La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata pârâtă prin consilier juridic P_______ C_______ E____ cu împuternicire depusă la fila 76 dosar lipsind apelanta reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că apelanta reclamantă a depus la dosar prin compartimentul registratură răspuns la întâmpinare.

Curtea ia act că s-a achitat taxa de timbru dovada fiind la fila 39 dosar și anulată de instanță. Comunică intimatei pârâte un exemplar al răspunsului la întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea acordă cuvântul pe apel.

Intimata pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii apelate ca fiind legală și temeinică. Arată că din punct de vedere al art.39 C__ instanța nu are obligația de a cita însă prevede obligația succesorului de a interveni în proces. Susține că în buget s-au prevăzut resurse minime pentru investiții, că dividendele nu au fost alocate acționarului majoritar ci au fost incluse în contul117. Mai arată că nu există un abuz de drept. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând asupra apelului de față reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4772/09.10.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta __________________ contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la data de 23.04.2013, adunarea generală ordinara extraordinară a acționarilor E___ Distribuție Muntenia S.A., cu majoritate de voturi a hotărât următoarele:

1) aprobarea situațiilor financiare ale societății pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2012, astfel cum sunt atașate ca Anexa 2.1 la procesul verbal al ședinței, pe baza raportului auditorului financiar si a raportului administratorilor aferente anului financiar 2012;

2) aprobarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 a tuturor persoanelor care au îndeplinit funcția de membri ai Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2012;

3) aprobarea repartizării profitului net aferent exercițiului financiar 2012 in conformitate cu propunerea cuprinsa in Raportul Administratorilor, respectiv suma de xxxxxxxxxxx lei in contul de rezultatul reportat (contul 117);

4)aprobarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli aferent anului 2013, astfel cum este atașat ca Anexa 5.1 la Procesul-verbal al ședinței;

5)luarea la cunoștința de demisia dlui. M_____ M_____ D______ din funcția de membru al Consiliului de Administrație;

6)aprobarea amânării discuțiilor privind numirea unui nou membru al Consiliului de Administrație, pentru o ședința ulterioara;

7) aprobarea încheierii contractului de servicii comune cu S.C. E___ Servicii Comune S.A. aferent perioadei 01.04.xxxxxxxxxxxxx16 si împuternicirea Directorului General in vederea aducerii la îndeplinire a hotărârii si semnării contractului;

8)aprobarea încheierii contractului de management cu E___ România SRL aferent perioadei 01.04.xxxxxxxxxxxxx16 si împuternicirea Directorului General in vederea aducerii la îndeplinire a hotărârii si semnării contractului;

9) aprobarea majorării cu 1.139.304 lei fara TVA a valorii estimate a contractului de servicii administrative suport prestate de E___ Energie Muntenia SA, Societății si împuternicirea Directorului General in vederea aducerii la îndeplinire a hotărârii si semnării contractului;

10) respingerea propunerii privind distribuirea de dividende pentru anul financiar 2012 ______________ 100% din profitul net distribuibil realizat de Societate in anul 2012;

11) împuternicirea dnei. A____ D_________ si a dlui. P___-A_____ Farca pentru ca, împreună sau separat, sa reprezinte Societatea in vederea îndeplinirii tuturor formalităților necesare in vederea înregistrării și publicării hotărârii Adunării Generale a Acționarilor.

Hotărârea nr.3 /23.04.2013 prin care au fost adoptate măsurile anterior enumerate a fost publicată în Monitorul Oficial partea a IV-a nr.2198/15.04.2014.

Considerând că aceasta hotărâre a fost adoptata cu încălcarea unor drepturi fundamentale ale acționarilor minoritari ai societății, reclamantul a inițiat prezentul demers procesual, solicitând instanței sa dispună anularea sa parțială, prin modificarea art. 3 si anularea pct. 10 din hotărâre.

Articolele 3 si 10 din hotărârea AGOA nr. 3/2013 sunt nelegale, în opinia reclamantei, deoarece au fost aprobate cu votul unui singur acționar din cei trei prezenți la ședința, care a abuzat în acest mod de puterea sa decizională, nesocotind drepturile si interesele acționarilor minoritari si, totodată, și dispozițiile art. 12 (i) din Actul Constitutiv, ale art. 44 din Constituția României, precum si cele ale art. 132 alin. 2 si 136¹ din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale.

În conformitate cu art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, dreptul la acțiune fiind imprescriptibil în cazul în care se invocă motive de nulitate absolută, potrivit alin.3 al aceluiași articol.

Din interpretarea dispozițiilor cuprinse în art. art.132 alin.2 coroborate cu cele ale alin. 3, rezultă categoriile de persoane cărora legiuitorul le-a atribuit calitate procesuala activa în anularea hotărârii adunării generale.

Pârâta susține ca în speță sunt încălcate dispozițiile imperative ale art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 care stabilesc condițiile în care se poate ataca hotărârea acționarilor.

