R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția a II –a civilă de C_________

Administrativ și Fiscal

Nr. operator de date cu caracter personal:3159

Dosar nr.3557/83/C/2014 – A

DECIZIA NR.94/26.03.2015-A

Ședința publică din 26 MARTIE 2015

Președinte: S____ D______ - judecător

Judecător : F______ M______

Grefier : C______ I______

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului litigii cu profesioniști, formulat de apelantul intervenient M_____ I___ cu domiciliul ales în Oradea, _____________________-15, județul Bihor și apelanta pârâtă ________________ prin administrator M_____ I___ cu sediul ales în Oradea, _____________________-15, județul Bihor în contradictoriu cu intimatul reclamant M_____ V_____ domiciliat în Oradea, _____________________-15 împotriva sentinței nr.460 din 4 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect anulare hotărâre A__.

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în data de 12 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.03. 2015 .

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Constată că prin sentința nr. 460 din 4 noiembrie 2013, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de pârâta ____________________. și de intervenientul principal M_____ I___.

A respins ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal a numitului R____ A_____ F_____, invocată de pârâta ____________________. și de intervenientul principal M_____ I___.

A admis cererea principală precizată formulată de reclamantul M_____ V_____, cu domiciliul ales în Oradea, ______________________-15, jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâta ____________________., cu sediul procesual ales în Oradea, _____________________ – 15, jud. Bihor, înregistrată la O.R.C. Bihor sub nr. JXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxxx.

A dispus anularea hotărârii adunării generale a asociaților ____________________. nr. 1/17.10.2012, respectiv a hotărârii adunării generale a asociaților ___________________. nr. 2/17.10.2012.

A admis excepția lipsei calității de reprezentant a intervenientului principal M_____ I___, cu domiciliul procesual ales în Oradea, _____________________-15, jud. Bihor.

A respins ca nefondată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în interes propriu M_____ I___, cu domiciliul procesual ales în Oradea, _____________________-15, jud. Bihor împotriva reclamantului M_____ I___, cu domiciliul procesual ales în Oradea, _____________________-15, jud. Bihor.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, la data de 17.10.2012, ora 16 a avut loc adunarea generală a asociaților ____________________., având ca ordine de zi aprobarea încheierii de către ____________________. a contractelor de licență/actelor adiționale pentru toate mărcile/desenele/modelele industriale proprietatea societății, împuternicirea d-nei R___ C_______ A_____, în calitate de administrator al ____________________., pentru semnarea, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, a contractelor de licență/actelor adiționale asupra mărcilor/desenelor/modelele industriale proprietatea ____________________., respectiv Diverse.

În cuprinsul procesului-verbal al adunării generale a asociaților ____________________. încheiat la data de 17.10.2012, s-a menționat faptul că la ședință au fost prezenți administratorul ____________________., respectiv asociații M_____ I___ și M_____ V_____, ședința finalizându-se fără adoptarea vreunei decizii, în condițiile în care cei doi asociați nu au căzut de acord asupra adoptării primului punct de pe ordinea de zi, reținându-se totodată că pct. 2 de pe ordinea de zi a rămas fără obiect.

Instanța a reținut că prin acțiunea introductivă precizată, reclamantul M_____ V_____ a solicitat anularea hotărârii A__ nr. 1/17.10.2012, respectiv a hotărârii nr. 2/17.10.2012, adoptate în cadrul ședinței adunării generale a asociaților ____________________. din aceeași dată. În principal reclamantul a solicitat anularea celor două hotărâri ca urmare a faptului că asociatul M_____ V_____ nu a fost convocat pentru adunarea generală în care se pretinde că ar fi fost adoptate cele două hotărâri A__ contestate, respectiv ca urmare a inexistenței unui convocator având ordinea de zi menționată în cuprinsul celor două hotărâri.

