R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1532/A DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2015

Instanța este constituită din:

Președinte - V_______ A_____ - judecător

Judecător - B_____ I__

Grefier - Tîrnăvoiu I______

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul intimat IPJ B_____ împotriva Sentinței civile nr.243/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria F______ în contradictoriu cu intimatul petent T____ E____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa apelantului intimat IPJ B_____ și a intimatului petent T____ E____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare. De asemenea, se arată că s-a solicitat, prin cererea de apel, judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.411 pct. 2 coroborate cu cele ale art.223(3) Cod procedură civilă.

În conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform art.95 pct.2 Cod procedură civilă.

Apelul promovat de apelantul-intimat este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege potrivit dispozițiilor art. 468 Cod procedură civilă și art. XIV-XVI din Legea nr.2/2013.

Instanța constată că părțile nu au propus probe noi în apel.

În temeiul art. 478 alin.2 Cod procedură civilă, 479 alin.2 Cod procedură civilă raportat la art. 255-258 Cod procedură civilă admite pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

În temeiul art. 482 Cod procedură civilă raportat la art. 244 Cod procedură civilă instanța declară cercetarea procesului terminată, iar în temeiul art.482 Cod procedură civilă raportat la art.392 Cod procedură civilă nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat instanța declară deschise dezbaterile asupra apelului.

În temeiul art. 482 Cod procedură civilă raportat la art.394 Cod procedură civilă instanța,apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față :

Constată că prin sentința civilă nr. 4585/2015 pronunțată de Judecătoria F______ s-a admis plângerea formulată de petentul T____ E____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. F______, ___________________, __________________, împotriva procesului-verbal ________, nr.xxxxxxx, încheiat la data de 08.10.2014 de intimata Poliția Municipiului F______, și în consecință s-a dispus anularea procesului verbal menționat mai sus și înlătură sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 200 lei, aplicată petentului prin procesul-verbal menționat mai sus, pentru contravenția prev. 3 pct.25 din Legea nr.61/1991 republicată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele :

Prin procesul - verbal ________, nr.xxxxxxx, încheiat la data de 08.10.2014 de intimata Poliția Municipiului F______, s-a aplicat petentului sancțiunea de 200 lei amendă contravențională, pentru contravenția prev. de art.2 pct.25 din Legea nr.61/1991.

S-a reținut, în fapt, că la data menționată, în jurul orei 12,30, în timp ce se afla pe ________________________, în fața blocului nr.17, petentul a tulburat liniștea locatarilor, prin verificarea îndelungată a alarmei autoturismului personal, dotat cu sistem acustic intermitent.

Potrivit disp. art. 2 pct. 25 și art.3 lit. b din Legea nr.61/1991, republicată, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 la 1000 lei „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”, iar potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal (…)”.

Din declarațiile martorilor L___ Minuta, M_______ R_____ și Tunsoi I___, coroborate cu raportul depus de agentul constatator și cu starea de fapt prezentată prin plângere (f.38-40) rezultă că agentul care a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției nu a constatat personal fapta reținută în sarcina petentului, fiind sesizat despre această faptă de către ultimul martor, care locuiește într-un ______________________ a fost deranjat de zgomotul produs de alarma auto. Rezultă, din declarațiile martorilor, că între petent și martorul Tunsoi I___ a avut loc un incident, respectiv acesta din urmă a coborând din locuința sa, i-a reproșat petentului zgomotul produs și i-a cerut să înceteze, discuția dintre cei doi fiind una aprinsă. Prima martoră audiată a declarat că se afla în apropiere și i-a atras atenția doar incidentul dintre petent și martorul Tunsoi I___, iar nu și zgomotul alarmei auto, în timp ce martora M_______ R_____ (care locuiește în același ___________________ a auzit alarma de câteva ori, dar nu a fost deranjată de zgomotul acesteia. Ambele martore au confirmat susținerile petentului privind declanșarea frecventă a alarmei de la un magazin din apropiere (fără să afirme însă că acest lucru s-ar fi întâmplat și în momentul incidentului), iar potrivit primei martore zona este una în care zgomotele produse de mașini sunt frecvente, fiind vorba despre o stradă cu circulație intensă.

Din chiar raportul agentului constatator rezultă că incidentul se terminase la momentul la care acesta a sosit la fața locului și că singura persoană audiată a fost martorul Tunsoi I___ (care ar fi fost identificat la fața locului), care a și semnat procesul verbal, în condițiile în care se face mențiune despre refuzul petentului de a semna actul. Din raportul depus rezultă că agentul s-a deplasat și la domiciliul petentului, căruia i-a relatat că va fi sancționat pentru tulburarea liniștii publice, însă actul nu s-a încheiat în prezența acestuia, pentru a se putea reține existența unui refuz din partea acestuia de a semna. Mai mult, din declarația martorului Tunsoi I___ rezultă că acesta a semnat procesul verbal în locuința sa, în absența petentului, iar faptul că cel din urmă ar fi refuzat să semneze i-a fost comunicat de către agenții de poliție (doi agenți care s-au deplasat la locuința martorului).