Într-adevăr, norma legala amintita prevede expressis verbis ca acțiunea in anularea sau in constatarea nulității absolute a hotărârii acționarilor poate fi introdusa de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

In speța de fața, cerințele prevăzute de art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 sunt îndeplinite de către reclamanta E________, câta vreme din analiza procesului-verbal al adunării generale desfășurate la data de 23.04.2013 rezulta ca reprezentantul acesteia nu a votat propunerea înscrisa la punctul 10 pe ordinea de zi fiindcă nu a fost mandatat sa se pronunțe cu privire la aceasta chestiune. Așadar, situația expusă echivalează cu o neprezentare a societății reclamante la discutarea acestui punct de pe ordinea de zi, de natura sa-i confere legitimarea procesuala necesara promovării cererii de față.

Analizând în continuare motivul de nulitate fundamentat pe abuzul de majoritate si nesocotirea dispozițiilor statutare si legale anterior arătate, se rețin următoarele:

Potrivit susținerilor reclamantei prin adoptarea punctului 3 și 10 din hotărârea AGOA criticată, au fost nesocotite prevederile art. art. 12 (i) si 25 din Actul Constitutiv și ale art.136¹ din Legea nr.31 din 1990.

Prin urmare, prin acțiunea promovată se solicită sancționarea abuzului de drept săvârșit de către acționarul majoritar cu ocazia exercitării dreptului de vot în cadrul adunării generale ordinare desfășurate la data de 24 martie 2013.

Într-adevăr, ca orice organism complex care grupează parteneri cu interese diverse, societatea pe acțiuni este expusă unor dificultăți de funcționare. Printre aceste dificultăți specifice se regăsește și opoziția sau conflictul între acționarii majoritari și minoritari. Astfel, pentru remedierea acestei stări conflictuale art. 136 indice 1 a fost introdus în structura Legii 31/1990 prin Legea nr. 441/2006, creându-se, astfel, obligația pentru acționari de a-și exercita drepturile cu bună-credință, în scopul prevenirii și reprimării abuzurilor de majoritate care se pot înregistra în adunările generale ale acționarilor, cât și pentru înlăturarea abuzului de minoritate a unor acționari care, deși minoritari, se opun în mod neîntemeiat și sistematic luării unor hotărâri necesare bunului mers al societății.

Așadar, în materie de societate, prevederile art.136¹ din Legea Societăților Comercială reglementează obligația acționarilor de a-și exercita drepturile cu bună credință, atât față de societate, cât și față de ceilalți acționari.

Promovarea cu prioritate a intereselor legitime ale societății nu poate decât să consacre prevalența lui affectio societatis ca fundament al constituirii și funcționării societății comerciale, respectarea interesului social trebuind să fie ținta oricărei manifestări de voință a acționarilor unei societăți. Orice atingere adusă acestui interes reprezentând o încălcare a pactului societar, iar hotărârea adunării generale în care s-a concretizat manifestarea de voință este supusă riscului anulării.

Acest articol sintetizează și consacră în mod expres cele două limite fundamentale ale exercițiului drepturilor acționarilor: buna credință și promovarea cu prioritate a intereselor legitime ale societății.

Prin urmare, pentru ca abuzul de majoritate să conducă la o anulare a deciziilor adoptate este necesar să se stabilească în prealabil de către reclamantă faptul că hotărârea nu a fost luată în interesul societății, ci este rezultatul exercitării discreționare a dreptului de vot de către acționarul majoritar, în vederea realizării intereselor sale individuale, în dauna interesului social și în scopul prejudicierii acționarilor minoritari.

În cazul de față nu s-a probat de către reclamantă faptul că punctele 3 si 10 din hotărârea adoptată nu sunt conforme interesului social, iar simpla invocare a abuzului de majoritate fără redarea modalității în care este afectat interesul societății nu poate determina admiterea acțiunii. Mai mult, prin chiar înscrisurile depuse de către reclamanta (raportul administratorilor, procesul verbal al adunării generale ordinare a acționarilor, bilanțul si propunerea de buget pentru anul 2013) se justifica din punct de vedere economic decizia de a reporta profitul net aferent exercițiului financiar 2012.

Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca hotărârile adunărilor generale exprimând voința socială colectivă, acestea sunt obligatorii, aplicându-se cu putere de lege pentru acționari, în temeiul principiului majorității. Această forță obligatorie a hotărârilor A__ poate fi afectată prin intervenția justiției în cazul în care se constată că acestea nu îndeplinesc condițiile de fond și de formă prevăzute de dispozițiile contractuale existente în actul constitutiv si în legea societara.

Având în vedere aceste aspecte, reținem că hotărârea adunării generale poate fi supusă numai unui control de legalitate, instanța judecătorească neputându-se pronunța asupra temeiniciei hotărârii A__ prin raportare la considerente de oportunitate a măsurilor adoptate printr-o astfel de modificare statutară.

Un eventual control de oportunitate ar echivala practic cu un amestec în administrarea societății, nepermis de Legea nr.31/1990.

De asemenea, cum administrarea unei întreprinderi presupune alegeri complexe, judecătorul nu poate să intervină în gestionarea societății la cererea minoritarilor nemulțumiți, politica de distribuire a profitului criticata de către reclamanta reprezentând tocmai o chestiune de oportunitate ce ține exclusiv de voința asociaților.