Ab initio, instanța a apreciat, cu referire la excepția lipsei interesului legitim al reclamantului privind formularea prezentei acțiuni, excepție invocată de pârâta ____________________., prin administrator M_____ I___, că această excepție este nefondată. Astfel, instanța a reținut că atât reclamantul M_____ V_____ cât și intervenientul în interes propriu M_____ I___ au calitatea de asociați ai ____________________., conform actului constitutiv al societății, depus la dosar, aportul celor doi asociați la capitalul social fiind de câte 50%, conform art. 7 din actul constitutiv. În calitatea sa de asociat, reclamantul M_____ V_____ are în mod incontestabil un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni, adoptarea unor hotărâri legale de către adunarea generală a asociaților având consecințe directe asupra bunei funcționări a societății în care și acesta deține calitatea de asociat.

Astfel, în condițiile în care apreciază că hotărârile adoptate de către A__ sunt nelegale, oricare dintre asociați poate formula acțiuni având ca obiect anularea unor astfel de hotărâri, neputându-se reține lipsa sa de interes legitim, un astfel de drept fiind recunoscut de prevederile art. 196 din Legea nr. 31/1990 a societăților.

Nu se poate reține nici susținerea pârâtei ____________________. în sensul că lipsa interesului legitim al reclamantului ar rezida în faptul că prin anularea celor două hotărâri acesta ar încerca să promoveze în funcția de administrator persoane care îi sunt afiliate, o astfel de susținere nefiind dovedită în vreun fel.

În ceea ce privește susținerea pârâtei ____________________. în sensul că în calitate de investitor străin în România, asociatul M_____ I___ beneficiază de protecția Acordului din 29 mai 2002 între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 901/12.12.2002, astfel că, în această calitate, are dreptul de a se implica în managementul societății I________ S.R.L., iar administrarea societății de către investitorul său nu poate fi decât în interesul acesteia, instanța a reținut că, deși în esență această susținere este justă, ea nu poate legitima adoptarea de către un asociat a unor hotărâri A__ cu încălcarea prevederilor legale, ori tocmai acest aspect este susținut de către reclamantul M_____ V_____.

Pentru aceste considerente, excepția lipsei interesului legitim al reclamantului privind formularea prezentei acțiuni a fost apreciată de către instanță ca nefondată, fiind respinsă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant legal a numitului R____ A_____ F_____, invocată de pârâta ____________________., precum și de către intervenientul principal M_____ I___, instanța a reținut următoarele:

Calitatea de director general a numitului R____ A_____ F_____ a fost atribuită persoanei menționate anterior conform contractului individual de muncă nr. 2/07.11.2012, fiind semnat atât acest înscris cât și fișa postului aferentă, de către angajat. Funcția pe care susnumitul a fost angajat este cea de director general, cod C__ xxxxxx (director general societate comercială), conform pct. E din contractul individual de muncă menționat (filele 183-187 dosar).

Conform fișei postului de director general, semnată pe fiecare pagină de către numitul R____ A_____ F_____, acesta are printre atribuții, conform art. 4, reprezentarea societății în relațiile cu terții, instituțiile și autoritățile publice, inclusiv în relațiile cu asociații societății.

Ab initio, instanța a reținut că este competentă în virtutea textului art. 124 N.C.P.C. a se pronunța asupra solicitării pârâtei ____________________., privind constatarea nulității contractului de muncă a numitului R____ A_____ F_____, precum și a fișei postului. Totodată, instanța a reținut că aspectele menționate nu reprezintă chestiuni prejudiciale, acestea nevizând fondul cauzei, ci aspecte de procedură, privind calitatea de reprezentant legal al pârâtei ____________________., a numitului R____ A_____ F_____.

În ceea ce privește solicitarea pârâtei ____________________., privind constatarea nulității contractului de muncă a numitului R____ A_____ F_____, precum și a fișei postului, instanța a reținut că această apărare a pârâtei, în susținerea lipsei calității de reprezentant legal a susnumitului, în ceea ce privește reprezentarea pârâtei ____________________., este nefondată, în condițiile în care codul C__ xxxxxx, raportat la data încheierii contractului individual de muncă al acestuia – 07.11.2012 – corespundea funcției de director general societate comercială.

