Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul MEHEDINŢI
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Contestaţie în anulare - Recurs
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
18/2013 din 22 octombrie 2013
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A


TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL


DECIZIE Nr. 18/2013

Ședința publică de la 22 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ B____

Judecător A____ B____

Judecător C____ D______ B_____

Grefier M______ M______


Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de către contestatoarea _____________, împotriva deciziei nr.282/26.03.2013 pronunțată de Tribunalul M________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I__ M________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.


TRIBUNALUL

Asupra contestației în anulare;

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 26.06.2013 contestatoarea _____________ a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr.282/26.03.2013 pronunțată de Tribunalul M________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX solicitând anularea deciziei și rejudecarea recursului declarat de recurenta-contestatoarea _____________, în temeiul art.318 C.pr.civ.

În motivare, a arătat că instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs invocate, în sensul că , deși a invocat ca și motivare în fapt că, societatea astfel cum a rezultat din probatoriul administrat, nu a efectuat nici la acel moment și nici anterior sau ulterior , transport de mobilier, în interesul societății , transport pentru care să fie percepută o sumă de bani , instanța de recurs nu a analizat nici probele de la instanța de fond , precum și înscrisurile depuse în fața instanței de recurs.

Critica privitoare la starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal , nu a fost analizată de instanța de recurs, deși martorul P____ C_____ a relatat în declarația sa că ajutorul pe care l-a dat a fost neremunerat, fiind prieteni , autoutilitara societății a fost împrumutată doar pentru a aduce în țară mobilierul achiziționat de tatăl lui Conrad L____, pentru uz personal.

De asemenea instanța de recurs nu a analizat nici motivul invocat în sensul că activitatea curentă a societății nu este o activitate rutieră de transport, nu este un tur operator ori operator de transport gratuit, activitatea societății fiind de comerț cu amănuntul în magazine de produse alimentare, băuturi și tutun , în nici un caz de transporturi de marfă ori alte tipuri de transport în cont propriu.

Prin aplicarea sancțiunii într-un cuantum ridicat creează un prejudiciu material cu atât mai mult cu cât nu a existat în nici un moment o intenție a societății, de a efectua vreun transport din străinătate , nu s-a produs o fraudare de la plata unor impozite în condițiile în care așa cum rezultă din înscrisurile ce se regăsesc la dosar., activitatea societății este cu totul alta, în nici un caz nu efectua transport de mobilier.

A apreciat ,că în mod greșit s-a susținut de agentul constatator, iar instanța a menținut procesul verbal ca fiind temeinic și în ceea ce privește dotarea cu aparat tahograf, etc., în condițiile în care societatea nu deține nici măcar calitatea de tur operator, transportator, etc., aceasta este și motivul pentru care nu a fost dotată cu aparat tahograf.

A mai susținut că, societatea până la momentul încheierii procesului verbal contestat nu a mai fost sancționată anterior.

Intimatul I__ M________ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.

A invocat excepția tardivității introducerii contestației în anulare.

A arătat că decizia contestată a fost pronunțată la data de 26.03.2013, iar contestatoarea a depus cererea la data de 26.06.2013, depășind termenul de 15 zile prevăzut de art.319 alin.2 C.pr.civ.

Potrivit art.317 Cod de procedură civilă Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Potrivit art.318 Cod de procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Referitor la motivul invocat de contestatoare, respectiv faptul că instanța de recurs nu ar fi analizat probele de fond și înscrisurile depuse în recurs, a considerat că Tribunalul M________ a analizat în recurs, pe baza probelor administrate în cauză , toate motivele invocate de contestatoare, iar faptul că aceasta este nemulțumită de hotărârea pronunțată nu constituie motiv al contestației în anulare.