Prin urmare, în condițiile în care în cuprinsul înscrisurilor menționate au fost prezentate si explicate rațiunile pentru care se justifica propunerea de repartizare a profitului net aferent anului 2012 în contul rezultatul reportat (contul 117), afirmațiile reclamantei în sensul ca nu exista fundamentare a acestei decizii nu vor fi reținute.

Chiar daca legiuitorul a prevăzut prin dispozițiile anterior citate anumite masuri destinate sa protejeze drepturile acționarilor minoritari, instanța nu se poate substitui voinței acționarilor în adoptarea practicilor de administrare prudenta.

Or, prin petitul ce are ca obiect modificarea a articolului 3 din Hotărârea AGOA nr. 3/2013, reclamanta solicita instanței sa suplinească în mod nepermis voința acționarilor si sa dispună împărțirea profitului obținut din activitatea comercială desfășurată, între asociați, în cota parte, sub formă de dividende.

Contrar susținerilor reclamantei, în cauza nu se poate retine nici o nesocotire a dispozițiilor statutare prevăzute de 25.4 din actul constitutiv prin care se reglementează procedura plății dividendelor cuvenite acționarilor precum si competenta exclusiva a adunării generale ordinare în adoptarea unei asemenea hotărâri.

Aceasta clauza contractuala reprezintă, de altfel, o reiterare a dispozițiilor art. 111 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 31/1990 si are drept scop delimitarea competentelor organelor societare, respectiv identificarea celui în măsura sa hotărască distribuirea dividendelor, si nu poate fi interpretata în nici un caz ca statuând o obligație pentru adunarea generala de a dispune în mod imperativ distribuirea profitului către asociați, cum se solicita, în mod eronat, de către reclamanta.

De altfel, facultatea de apreciere a acestui for de conducere în materia împărțirii beneficiilor este recunoscuta si la punctul 6 al art. 25 din actul constitutiv, în cuprinsul căruia este prevăzuta necesitatea implementării unei politici de distribuire a profitului care sa respecte practicile unei administrări prudente si care sa permită dezvoltarea si progresul ulterior al societății.

Așadar, prin contractul de asociere la care a participat si reclamanta, în noțiunea de affectio societatis a fost integrata si preocuparea de a se asigura condițiile prielnice dezvoltării ulterioare a activității structurii create, remunerarea imediata a acționarilor nefiind singura perspectiva ce i-a condus înspre asociere.

De asemenea, prin repartizarea profitului în contul rezultatul reportat al societății, nu se realizează o excludere a asociaților minoritari de la împărțirea beneficiilor ori o încălcare a dreptului de proprietate, câta vreme aceste sume se regăsesc în continuare în patrimoniul societății pârâte, nefiind atribuite în mod discreționar acționarului majoritar.

Pentru toate aceste considerente, instanța a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta __________________________ admiterea acestuia, schimbarea in tot a hotărârii atacate , să se dispună scoaterea din cauză a Societății E________ SA și pe cale de consecință introducerea in cauză a SAPE, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

In motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la substituirea în drepturile și obligațiile Societatii E________ S.A. a Societatii de Administrare a Participațiilor în Energie (S.A.P.E.), așa cum a solicitat prin răspunsul la întâmpinare formulat (pag. 4 alin 1 din răspunsul la întâmpinare), societate înființata prin H.G. nr. 85/2013, astfel cum a fost completată și modificată prin HG nr. 203/19.03.2014.

Prin H.G. nr. 85/2013 a fost aprobată strategia de privatizare a _________________________, printre altele, și în restructurarea subscrisei prin divizarea parțială realizată prin desprinderea unei părți din patrimoniul ___________________ interesul acționarilor.

Urmare a divizării parțiale, a luat ființă, potrivit art. 1 alin (1A1) din HG 85/2013, o nouă societate, denumită «Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie», persoană juridică română, organizată sub forma unei societăți pe acțiuni.

Potrivit prevederilor art. 1 alin (1ind.2) lit. c) din HG 85/2013, astfel cum a fost completată și modificată prin HG nr. 203/19.03.2014, «Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie» trebuie să preia: drepturile și obligațiile __________________________ din calitatea de parte în orice litigii sau proceduri arbitrate în legătură cu contractele de privatizare ori cu participațiile minoritare transferate.

Mai mult decât atât, potrivit art. 7.1 lit. (a) (v) din Proiectul de divizare, E________ predă, iar «Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie» preia: toate litigiile (inclusiv drepturile litigioase aferente) în legătură cu contractele de privatizare transferate și toate litigiile (inclusiv drepturile litigioase aferente) în legătură cu participațiile minoritare transferate, inclusiv cele prevăzute în Anexa 5. După cum rezultă și din HG 85/2013 și din Proiectul de divizare, «Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie» trebuie să preia inclusiv litigiile din Anexa 5, iar nu Exclusiv.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecații (calitate procesuala activa) și, pe de alta parte, intre persoana paratului și cel obligat în același raport juridic (calitate procedurala pasiva).