Totodată, nulitatea înscrisului intitulat „Fișa postului” ca urmare a lipsei consimțământului ____________________., invocată de către pârâtă, nu poate fi reținută, instanța a constatat că acest înscris este semnat de către angajatul R____ F_____ A_____ și că, totodată, Contractul individual de muncă nr. 2/07.11.2012 cuprinde mențiunea expresă, la pct. F, în sensul că atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă. Or, o astfel de prevedere, menționată în cuprinsul unui înscris semnat de către administratorul de la acea dată al ____________________. – R___ A_____ C_______, înscris care a fost și ștampilat, denotă însușirea prevederilor din cuprinsul Fișei postului de către societatea ____________________., astfel că susținerea pârâtei în sensul că nu a existat consimțământul societății la întocmirea Fișei postului apare ca nefondată, urmând a fi înlăturată ca atare.

Înscrisurile menționate anterior, depuse în probațiune, au fost apreciate de către instanță ca legitimând calitatea de director general a numitului R____ A_____ F_____ al ____________________., instanța apreciind că o eventuală lipsă a datei certe a înscrisurilor respective privește doar opozabilitatea față de terți a acestora, neavând nici o relevanță cu privire la legalitatea contractului individual de muncă și valabilitatea acestuia, cu consecința conferirii dreptului de reprezentare a pârâtei I________ S.R.L., motiv pentru care excepția lipsei calității de reprezentant legal a acestuia a fost respinsă ca nefondată.

Nu în ultimul rând, instanța a reținut că și în situația în care ar fi constatat nulitatea contractului de muncă a numitului R____ A_____ F_____, conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte numai pentru viitor.

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a intervenientului principal M_____ I___, invocată prin răspunsul la întâmpinare, cu referire la depunerea de către acesta a întâmpinării în numele pârâtei ____________________., instanța a reținut că această excepție trebuie analizată prin raportare la fondul acțiunii introductive precizate, în condițiile în care pe fondul cauzei este contestată și legalitatea Hotărârii A__ nr. 1/17.10.2012, prin care intervenientul principal M_____ I___ a fost numit administrator al ____________________.

Astfel, analizând fondul acțiunii precizate deduse judecății, instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 196 din Legea nr. 31/1990 a societăților, dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată […].

Instanța a reținut că dreptul de a participa la adunările generale reprezintă unul dintre drepturile fundamentale conferite de lege asociaților, fiind un atribut inerent dreptului de proprietate asupra părților sociale. În absența lui, asociatul nu își poate apăra interesele proprii și nici nu poate exercita un control real asupra funcționării societății. Orice limitare sau restrângere a dreptului de a participa la adunările generale trebuie să fie expres prevăzută de lege sau de actul constitutiv.

Astfel, instanța a reținut că exercitarea deplină a acestui drept presupune ca și condiție prealabilă convocarea legală a asociaților. Stabilirea respectării acestei exigențe presupune raportarea la prevederile art. 8 din Actul constitutiv al pârâtei ____________________.

Potrivit acestor prevederi, convocarea Adunării Generale poate fi făcută prin afișare la sediul societății, însoțită de un convocator ce va fi semnat de către asociați, sau prin scrisoare simplă sau recomandată, cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii adunării.

Reclamantul M_____ V_____ invocat nerespectarea acestor prevederi ale actului constitutiv, precizând că nu a semnat vreun convocator având ordinea de zi care apare în hotărârile A__ nr. 1/17.10.2012, respectiv nr. 2/17.10.2012, arătând totodată că nici nu i-a fost comunicat vreun astfel de convocator.