În ceea ce privește excepția tardivității contestației în anulare instanța reține că este neîntemeiată, urmând să o respingă pentru următoarele considerente:

Potrivit art.319 (2)C.pr.civ. contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c), iar împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

În speță s-a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr.282/26.03.2013 pronunțată de Tribunalul M________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, hotărâre irevocabilă care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, dar care nici nu se comunică părților, astfel că nu se poate reține că data la care contestatorul a luat la cunoștință de hotărâre este data pronunțării acesteia (26.03.2013), pentru curgerea termenului de 15 zile pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac.

Prin urmare termenul pentru promovarea contestației în anulare este de un an și a început să curgă la data de 26.03.2013, urmând să se împlinească la data de 26.03.2014, iar contestația în anulare fiind promovată la data de 26.06.2013 a fost formulată în termen.

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art.318 C.pr.civ. instanța reține că nu este întemeiată contestația în anulare pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, deschisă exclusiv pentru situațiile de la art.317C.pr.civ.( necompetentă sau vicii privind procedura de citare) și art.318 C.pr.civ.(greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii care sunt motive de reformare a hotărârii posibilă doar în recurs și nu în contestația în anulare.

Legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs care să fie soluționat de aceeași instanță , sub motivul că s-a stabilit în mod eronat situația de fapt.

Pentru ca o contestație în anulare să poată fi admisă în temeiul art.318 alin.1 C.pr.civ. , trebuie îndeplinite următoarele condiții: instanța de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare; această omisiune să se fi produs din greșeală.

Acest motiv de contestație în anulare are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare prevăzute de art.304 C.pr.civ., iar nu argumentele de fapt și de drept invocate de parte, argumente care trebuie să fie subsumate motivului de casare pe care se sprijină, oricât de larg ar fi dezbătute.

În speță, în motivarea recursului declarat împotriva sentinței nr.6309/28.09.2012, recurenta-petentă _____________ a susținut în esență că, prin probatoriul administrat în cauză a făcut dovada faptul că transportul de mobilier nu a fost efectuat în interesul societății, de către societate, nu a fost percepută nicio sumă de bani și mai mult, numitul P____ C_____ L________ nu are nici un raport cu petenta, nefiind angajatul acesteia. Autoutilitare a fost dată cu titlu gratuit, doar pentru că între reprezentantul societății și P____ C_____ există o relație de prietenie, mașina fiind împrumutată doar pentru a-și aduce în țară mobilierul achiziționat de tatăl martorului Conrad L____ din Germania, mobilier destinat uzului personal.

A mai susținut că au fost încălcate dispozițiile art.16 pct.6 și art.17 din OG nr.2/2001, întrucât în procesul verbal nu au fost trecute numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal, procesul verbal a fost încheiat în lipsa conducătorului autovehiculului, fiind nul absolut, întrucât la rubrica „alte mențiuni” se regăsesc mențiuni scrise de către agentul constatator.

A mai invocat recurenta că ,în mod eronat, instanța de fond a reținut că autoutilitara este dotată cu tahograf, întrucât aceasta autoutilitară nu deține tahograf, iar masa maximă autorizată nu depășește 3,5 tone, nefiind incidente dispozițiile OG nr.37/2007.

Recurenta-petenta a mai arătat că a solicitat instanței să țină cont de faptul că societatea nu desfășoară activitate de transport, fiind pentru prima dată autovehiculul împrumutat cu titlu gratuit, nu este tur operator ori operator de transport, iar societatea nu se află în vreunul dintre cazurile prevăzute de Regulamentul CE nr.1071/2009, 1072/2009 sau 1073/2009.

Prin decizia nr. 282/26.03.2013 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX Tribunalul M________ a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta-petentă _________________. împotriva sentinței civile nr. 6309/28.09.2012, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S______

Instanța de recurs a motivat că, deși recurenta petentă a susținut că transportul de mobilier nu a fost efectuat în interesul societății, ci pentru ca P____ C_____, rudă cu administratorul societății, și martorul Conrad L____ să-și aducă în țară mobilierul achiziționat de tatăl martorului Conrad L____ din Germania ,fără ca împrejurarea privind gradul de rudenie să fie dovedită la instanța de fond și cea de recurs, raportat la prevederile legale (art. 3 pct. 1,9,14,23 din OG nr. 27/2011), chiar dacă transportul a fost efectuat in interesul unui particular exista obligația recurentei-petente de a deține certificatul de transport în cont propriu.