În cursul procesului poate fi transmisa calitatea procesuala activa sau pasiva. Aceasta transmitere a calității procesuale poate fi legala sau convenționala. În cazul persoanelor juridice transmisiunea legala a calității procesuale are loc pe calea reorganizării persoanei juridice, parte în proces, prin comasare sau divizare, astfel încât persoana juridica nou creata, prin fuziune, pin absorbție, sau cele create prin diviziune (totala sau parțiala) dobândește calitatea de reclamant sau parat pe care o avea persoana supusa reorganizării.

Astfel, în contextul de mai sus, față de obiectul cauzei deduse judecății, apreciem faptul că, în cauză calitate procesuală activă are «Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie», calitate care i-a fost transmisa pe cale legală, respectiv pe calea reorganizării _____________________ la momentul promovării acțiunii avea calitate procesuală activă), prin divizare, fapt pentru care instanța de fond avea obligația de a cita în cauza aceasta societate și în consecința sentința civila nr. 4772, pronunțata de Tribunalul București, în Camera de Consiliu din data de 09.10.2014, este netemeinica și nelegala.

Instanța de fond, la pronunțarea sentinței, nu a analizat probele depuse la dosar de către societatea în dovedirea abuzului de majoritate, în sensul ca:

a)La Anexa nr. 4 la Ordinea de zi nu exista nicio fundamentare a modului în care urmează a se adopta propunerea Administratorilor din Raportul încheiat pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, cu atât mai mult cu cat se impunea aceasta fundamentare a măsurii ce urma sa fie aprobata de A__ întrucât administratorii nu au justificat propunerea de reportare a profitului;

b)În procesul verbal al ședinței adunării generale din 23 aprilie 2013, aflat la dosarul de fond, s-au consemnat afirmațiile verbale, nedovedite făcute de către reprezentantul acționarului majoritar cu privire la legiferarea unor posibile taxe, acordarea unui posibil acces preferențial la Sistemul Energetic N_______ pentru Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara care ar cauza costuri de achiziție de energie electrica pentru Consumul Propriu Tehnologic mai mari, precum și o posibila modificare a cadrului de reglementare care sa impună operatorilor de distribuție implementarea contoarelor inteligente/rețele inteligente, ceea ce ar impune efectuarea de investiții mari pentru societate, afirmații care nu pot tine loc de nota justificativa.

Precizează faptul ca, din punct de vedere economic, nu orice fenomen din piața de energie afectează activitatea unei societăți iar o susținere verbal făcută în ședința adunării generale chiar daca se menționează în procesul verbal al ședințe nu poate înlocui o nota de fundamentare ce trebuia anexata la ordinea de zi și adusa la cunoștința acționarilor pentru a primi mandatul în vederea votării acestui punct.

Susținerile verbale ale reprezentantului acționarului majoritar din ședința adunării generale din 23 aprilie 2013 s-au dovedit neîntemeiate, întrucât în anul 2014 Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara nu au primit niciun acces preferențial la Sistemul Energetic Național, fapt pentru care, în opinia sa, numai abuzând de puterea de majoritate acționarul majoritar a dispus nedistribuirea dividendelor.

În mod greșit instanța de fond a reținut faptul ca prin contractul de asociere la care a participat și societatea apelantă în noțiunea de affectio societatis a fost înregistrata și preocuparea de a se asigura condițiile prielnice dezvoltării ulterioare a activității structurii create întrucât, în speța, acțiunile Societatii E________ S.A. au fost vândute acționarului majoritar în baza H.G. nr. 528/2007, modificata prin H.G. 323/2008, privind unele masuri pentru privatizarea E________ Muntenia Sud S.A. încheindu-se în acest sens contractul de privatizare în care s-a stipulat în mod expres la art. 7(b) din contractul de privatizare, Anexa 9, Obligații Continue, (pag. 107 alin ultim), obligația acționarului majoritar de a folosi Prețul de Subscriere plătit la Finalizare pentru finanțarea Angajamentului Anticipat de Investiții, respectiv de dezvoltare ulterioara a societatii, și numai abuzând de puterea de majoritate acționarul majoritar a dispus nedistribuirea dividendelor.

Mai mult, așa cum rezulta din Raportul Administratorilor, Capitolul 5 informațiile financiare, subcapitolul 5.1 Elemente principale Bilanț la 31.12.2013, suma de 206,283,901 lei se regăsește la punctul V, ca sold la începutul anului, iar la pct. III din Bilanț nu a fost trecuta nicio investiție pe termen scurt, fapt pentru care susținerile verbale ale reprezentantului majoritar s-au dovedit a fi nefondate și în consecința, numai abuzând de puterea decizionala de majoritate, acționarul majoritar a dispus nedistribuirea dividendelor aferente exercițiului financiar 2012.

La pagina 13 din situația modificărilor capitalurilor proprii pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 s-a menționat expres faptul ca rezultatul reportat nerepartizat la sfârșitul anului 2012, este înregistrat în linia "rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita" mai mult, la pagina 6, indicatorul V, din Bilanțul S.C. E___ D__________ Muntenia S.A la data de 31 decembrie 2013, s-a menționat faptul ca în contul 117 exista un profit reportat an de an în cuantum de xxxxxxxxxxx lei, în care este inclusa și suma de xxxxxxxxxxx lei (xxxxxxxxxxx lei+ xxxxxxxxxxx = xxxxxxxxxxx), fapt pentru care numai printr-un abuz de majoritate intimata-parata nu a dispus distribuirea dividendelor.