Instanța a reținut , analizând probațiunea cu înscrisuri administrată în cauză de către părți, că pentru adunarea generală a asociaților ____________________. din data de 16.10.2012, ora 16, administratorul R___ A_____ C_______ a emis un convocator având următoarea ordine de zi: aprobarea încheierii de către ____________________. a contractelor de licență/actelor adiționale pentru toate mărcile/desenele/modelele industriale proprietatea societății, împuternicirea d-nei R___ C_______ A_____, în calitate de administrator al ____________________., pentru semnarea, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, a contractelor de licență/actelor adiționale asupra mărcilor/desenelor/modelele industriale proprietatea ____________________., respectiv Diverse.

În cuprinsul acestuia s-a mai menționat faptul că, în cazul în care cvorumul de ședință nu va fi întrunit în data de 16.10.2012, se va convoca Adunarea Generală a Asociaților în data de 17.10.2012, la aceeași adresă, la aceeași oră și cu aceeași ordine de zi (fila 47 dosar).

Conform proceselor-verbale din datele de 16.10.2012, respectiv 17.10.2012 , la cele două adunări generale au fost prezenți ambii asociați, dar nu s-a luat nici o hotărâre, în condițiile în care aceștia nu au convenit asupra adoptării primului punct de pe ordinea de zi.

Totodată, instanța a reținut că, conform procesului-verbal al adunării generale a asociaților ____________________. din data de 17.10.2012, administratorul R___ C_______ A_____ a constatat că nu mai sunt alte puncte pe ordinea de zi, astfel că a declarat închisă ședința adunării generale a asociaților ____________________.

Instanța a apreciat , având în vedere cele expuse mai sus, că adoptarea hotărârilor A__ nr. 1/17.10.2012, ora 16, respectiv nr. 2/17.10.2012, ora 16, prin care asociatul M_____ I___ a fost ales ca administrator, respectiv director general al ____________________., a fost făcută cu nerespectarea prevederilor art. 8 din actul constitutiv al ____________________., respectiv a prevederilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților.

Lipsa unui convocator având ordinea de zi alegere administrator, respectiv director general al ____________________., coroborată cu absența de la ședința adunării generale a asociatului M_____ V_____, absență care rezultă din cuprinsul procesului-verbal al adunării generale a asociaților ____________________. din data de 17.10.2012, este contrară prevederilor actului constitutiv al societății pârâte, respectiv prevederilor legale menționate anterior.

Instanța a reținut ca nefiind aplicabile nici prevederile actului constitutiv conform cărora adunările generale ținute în țară […] de către asociații reprezentând cel puțin 70% din capitalul social și hotărârile luate în cadrul acestor adunări cu votul a cel puțin 70% din capitalul social sunt legale și statutare, fără a fi necesară îndeplinirea formalităților de mai sus în ceea ce privește convocarea, nu sunt incidente în speță, ca urmare a faptului că la adunarea generală a asociaților din data de 17.10.2012, ora 16, adunare în cadrul căreia au fost adoptate cele două hotărâri A__ contestate, a fost prezent doar asociatul M_____ I___, reprezentând 50% din capitalul social al societății.

Nu pot fi reținute nici susținerile pârâtei ____________________. în sensul că numitul M_____ I___, în calitate de investitor străin în România, beneficiază de protecția Acordului din 29 mai 2002 între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 901/12.12.2002, astfel că, în această calitate, are dreptul de a se implica în managementul societății I________ S.R.L. Astfel, prioritatea aplicării dreptului comunitar invocată de către pârâtă, în raport cu dispozițiile Legii nr. 31/1990 a societăților, nu poate fi reținută de instanță, o astfel de prioritate fiind recunoscută de prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție numai în situația existenței unor neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, ori în cauză nu s-a constatat existența unor astfel de neconcordanțe. Mai mult, existența acordurilor internaționale cu aplicabilitate în dreptul intern al unui stat membru nu poate avea semnificația legitimării subiectelor de drept intern de a nesocoti dreptul intern pozitiv.

