Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2775/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A______ M_____ P______
Judecător C_______ D_________
Grefier M______ L___
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petenta R_____ G___ împotriva sentinței civile nr. 111/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimați fiind I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ PENTRU BIROUL RUTIER CURTEA DE ARGEȘ REPREZENTAT DE COMISAR ȘEF L______ D___, intervenientul B____ D_____-V_____ și asigurătorii E______ R______ ASUGURARE REASIGURARE și A______ Ț_____ ASIGURĂRI SA .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar s-au depus note scrise formulate de apelanta reclamantă, prin avocat N___ C______.
Tribunalul reține că este investit cu soluționarea cauzei în lipsă (fila 22). Totodată, constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra apelului .
După ce instanța a rămas în pronunțare asupra apelului, înainte de terminarea sentinței de judecată, se prezentă in sala de ședință intimatul intervenient B____ D_____ V_____ căruia instanța îi aduce la cunoștință că a rămas în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că la data de 03 februarie 2014, reclamanta R_____ G___ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din 31.01.2014 încheiat de I____________ de Poliție al Județului Argeș, prin care a fost sancționată cu amenda de 510 lei, 6 puncte penalizare și i-a fost suspendat permisul de conducere pe o perioadă de 60 de zile, reținându-se că a pătruns pe celălalt sens de mers și a acroșat autoturismul XXXXXXXXX, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție și pe cale de consecință exonerarea de plata amenzii contravenționale și a măsurilor complementare.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 31.01.2014, în jurul orelor 9:55, în timp ce conducea autoturismul marca Renault, cu numărul de circulație provizoriu xxxxxx, a oprit autoturismul pentru a face loc celuilalt autoturism care venea din sens opus, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aflându-se pe _________________ zona Restaurantului Sârbesc, precizând că ambele sensuri de mers erau obturate, fiind zăpadă și de o parte și de cealaltă și practic nu se putea circula decât pe un singur sens. A arătat că acesta a fost și raționamentul pentru care efectiv a oprit (deci nu era în mers), pentru a face loc celuilalt autoturism, iar cel care a acroșat-o pe ea pe partea stângă a fost autoturismul Ford. În urma impactului șoferul autoturismului implicat în accident i-a solicitat suma de 500 lei pentru a nu ne mai deplasa la Poliția Curtea de Argeș, reclamanta a refuzat acest lucru și i-a spus că nu are nicio culpă în producerea evenimentului rutier întrucât acesta putea evita accidentul, dacă era mai atent, în condițiile în care ea oprise să-i facă loc. Astfel, s-au deplasat la sediul poliției, procesul-verbal a fost încheiat la circa o oră de la producerea evenimentului și s-a reținut de către agentul constatator, doar în baza afirmațiilor făcute de celălalt conducător auto, că reclamanta ar fi vinovată pentru neacordarea priorității. A mai precizat că a făcut obiecțiuni așa cum rezultă și din procesul—verbal contestat, în sensul că autoturismul condus de ea era staționat, iar Fordul ce venea din sens invers a acroșat partea stângă a autoturismului ei, situație în care apreciază că nu a încălcat nicio normă rutieră, nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa și ca atare se impune anularea procesulu-verbal de contravenție atacat. În subsidiar, raportat la condițiile meteo existente, la faptul că ambele sensuri de circulație erau obturate, că a oprit pentru a face loc celuilalt autoturism și că nu a mai fost sancționată contravențional, reclamanta a solicitat admiterea în parte a plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertisment. A mai invocat practica CEDO, dar și pe cea a instanțelor naționale, aratând că instanța trebuie să respecte în materie contravențională garanțiile statuate de art. 6 din Convenția Europeană, fiind vizată în principal, respectarea prezumției de nevinovăție, în speța împrumutându-se incidența principiului – în dubio pro reo – ceea ce presupune ca orice îndoială existența în aceasta cauză trebuie interceptată în favoarea persoanei sancționate contravențional (A_____ împotriva României).
Petenta a susținut, de asemenea, că poate fi înlocuită sancțiunea cu avertismentul, deoarece ea nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale.