În contextul celor de mai sus, este evident faptul ca intimata-parata nu a decis nedistribuirea profitului în vederea efectuării de investiții.

Sentința civila atacata încalcă dispozițiile art. 1881 alin (1) din Codul civil care prevede expres faptul ca "Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfășurarea unei activități (...), cu scopul de a împărți beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta". Față de dispozițiile legale mai sus menționate rezulta ca unul dintre elementele legale definitorii ale societatii este reprezentat de chiar scopul existentei acesteia, respectiv acela de împărțire între asociați a beneficiilor (profitului) rezultate din activitatea societatii.

Scopul uniunii acționarilor _____________________ acela al obținerii de profit sub forma dividendelor. Adunarea Generala a acționarilor care decide cu privire la repartizarea profitului pe destinații are sarcina de a proteja atât interesul acționarilor, cat și interesul social, dar în cazul în care acționarul majoritar abuzând de puterea sa decizionala în cadrul adunării generala, evita de alocarea de dividende, fără a exista o justificare reala a acestei decizii, s-ar putea pune în discuție satisfacerea intereselor sale personale, în defavoarea intereselor celorlalți acționari.

Față de cele învederate, apelanta solicită a se constata faptul că societatea apelantă a dovedit faptul că acționarul majoritar profitând de puterea de majoritate a decis reportarea an de an a profitului fara a exista o justificare reala a acestei decizii. În ședința adunării generale din 23 aprilie 2013 a dispus nerepartizarea profitului fara a exista o Nota de fundamentare întocmita pentru punctul 4 de pe Ordinea de zi, aflata la dosarul de fond, iar susținerile verbale ale reprezentantului acționarului majoritar din ședința adunării generale nu au avut o justificare reala, actuala și fundamentata privind propunerea Consiliului de Administrație (art.111, alin 1 litera a din Legea nr. 31/1990) cu privire la destinația profitului care nu vizează și alocarea de dividende așa cum rezulta din înscrisurile pe care le anexam în dovedirea apelului.

Precizează faptul ca prin reportarea an de an a profitului net realizat de către societate se încalcă dispozițiile art.136 ind.1 din Legea nr.31/1990, privind societățile comerciale, republicata, care prevăd expres faptul ca "acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari". După cum este cunoscut, exercitarea unui drept este vătămătoare pentru alții, dacă îmbracă forma unui abuz (qui suo iure utitur neminem laedit). D___ cu votul acționarului majoritar, care deține un număr de 51% din capitalul social al Societatii, profitând de puterea decizionala, s-a votat reportarea profitului și nerepartizarea dividendelor așa cum au solicitat ceilalți 2 acționari, fara a exista o justificare reala a acestei decizii. Simpla afirmație a intimatei-parate în ședința adunării generale ca se impune nedistribuirea profitului și reportarea lui întrucât se preconizează legiferarea unor posibile taxe precum și acordarea unui posibil acces preferențial la Sistemul Energetic N_______ pentru Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara care ar cauza costuri de achiziție de energie electrica pentru Consumul Propriu Tehnologic mai mari, fapt pentru care nu s-ar impune acordarea dividendelor, reprezintă un abuz al acționarului majoritar.

Apelanta solicită a se constata, de asemenea, faptul că:

• rațiunea efectuării actelor de comerț este aceea de a obține profit din activitatea desfășurata, acționarii aducând contribuții la capitalul social al societatilor comerciale,în scopul obținerii, pe viitor a dividendelor, fapt pentru care consideră ca acționarii nu și-au putut atinge scopul pentru care au aportat capitalul social și în consecința de a se bucura de prerogativa de a folosi și culege fructele (dividende), întrucât an de an profitul societatii a fost reportat prin votul acționarului majoritar;

• avantajarea directă sau indirectă a acționarului majoritar, prin violarea interesului comun al acționarilor, prin îndepărtarea unilaterală și subiectivă a acționarilor minoritari de la perspectivele care i-au condus înspre asociere este interzisă, întrucât echivalează cu un abuz de drept în forma abuzului de majoritate;

• anularea hotărârii adunării generale a acționarilor ca urmare a constatării abuzului de majoritate prin nejustificarea reale a deciziei de a reporta an de an dividende, apare ca o consecință firească a încălcării obligației de bună-credință și a încălcării dreptului și intereselor acționarilor minoritari de către acționarul majoritar care are putere decizionala;

• nulitatea hotărârii adoptate prin abuz de majoritate nu este altceva decât repararea în natură a prejudiciului suferit de acționarii minoritari care se vad în imposibilitatea de a beneficia de rodul acțiunilor deținute.

Intimata E___ Distribuția Muntenia SA a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiat a apelului formulat de E________, menținând, pe cale de consecința, Sentința civila nr. 4772/09.10.2014 pronunțata de Tribunalul București - Secția a Vl-a Civila prin care s-a apreciat cu privire la legalitatea Hotărârii Generale Ordinare a Acționarilor E___ D__________ MUNTENIA S.A. nr. 3/23.04.2013 a cărei anulare parțială s-a solicitat ca fiind temeinică și legală.

