisiunea afișării anunțului de atenționare a clienților cu privire la obligația acestora de a solicita și păstra bonul fiscal până la ieșirea din unitate, nu s-a datorat relei credințe a petentei, având în vedere atitudinea procesuală a petentei, care a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa, apreciind că, fapta nu are un grad foarte mare de pericol social, instanța a considerat că scopul preventiv și sancționator al sancțiunii contravenționale poate fi atins, în prezenta cauză, și fără aplicarea unei sancțiuni pecuniare.

Ținând cont de acest aspect, văzând și dispozițiile art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001 conform cărora avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, precum și prevederile art. 7 alin. 3 din același act normativ, potrivit cărora avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, plângerea contravențională a fost admisă în parte, s-a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei aplicată prin procesul verbal de contravenție _______/2009 nr.xxxxxxx/14.09.2014 cu sancțiunea contravențională„ avertisment”. De asemenea, s-a atenționat petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă ca pe viitor sa respecte dispozițiile legale.

Față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, instanța a dispus ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se efectueze restituirea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei achitată de petentă prin ordinul de plată din data de 19.09.2014.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel agentulconstatator, arătând că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de prevederile art. 21 alin. 3 și art. 16 din OG nr.2/2001, conform gradului de pericol social, respectându-se principiul proporționalității și ținându-se seama de periculozitatea contravenției.

În drept, apelanta a invocat OG nr. 2/2001 și OUG nr. 195/2002.

P___ întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului, arătând că sentința este legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că apelul este nefondat.

Apelanta nu a indicat nici un motiv ori argument concret pentru care ar aprecia că soluția primei instanțe este netemeinică ori nelegală, reproducând doar aprecieri cu caracter general.

Tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este corectă în raport de faptul că omisiunea afișării anunțului de atenționare a clienților cu privire la obligația acestora de a solicita și păstra bonul fiscal până la ieșirea din unitate, nu s-a datorat relei credințe a petentei-apelante, având în vedere atitudinea procesuală a petentei, care a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa.

Văzând și art. 480 NCPC, Tribunalul va respinge apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta Administrația Finanțelor Publice a Județului B_____ împotriva sentinței nr.4720/04.05.2015 pronunțată de Judecătoria B_____, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

V________ A_____ TiberiuBoricean Daneila

GREFIER,

N____ M______

Tehnored.ATV/16.12.2015

4 ex.

Judecător fond-D_____ I_____ R_____