La data de 10 martie 2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtul IPJ Argeș – Poliția mun. Curtea de Argeș – Biroul Poliției Rutiere, prin care s-a arătat că din verificările efectuate a rezultat că, contravenienta a fost sancționată cu amendă de 510 lei (6 pct.) și cu reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 60 de zile, în temeiul art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere. S-a arătat că potrivit art. 132 din HG 1391/2006, conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezența altor participanți la trafic, care impus trecerea pe sensul opus, este obligat să reducă viteza și, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus. Pârâtul a susținut că din declarația petentei și din schița întocmită personal pe verso, rezultă în mod evident că la momentul producerii coliziunii, aceasta se afla în mișcare, a trecut pe sensul opus de circulației și nu a respectat prevederile stipulate, în sensul că nu a redus viteza sau nu a oprit, făcându-se astfel vinovată de producerea tamponării. Pârâtul a considerat că petenta este nesinceră în susținerile sale atâta timp cât din declarația dată în fața agentului constatator cât și din schița aferentă personal reiese fără urmă de îndoială că fapta reținută în sarcina sa și sancțiunea aplicată sunt pe deplin justificate. Lăsând la o parte contradicțiile dintre mențiunile făcute de contestatară la rubrica special destinată din cuprinsul procesului-verbal și declarația cu schiță întocmită în fața agentului constatator, pârâtul a arătat că aceasta a fost de acord ca reparația autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX să se facă prin polița RCA, ceea ce denotă că și-a recunoscut vina, asumându-și răspunderea. Pârâtul a arătat că dovada o face cu declarațiile (cu schițe pe verso) ale ambilor conducători auto implicați în evenimentul rutier, cu mențiunea că stăruie în audierea numitului B____ D_____-V_____, al cărui autoturism a fost avariat de autovehiculul condus de către petentă. Fiind întocmit cu respectarea prevederilor legale, pârâtul a opinat pentru menținerea procesului-verbal și a sancțiunilor aplicate. În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ. Legea nr. 134/2010, OG 2/2001, OUG 195/2002.
Prin încheierea de ședință din 3 iulie 2014 s-a dispus, în temeiul art. 33 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, citarea în cauză a societății de asigurare la care a avut poliță de asigurare R.C.A, reclamanta, cât și societatea de asigurare la care a avut poliță de asigurare R.C.A, cealaltă persoană implicată în accidentul rutier, iar în temeiul art. 119 din OUG 195/2002, citarea în calitate de intervenient forțat a numitului B____ D_____ V_____, conducătorul celuilalt autoturism implicat în accidentul rutier.
Prin sentința civilă nr. 111/5.02.2015 a Judecătoriei Curtea de Argeș a fost respinsă ca nefondată plângerea contravențională, reținându-se în esență următoarele:
Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din 31 ianuarie 2014 întocmit de BR Curtea de Argeș, reclamanta R_____ G___ a fost sancționată contravențional cu amenda de 510 lei, 6 puncte penalizare și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce auto pe o perioadă de 60 de zile, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 132 din HG 1391/2006, constând în aceea că în ziua de 31.01.2014, la orele 09:55, în timp ce conducea autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare AG-xxxxxx, pe __________________ imediata apropiere a restaurantului Sârbesc), din mun. Curtea de Argeș, având banda de circulație parțial acoperită cu zăpadă și autoturisme staționate, a intrat pe sensul opus de mers și a lovit cu partea laterală stânga, auto marca Ford cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care se deplasa regulamentar, iar în urma coliziunii ambele autoturisme au suferit avarii ale caroseriei pe partea stângă.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența contravenientei, care l-a semnat, cu următoarele mențiuni „Renault era staționat iar Fordul ce venea a acroșat partea stângă” și „sunt de acord ca reparația auto XXXXXXXXX să se facă conform RCA”.
Potrivit art. 132 din H.G. nr. 1391 din 4 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma în vigoare la data faptei, conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezența altor participanți la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat să reducă viteza și, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Art. 101 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195 din 12 decembrie 2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice, în forma în vigoare la data faptei, prevede că, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei de nerespectare a regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Prima instanță a verificat legalitatea și temeinicia actului constatator al contravenției și a apreciat că starea de fapt reținută de agentul de poliție este dovedită de probele administrate în cauză. Intervenientul forțat B____ D_____-V_____, personal a precizat că _______________________________ fiind limitate, astfel încât cele două autoturisme și-au ciocnit oglinzile, că reclamanta era mai nervoasă apreciind că este nevinovată, însă el a tăcut și s-au deplasat la poliție, în urma constatărilor stabilindu-se că reclamanta este vinovată.
În declarația dată la poliție, imediat după producerea evenimentului rutier, reclamanta a arătat în mod clar că „am intrat ușor pe partea cealaltă de mers tamponându-mă cu partea lateral stânga față cu auto Ford cu nr. XXXXXXXXX, ce circula din sens opus…”. Același mod de derulare a evenimentului a fost relatat și de celălalt conducător auto, intervenientul forțat, „auto marca Renault cu nr. AG – xxxxxx, ce circula din sens opus și care a intrat ușor pe sensul meu de deplasare…”. De asemenea, din schițele realizate cu acea ocazie, pe verso-ul declarațiilor, de ambii conducători auto, rezultă că evenimentul nu s-au derulat așa cum a susținut reclamanta, ci așa cum s-a reținut în procesul-verbal întocmit de agentul constatator.
Instanța de fond a reținut că susținerile intervenientului sunt confirmate de probele administrate, respectiv înscrisuri, în timp ce reclamanta nu a reușit să-și susțină varianta sa cu probe (fotografiile depuse nu sunt relevante iar susținerile din plângere contrazise de propria declarație și celelalte probe. De aceea, judecătorul fondului a apreciat că atât starea de fapt cât și sancțiunile aplicate sunt legale și temeinice.