Justificarea oferită de către pârâta ____________________., în sensul că s-a procedat la adoptarea celor două hotărâri ca urmare a demisiei administratorului R___ C_______ A_____, a fost apreciată de instanță ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care actul constitutiv oferă posibilitatea desfășurării adunării generale a asociaților în prezența asociaților reprezentând cel puțin 70% din capitalul social, hotărârile urmând a fi adoptate cu aceeași majoritate și fără a fi necesară existența unei convocări prealabile. Mai mult, actul constitutiv al I________ S.R.L. stabilește și faptul că dacă administratorul unic refuză sau este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, asociații au dreptul de a convoca o adunare generală pentru numirea unui nou administrator unic sau a unui nou consiliu de administrație, însă cu condiția emiterii în prealabil a unei înștiințări pentru prima adunare generală, care poate cuprinde mențiunea privind ziua și ora la care se va desfășura a doua adunare generală, atunci când prima nu s-ar putea ține .

Nu în ultimul rând, instanța a constatat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților, invocate de intervenientul principal M_____ I___, textul legal menționat având în vedere ipoteza în care adunarea generală este legal constituită la prima convocare, ori, în prezenta cauză, din considerentele expuse anterior instanța a reținut că însăși convocarea adunării generale a asociaților ____________________. din data de 17.10.2012, ora 16, nu a fost efectuată cu respectarea prevederilor actului constitutiv sau a celor legale,

În aceste condiții, instanța a reținut că adoptarea hotărârilor A__ nr. 1/17.10.2012, respectiv nr. 2/17.10.2012 a avut loc cu încălcarea exigențelor impuse de lege și de actul constitutiv al ____________________., motiv pentru care acțiunea introductivă precizată apare ca fiind fondată.

Reținând nelegalitatea adoptării hotărârilor A__ contestate, cu consecința anulării celor două hotărâri, având în vedere și efectele specifice atașate sancțiunii nulității, instanța a constatat că intervenientul principal M_____ I___ nu are calitatea de administrator, respectiv director general al ____________________., calități care i-au fost atribuite în urma adoptării celor două hotărâri contestate.

Instanța nu s-a pronunțat asupra celorlalte motive de nelegalitate a hotărârilor A__ contestate de către reclamantul M_____ V_____, având în vedere reținerea ca temeinice a primelor două motive de nelegalitate a actelor contestate, respectiv lipsa convocării reclamantului la adunarea A__ din data de 17.10.2012, ora 16, având ca obiect alegere administrator și director general, respectiv lipsa unui convocator al adunării generale A__ având această ordine de zi.

În aceste condiții, soluția care se impune a fi adoptată în privința excepției lipsei calității de reprezentant a intervenientului principal M_____ I___, cu referire la depunerea de către acesta a întâmpinării în numele pârâtei ____________________., este admiterea excepției.

Totodată, ținând cont de faptul că prin cererea de intervenție principală formulată de intervenientul principal M_____ I___ s-a solicitat respingerea acțiunii, cu consecința recunoașterii valabilității hotărârilor A__ contestate, instanța, având în vedere soluția care va fi adoptată cu privire la fondul cauzei, a respins ca nefondată cererea de intervenție în interes propriu formulată de M_____ I___.

Împotriva acestei sentințe, în termen, a formulat apel ________________ și M_____ I___, prin care solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii judecătorești atacate în sensul respingerii

cererii de chemare în judecată formulată de V_____ M_____ arătând motivele de apel:

În mod eronat, prima instanță a respins excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de societate și de intervenientul principal M_____ I___.

Potrivit art. 32 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru admisibilitatea unei acțiuni civile este necesar ca reclamantul să justifice un interes. Coroborând cu prevederile art. 33 din Noul Cod de Procedură Civilă, rezultă că una dintre condițiile imperative pe care trebuie să le întrunească interesul afirmat este acela de a fi legitim.