In motivarea întâmpinării s-a arătat că în mod corect instanța de fond a respins cererea formulata de E________ prin care a solicitat anularea parțiala a Hotărârii AGOA nr. 3/2013 prin modificarea art. 3 al hotărârii și anularea art. 10 din hotărâre, având în vedere faptul ca instanța a interpretat și aplicat în mod judicios dispozițiile legale ce reglementează adoptarea de hotărâri de către acționarii societatii, analizând toate argumentele invocate de părți.

După cum se poate observa din analiza cererii de apel, motivele invocate prin cererea formulata de E________ nu au în vedere hotărârea pronunțata de instanța de fond, nefiind aduse în concret critici cu privire la modul în care instanța a interpretat dispozițiile legale ce reglementează scopul lucrativ al societăților comerciale sau exercitarea dreptului de vot de către acționari, fiind reiterate argumentele invocate prin cererea introductiva de instanța.

În ceea ce privește prima critica invocata de apelanta, cu privire la așa-zisa omisiune a instanței de fond de a se pronunța cu privire la substituirea în drepturile și obligațiile E________ a Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (S.A.P.E.), solicita instanței de control judiciar sa observe faptul ca prin Răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei, apelanta reclamanta nu a invocat transmiterea calității procesuale active de către SAPE, prin motivele de apel încercând inducerea în eroare a instanței.

Astfel, după cum se poate lesne observa, în Răspunsul la întâmpinare, reclamanta doar a menționat, printre argumentele invocate pe fondul cauzei (pag. 3-4), faptul ca a avut loc divizarea parțiala a E________ și înființarea SAPE prin H.G. nr. 85/2013, modificata prin H.G. nr. 203/2014 și H.G. nr. 477/2014, care s-a substituit în drepturile E________ inclusiv în litigiile în curs, urmând a prelua prin protocol și acest litigiu, fără însă a indica date concrete cu privire la data efectiva de la care divizarea își produce efectele sau cu privire la data preconizata pentru semnarea protocolului, nefiind alăturate în dovedire înscrisuri care sa ateste aceste mențiuni.

De altfel, clarificarea cadrului procesual activ în cauza nu a fost realizata nici de reprezentantul apelantei reclamante la termenul de judecata din data de 09.10.2014, care avea posibilitatea invocării acestor aspecte ca și chestiune prealabila, cu toate ca interesul pentru soluționarea cauzei în cadru legal aparține acesteia.

Chiar și în ipoteza analizării aspectelor invocate de către apelanta, va rugam sa apreciați cu privire la lipsa de certitudine și de coerenta în argumentarea transmiterii calității procesuale active, apelanta invocând practic în susținerea apelului propria culpa, contrar principiului ne mo auditur propriam turpitudinem allegans.

Astfel, în primul rând, intimata solicită a se observa faptul ca data substituirii SAPE în drepturile E________, în privința acestui litigiu este incerta, atât în raport de data intrării în vigoare a H.G. nr. 85/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă publică de majorare a capitalului social prin aport de capital privai al Societății Comerciale de Distribuție .și Furnizare a Energiei Electrice ,,E________" - S.A. București (publicata în Monitorul Oficial nr. 147 din 19.03.2013) prin raportare la data înregistrării cererii de chemare în judecata pe rolul Tribunalului București, respectiv 30.04.2014.

Chiar și prin raportare la data intrării în vigoare a H.G. nr. 203/2014 de modificare a H.G. nr. 85/2013, respectiv 24.03.2014, în lipsa oricăror clarificări din partea reclamantei, pare ca și la data înregistrării acțiunii pe rolul Tribunalului București (30.04.2014), substituirea SAPE în drepturile E________ se realizase, astfel încât E________ nu prezenta legitimare procesuala activa pentru formularea cererii de chemare în judecata.

Or, în considerarea aspectelor mai sus prezentate, rezulta fara putința de tăgada faptul ca interesul clarificării cadrului procesual activ aparține apelantei-reclamante în scopul investirii instanței în vederea pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, iar nu al creării de confuzii suplimentare cu privire la cadrul procesual.

În caz contrar, lipsa depunerii diligentelor pentru întrunirea tuturor condițiilor legale pentru exercitarea acțiunii civile, nu poate fi imputata decât apelantei-reclamante, acțiunea dobândind astfel caracter cel puțin superficial, daca nu chiar abuziv.

Mai mult decât atât, din lecturarea motivelor de apel invocate, se poate cu ușurința observa faptul ca apelanta menține starea de incertitudine cu privire la obiectul transmiterilor în urma divizării, precizând la pag. 2, ultimul paragraf, faptul ca în Proiectul de divizare se prevede ca SAPE preia toate litigiile (...) inclusiv cele prevăzute în Anexa 5, în contextul în care în Anexa 5 a Proiectului de divizare astfel cum este publicat pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului sunt enumerate numai litigiile aflate pe rolul tribunalului arbitrai ICC Paris, iar pe de alta parte în mențiunile formulate în Răspunsul la întâmpinare se preconizează încheierea unui protocol de preluare a litigiului, fără însă a fi clarificata situația încheierii acestui protocol în cuprinsul apelului.