S-a reținut de prima instanță că fapta are în concret pericol social, deoarece toate contravențiile la regimul circulației rutiere sunt menite să disciplineze tocmai conduita unor conducători auto în spiritul respectării dispozițiilor legale, în vederea evitării producerii unor accidente rutiere ce se pot solda cu urmări greu sau imposibil de reparat. Potrivit art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice, dispozițiile prevăzute în această ordonanță de urgență au ca scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului.
Prima instanță a concluzionat în sensul că sancțiunile sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei, potrivit art.21 din OG nr.2/2001 și că nu poate fi aplicată sancțiunea avertismentului, deoarece contravenienta nu a conștientizat că a săvârșit o faptă contravențională și nici care sunt consecințele acesteia.
Cu această motivare, plângerea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel petenta care a susținut următoarele:
Probele au fost interpretate eronat, conducând la o greșită reținere a stării de fapt, deoarece în realitate, ambele sensuri de mers erau obturate, fiind zăpadă de o parte și de alta a carosabilului. Cei doi conducători auto nu puteau trece în același timp, unul pe lângă altul, autoturismul petentei fiind oprit, iar cel condus de intervenient acroșând partea stângă a autovehiculului Renault cu numărul de înmatriculare AG – xxxxxx. Faptul că petenta a fost de acord să se efectueze reparația autoturismului condus de intervenientul B____ D_____ V_____, prin intermediul poliției sale de asigurare RCA, nu echivalează cu recunoașterea faptei.
În mod greșit nu s-a înlocuit sancțiunea cu avertismentul, deoarece petenta nu a mai fost sancționată contravențional, iar fapta sa nu reprezintă în concret un pericol social și nici nu a avut urmări grave, fiind acroșate doar oglinzile celor două autoturisme.
Apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.466 Cod procedură civilă.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 476 și următoarele Cod procedură Civilă, tribunalul apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică din apel vizează greșita reținere a stării de fapt, respectiv dinamica accidentului, în opinia petentei, intervenientul B____ D_____ V_____ fiind vinovat de săvârșirea unei fapte contravenționale, pentru că autoturismul său ( al petentei) se afla în staționare, atunci când a fost acroșat.
Analizând declarațiile celor doi conducători auto, date în fața organelor de poliție chiar în ziua incidentului 31.01.2014, tribunalul constată că autoturismul condus de petentă a intrat pe partea opusă de mers, din cauza zăpezii de pe carosabil, dar și a autoturismelor parcate pe partea dreaptă a străzii, acroșând autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXX, ce circula din sens opus.
Starea de fapt rezultă din declarațiile de la dosar ce se coroborează cu schița incidentului dar și cu existența avariilor constatate la autoturisme, deoarece mașina intervenientului a suferit avarii pe partea stângă. Chiar și în cazul în care autoturismul condus de petentă ar fi fost în staționare în momentul impactului, câtă vreme acesta se afla pe sensul opus de mers, fiind angajat în depășirea altor vehicule, vinovăția aparține petentei care are obligația de a reduce viteza și de a opri, atunci când drumul este obturat de un obstacol, pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
În mod corect a fost reținută starea de fapt de prima instanță, probele conducând la ideea temeiniciei procesului verbal de contravenție, apărările petentei fiind nefondate.
În privința reindividualizării sancțiunilor și înlocuirii acestora cu avertismentul, tribunalul apreciază că au fost respectate principiile de proporționalitate statuate de art.21 din OG nr.2/2001. Fapta are pericol social, putând pune în pericol atât viața petentei cât și a celorlalți participanți la trafic, iar faptul că persoanele implicate în accident nu au suferit vătămări corporale, nu este de natură să atragă aplicarea avertismentului.
În atare situație, reținând temeinicia soluției dată de instanța de fond, tribunalul în baza art. 480 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta R_____ G___ domiciliată în municipiul Curtea de Argeș, _____________________. 49, județul Argeș împotriva sentinței civile nr. 111/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimați fiind I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ PENTRU BIROUL RUTIER CURTEA DE ARGEȘ REPREZENTAT DE COMISAR ȘEF L______ D___, cu sediul în municipiul Curtea de Argeș, _______________________ nr. 1, județul Argeș intervenientul B____ D_____-V_____ domiciliat în Curtea de Argeș, _______________________, județul Argeș și asigurătorii E______ R______ ASUGURARE REASIGURARE cu sediul în Pitești, ____________________, _____________________ și A______ Ț_____ ASIGURĂRI SA, cu sediul în Pitești, ________________________. 19, județul Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015.
Președinte, A______ M_____ P______ |
|
Judecător, C_______ D_________ |
|
Grefier, M______ L___ |
|
Red. A.M.P
Dact. NE/ 7 ex/13.10.2015