Prin urmare, din cele prezentate mai sus rezultă că agenții de poliție nu au făcut nici o cercetare la fața locului, procedându-se la sancționarea petentului doar în baza discuțiilor cu persoana care a făcut reclamația, deși invocarea unei tulburări a liniștii locatarilor implica audierea unor martori care să aibă această calitate. Astfel, reclamația făcută de o singură persoană nu atrage automat incidența pct.25 al art.2, trebuind să se verifice dacă sunt întrunite condițiile pentru existența contravenției, în speță nu doar împrejurarea că zgomotul a fost de natură să tulbure liniștea publică, ci și existența vinovăției, aceasta din urmă fiind exclusă în condițiile în care declanșarea alarmei a fost accidentală sau s-a datorat unei defecțiuni.

Reținând și faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele interne trebuie să fie în măsură să confirme procesul-verbal de contravenție în cadrul unei proceduri care să respecte principiul contradictorialității și pe baza probelor, instanța a reținut că nu există în cauza de față dovezi că petentul a săvârșit fapta contravențională reținută prin procesul verbal contestat.

În acest sens, prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază în general un astfel de act, mai ales atunci când este încheiat pe baza unor constatări proprii ale agentului care a instrumentat cazul (ceea ce nu există în speță), este una relativă și poate fi răsturnată, dacă din probele administrate rezultă o altă situație decât cea care a stat la baza constatării faptei și aplicării sancțiunii. Declarația martorului Tunsoi I___ este relevantă în speță doar cu privire la modul în care s-a încheiat procesul verbal, iar nu și în ceea ce privește existența contravenției, întrucât acesta este cel care a formulat reclamația, iar susținerile privind durata zgomotului, intensitatea sau caracterul intenționat al faptei nu rezultă și din declarațiile celor două martore propuse de petent.

Față de considerentele ce preced, instanța de fond a admis plângerea formulată de petent împotriva procesului-verbal ________, nr.xxxxxxx, încheiat la data de 08.10.2014 de intimata Poliția Municipiului F______, a dispus anularea procesului verbal și înlăturarea sancțiunii aplicată prin acesta.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel I____________ de Poliție al Județului B_____ prin care a solicitat schimbarea hotărârii în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal de constatare a contravenției.

În motivarea apelului se arată că instanța de fond a reținut greșit situația de fapt , întrucât la data de 08.10.2014 polițiștii din cadrul Poliției mun. F______ au fost direcționați în urma unui apel al numitului Tunsoi I___ care reclama faptul că domnul Țamba E____ a tulburat liniștea publică pe _____________________________ sistemului de alarmă acustică a autoturismului personal pe care acesta încearcă să îl regleze.

Deoarece la fața locului nu a fost găsit decât numitul Tunsoi I___ , cel care reclamase situația s-au deplasat la domiciliul celui reclamat .

Cu o atitudine total ostilă față de organele de poliție , acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei reclamate de vecinul său.

Se mai arată că fapta contravențională reținută în procesul verbal de constatare a contravenției contestat, a fost constatată în mod legal și temeinic de către organul de poliție.

Simpla negare a reclamantului privind existența faptei contravenționale coroborată cu declarația martorului nu sunt de natură să răstoarne prezumția de validitate a procesului verbal de constatare a contravenției.

Examinând sentința civilă prin prisma motivelor de apel formulate, având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Din coroborarea probelor administrate, instanța de fond a stabilit întemeiat starea de fapt, interpretând judicios dispozițiile legale incidente.

Apelantul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de contravenție a cărei anulare se solicită, pentru încălcarea dispozițiilor art. art.2 pct.25 din Legea nr.61/1991.

S-a reținut, în fapt, că la data menționată, în jurul orei 12,30, în timp ce se afla pe ________________________, în fața blocului nr.17, petentul a tulburat liniștea locatarilor, prin verificarea îndelungată a alarmei autoturismului personal, dotat cu sistem acustic intermitent.

Procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucură de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt, până la proba contrarie.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, prin prisma dispozițiilor art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente în dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, sarcina instanței de judecată fiind aceea de a respecta limita proporționalității pentru scopul urmărit de autoritățile statului, respectiv acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale.

Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate.

Prin plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție, intimatul petent a susținut că nu a provocat în mod intenționat zgomote care să deranjeze cetățenii, ci de declanșarea involuntară a unei alarme auto datorită unei defecțiuni tehnice.

Susținerea intimatului a fost dovedită în cauză cu declarațiile martorilor L___ Minuta,Muntaenu R_____ și față de valoarea probatorie a acesteia și faptul că fapta contravențională nu a fost constatată personal de agentul de poliție , ci ca urmare a relatării altei persoane numitul Tunsoi I___ , se reține ca fiind răsturnată astfel prezumția relativă de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de contravenție.

Pentru considerentele reținute în fapt și în drept, constatând că motivele de apel formulate de intimatul IPJ B_____ sunt nefondate, în baza art. 480 Cod procedură civilă tribunalul va respinge apelul declarat, menținând ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul I____________ de Poliție al Județului B_____ în contradictoriu cu intimatul T____ E____ împotriva sentinței civile nr.243/19.02.2015 pronunțată de Judecătoria F______, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V_______ A_____ B_____ I__

Red. V.A./29.01.2016

Dact. I.T./08.02.2016

- 4 ex. –

Jud. fond - D___ L.