În concluzie, atâta vreme cat apelanta nu aduce minime clarificări cu privire la momentul operării transmisiunii calității procesuale active și în raport de prevederile art. 38 și 39 Cod procedura civila, instanța de fond nu avea posibilitatea de a pune în discuție aceasta chestiune, nefiind cert daca la chiar momentul înregistrării acțiunii E________ avea calitate procesuala activa, astfel încât sa se impună citarea SAPE în calitate de succesor în drepturi (în lipsa oricăror indicații cu privire la datele de contact al acestei societăți) respectiv respingerea acțiunii ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa. De altfel, în raport de prevederile art. 39 alin. 2 Cod procedura civila, învederează instanței de control judiciar faptul ca pana în acest moment nici SAPE, indicat ca fiind succesorul în drepturi al E________, având cunoștința de existenta litigiului, nu a formulat nicio cerere în cadrul acestui dosar pentru a clarifica situația cadrului procesual activ.

Pe fondul cauzei, în raport de susținerile apelantei, intimata solicită a se aprecia cu privire la temeinicia analizei realizate de către instanța de fond a probelor administrate în cauza și a susținerilor părților, considerentele reținute în respingerea acțiunii fiind corecte și pertinente.

Astfel, în ceea ce privește lipsa notei de fundamentare cu privire la propunerea înscrisa la punctul 3 pe ordinea de zi, învederează instanței faptul ca acesta nu reprezintă motiv de nulitate/anulare parțială a Hotărârii nr. 3/2013, mai ales având în vedere faptul ca atât în Procesul verbal al Adunării generale ordinare a acționarilor, cat și în Bilanțul și Propunerea de buget 2013 aflate la dosarul cauzei, se justifica atâta din punct de vedere economic, cat și tehnic, decizia de a reporta profitul net aferent exercițiului financiar 2012.

În aceasta privința, intimata solicită a se observa faptul că, deși calificate de către apelantă doar ca susțineri verbale ale acționarului majoritar (...) care s-au dovedit neîntemeiate, la momentul formulării acestor explicații în cadrul ședinței acestea reprezentau estimări realiste în raport de modificările preconizate ale politicii naționale în domeniul energetic, iar faptul ca în cursul anului 2014 aceste modificări nu s-au concretizat poate fi imputat intimatei.

Mai mult decât atât, în cuprinsul Bilanțului și în Propunerea de buget 2013, se pot cu ușurința observa care au fost calculele care au stat la baza propunerii de reportare a profitului, în raport de indicatorii economico-financiari, apelanta fiind singurul acționar care pretinde ca nu regăsește justificarea reala a acestor calcule.

De altfel, după cum se poate observa, întreaga argumentare a apelului, ca și a cererii introductive de instanță, este construita în jurul ideii ca prin adoptarea celor doua puncte din cuprinsul Hotărârii nr. 3/2013 acționarul majoritar urmărește satisfacerea intereselor sale personale, în defavoarea intereselor celorlalți acționari, fara insa a observa faptul ca profitul nu este repartizat acționarului majoritar ci în contul societatii.

Astfel cum a arătat și în fata instanței de fond și corect s-a reținut în cuprinsul sentinței, în cazul de fata nu s-a probat de către reclamanta faptul ca punctele 3 și 10 din hotărârea adoptata nu sunt conforme interesului social, iar simpla invocare a abuzului de majoritate fara redarea modalității în care este afectat interesul societatii nu poate determina admiterea acțiunii, tata vreme cat (...) prin chiar înscrisurile depuse de către reclamanta (...) se justifica din punct de vedere economic decizia de a reporta profitul net aferent exercițiului financiar 2012.

Prin urmare, atâta vreme cât motivarea apelului are la baza ideea vătămării interesului personal al apelantei-reclamante prin nedistribuirea de dividende și nu se argumentează și nu se probează în niciun fel vătămarea interesului societar, este evidenta lipsa de temei a cererii de apel. Astfel, este evident ca interesul social trebuie sa primeze în fata interesului individual, iar alocarea dividendelor este operațiune care trebuie sa se realizeze cu prudenta și diligenta specifica în domeniul afacerilor, ținând seama de contextul general în care se desfășoară activitățile specifice și de riscurile pe care le implica desfășurarea activității societatii în cadrul reglementat.

Or, în speța, prin aprobarea modalității de repartizare a profitului net aferent exercițiului financiar 2012 de la punctul 3 al Hotărârii AGOA nr. 3/2013, s-a urmărit protejarea interesului societatii prin repartizarea în contul 117 (rezultatul reportat), urmărindu-se prevenirea unui impact negativ al modificărilor legislative previzionate în anul 2014 în sectorul energetic, care nu exclude repartizarea pe viitor a dividendelor către acționari.