Totodată a motivat că din interpretarea dispozițiilor legale ( art.16 și 17 din OG nr.2/2001)rezultă că numai lipsa mențiunilor indicate în art. 17 atrage nulitatea absolută a actului sancționator și că neîndeplinirea celorlalte cerințe produce consecința nulității relative a procesului verbal de contravenție cu condiția dovedirii vătămării ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestuia .Astfel,nici motivul de recurs privind lipsa numărului de înmatriculare în registrul comerțului și a codului fiscal ale acesteia nu este întemeiat .

Referitor la modul în care s-a completat rubrica „alte mențiuni” a motivat că legiuitorul nu a stabilit cine consemnează obiecțiunile la actul sancționator și că în procesul verbal de contravenție contestat s-au consemnat susținerile conducătorului auto, P____ C_____, care a declarat „Nu fac transport de marfă, am fost să ajut pe cineva și nu am știut că îmi trebuie” .

Instanța de recurs a apreciat că agentul constatator a respectat prevederile legale astfel că susținerile recurentei-petentă nu subzistă .

Potrivit art. 8 alin. 1 pct. 12 din O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere,pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității(în forma în vigoare la data de 20.04.2011) acestora mai multe fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale printre care și utilizarea unui vehicul fără tahograf conform reglementărilor în vigoare sau a unui vehicul înmatriculat pentru prima oară după 1 ianuarie 2007, echipat cu tahograf analogic.

În condițiile art. 3 pct. 23 din O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere ,masa totală maximă autorizată este definită ca fiind masa totală maximă a unui vehicul rutier, așa cum este declarată de constructorul acestuia .

Referitor la contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 12 din O.G. nr. 37/2007 a reținut că recurenta-petentă nu a depus înscrisuri emise de constructorul autoutilitarei OPEL din care să rezulte masa totală maximă, tichetul de cântar invocat în apărare care nu a fost însușit prin semnătură și ștampilă nefiind eliberat în conformitate cu prevederile legale și ca atare, nu a fost răsturnată mențiunea agentului constatator cu privire la neîndeplinirea obligației privind dotarea cu aparat tahograf a mijlocului de transport .

A mai motivat că nu are relevanță apărarea că s-a dispus revocarea măsurii administrative a suspendării dreptului de utilizare a autoutilitarei prin restituirea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor de înmatriculare urmare plângerii formulate în condițiile art. 7 din legea nr. 554/2004 deoarece din raportul nr. xxxxx/xxxxxx/09.04.2012 emis de I__ M________ rezultă că măsura revocării s-a dispus ținând cont de împrejurarea că la data întocmirii procesului verbal de contravenție contestat nu erau emise normele procedurale în vederea aplicării măsurii dispusă în baza H.G. nr. 69/2012.

Așadar instanța de recurs a răspuns criticilor formulate în recurs, analizând complet motivele invocate de recurenta-petentă, iar neînsușirea lor nu constituie motiv de contestație în anulare, deoarece această cale de atac nu poate fi utilizată ca un recurs la recurs.

Având în vedere că instanța de recurs a analizat toate criticile aduse de recurentă sentinței instanței de fond nu poate fi reținut motivul de contestație în anulare prevăzut de art.318 (1) teza a II a C.pr.civ.

Prin urmare , contestația în anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.


PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE


Respinge contestația în anulare formulată de către contestatoarea _____________, împotriva deciziei nr.282/26.03.2013 pronunțată de Tribunalul M________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I__ M________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2013 la sediul Tribunalului M________.


Președinte,

M_____ B____

Judecător,

A____ B____

Judecător,

C____ D______ B_____

Grefier,

M______ M______



Red. A.B./tehnored. M.M.

21.11.2013

2 ex./4 pag.

Cod operator 2626/2006


Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025