De altfel, reluarea cu obstinație a ideii conform căreia prin adoptarea Hotărârii nr. 3/2013 s-a urmărit avantajarea directa sau indirecta a acționarului majoritar, prin violarea interesului comun al acționarilor, prin îndepărtarea unilaterala și subiectiva a acționarilor minoritari de la perspectivele care i-au condus înspre asociere, releva încă o data faptul ca apelanta nu aduce niciun fel de argument legal în susținerea apelului, atâta vreme cat instanța de fond a subliniat, în mod judicios, faptul ca prin repartizarea profitului în contul rezultatul reportat al societatii, nu se realizează o excludere a asociaților minoritari de la împărțirea beneficiilor ori o încălcare a dreptului de proprietate, câtă vreme aceste sume se regăsesc în continuare în patrimoniul societatii, nefiind atribuite discreționar acționarului majoritar.

În drept s-au invocat prevederile art. 471 și urm. Cod Procedura Civila, art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și in raport de actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:

Prima critică referitoare la faptul că instanța de fond nu s-a pronunțată cu privire la substituirea in drepturile și obligațiile Societății E________ SA a Societății de Administrare a Participațiilor in Energie (S.A.P.E) așa cum a solicitat prin răspunsul la întâmpinare formulat, nu poate fi reținută de către Curte. Cu privire la acest aspect Curtea reține că apelanta reclamantă n a solicitat instanței de fond să ia act de transmiterea calității procesuale astfel cum susține, prin răspunsul la întâmpinare aceasta arătând doar că prin divizarea parțială, in condițiile legii, a societății reclamante s-a înființat Societatea de Administrare a Participațiilor in Energie și că această societate s-a substituit in drepturile ________________________ in litigiile in curs, urmând a prelua prin protocol și prezentul litigiu. Prin urmare nu a existat o solicitare din partea reclamantei de a se lua act de transmiterea calității procesuale pe de o parte, iar pe de altă parte nu a fost depus la dosar protocolul de preluare a litigiului menționat de reclamantă, astfel că prima instanță nu putea dispune introducerea in cauză a SAPE in lipsa dovezii transmiterii calității procesuale de la reclamanta __________________ această societate.

Și cea de-a doua critică referitoare la faptul că prima instanță nu a analizat probele depuse la dosar in dovedirea abuzului de majoritate nu este fondată. Astfel, la pronunțarea hotărârii, instanța de fond a avut in vedere raportul administratorilor, procesul verbal al adunării generale ordinare a acționarilor, bilanțul și propunerea de buget pentru anul 2013, toate aceste înscrisuri justificând din punct de vedere economic decizia de a reporta profitul net aferent exercițiului financiar 2012. Faptul că nu există o notă de fundamentare cu privire la propunerea înscrisă la punctul 3 pe ordinea de zi nu reprezintă un motiv de nulitate parțială a hotărârii nr.3/23.04.2014 întrucât așa cum s-a arătat mai sus decizia reportării profitului pe anul 2012 a fost justificată de bilanțul și propunerea de buget pe anul 2013, raportul administratorilor și procesul verbal al adunării generale ordinare a acționarilor.

Nu s-a dovedit existența unui abuz de majoritate prin faptul că intimata pârâtă nu a efectuat investiții deoarece așa cum rezultă din înscrisurile menționate mai sus, decizia de reportare a profitului a fost luată in vederea protejării interesului societății prin prevenirea unui impact negativ al modificărilor legislative previzionate in anul 2014 in sectorul energetic. Împrejurarea că aceste modificări legislative nu au mai avut loc in anul 2014 nu poate fi imputat intimatei pârâte, pe de o parte, iar pe de altă parte reportarea profitului pe anul xxxxx nu semnifică faptul că pe viitor nu se vor repartiza dividende către acționari.

In fine, și ultima critică este nefondată. Este adevărat că potrivit art.1881 alin.1 C.civ scopul societății este acela de a de împărții beneficiile, însă aceste dispoziții legale se completează cu cele ale Legii nr.31/1990. Or, societatea pe acțiuni, ca orice societate comercială se constituie in scopul de a obține beneficii, acestea putând să fie împărțite între acționari sub formă de dividende sau pot fi reinvestite in vederea optimizării activității societății. Prin urmare obținerea de profit nu înseamnă in mod obligatoriu că acesta trebuie împărțit între acționari sub forma dividendelor, adunarea generală a acționarilor putând hotărî și reinvestirea profitului. De altfel chiar in actul constitutiv la intimatei se prevede la art.25 pct.2 faptul că profitul societății se va repartiza conform hotărârii adunării generale a acționarilor și dispozițiilor legale in vigoare, iar la pct.6 al aceluiași articol se prevede că, in limita permisă de lege, societatea va implementa o politică de distribuire a profitului care să urmeze practicile de administrare prudentă și dezvoltarea și progresul ulterioare ale Societății.

In mod corect a reținut prima instanță și faptul că prin repartizarea profitului in contul rezultatul reportat nu se realizează o excludere a asociaților minoritari de la împărțirea beneficiilor ori o încălcare a dreptului de proprietate câtă vreme aceste sume se regăsesc in continuare in patrimoniul societății intimate.

Având in vedere aceste considerente, Curtea in temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă __________________> cu sediul în București, __________________________.9, sector 1, împotriva sentinței civile nr.4772/09.10.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă ____________________________ SA cu sediul în București, _____________________. 41-43. sector 1, ca nefondat.