Analizând această excepție, instanța de fond a reținut că „în calitatea sa de asociat, reclamantul M_____ V_____ are în mod incontestabil un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni", însă chiar această calitate naște în sarcina persoanelor în cauză obligația de a acționa numai în interesul societății.

Introducerea unei acțiuni în anularea unei hotărâri A__ prin care a fost numit un organ de conducere în cadrul societății, este făcută în scopul de a determina rămânerea societății fără organe de conducere și reprezentare. Această consecință a anulării hotărârii este de natură a afecta bunul mers al societății si, în plus, îi favorizează asociatului V_____ M_____ demersurile în vederea numirii în funcțiile respective a persoanelor afiliate domniei sale.

O asemenea delegare s-a făcut în mod nelegal de către doamna R___ C_______ către R____ A_____, care în prezent nu mai deține funcția de administrator al societății întrucât a renunțat la mandat.

Domnul M_____ I___, în calitate de investitor străin în România beneficiază de protecția Acordului din 29 mai 2002 între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 901 din 12 decembrie 2002. În această calitate, domnia sa dorește să-și exercite dreptul de a se implica în mod direct în managementul societății I________ S.R.L. Administrarea societății de către investitorul său nu poate fi decât în interesul acesteia, fiind mai presus de orice îndoială că investitorul este în mod direct interesat de bunul mers al societății manifestând maximă diligență în administrarea acesteia.

P___ promovarea cererii de chemare în judecată se urmăresc interese contradictorii interesului societății I________ S.R.L., pentru a permite exercitarea în mod nelegal a atribuțiilor de administrare a societății de către terțe persoane. Aceste intenții au fost deja materializate prin arogarea abuzivă a atribuțiilor de reprezentare a societății de către domnul R____ A_____ care a depus în mod nelegal întâmpinare la dosar în numele I________ S.R.L.

Se încearcă anularea de comun acord a hotărârilor A__ nr. 2 din 17 octombrie 2012 de către reclamantul V_____ M_____ și societatea I________ S.R.L. prin persoane fără drept de reprezentare a acestei societăți. Astfel, prin întâmpinarea depusă în mod nelegal de domnul R____ A_____ pentru societatea I________ S.R.L., se achiesează practic la cererea formulată de domnul V_____ M_____ prin care s-a solicitat anularea hotărârilor A__ din data de 17 octombrie 2012.

Consideră că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei de interes, motiv pentru care solicită să modifice hotărârea primei instanțe în sensul respingerii cererii ca formulată de către o persoană lipsită de interes.

Arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală - încălcarea art. 425 alin. (1) lit. a) NCPC - întrucât a omis să se pronunțe asupra tuturor susținerilor.

Se indică punctual, aspectele asupra cărora instanța de fond a omis să se pronunțe, fapt ce a generat încălcarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) NCPC:

(I) Instanța nu s-a pronunțat asupra motivului prin care se susține lipsa calității de reprezentant a numitului R____ A_____, întemeiată pe prevederile art. 151 NCPC. Menționează că însăși instanța de judecată a consemnat că s-a invocat acest argument în susținerea excepției lipsei calității de reprezentant în textul încheierii din 19.09.2013.

(II) Instanța nu s-a pronunțat asupra celor invocate cu privire la lipsa de relevanță a fișei postului, în sensul că nu s-a pronunțat asupra incidenței sau lipsei incidenței, prevederilor art. 290 NCPC.

(III) Instanța nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate cu privire la lipsa calității de reprezentant față de împrejurarea că un contract de muncă nu este apt să confere puteri de administrare și de reprezentare a unei societăți comerciale, în acest sens fiind necesară existența unei hotărâri A__ de numire în funcția de administrator.

(IV)Instanța nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în sensul dovedirii calității de reprezentant a domnului I___ M_____, prin raportare la prevederile art. 210 alin. (1) NCC și art. 193 alin. (3) NCC, coroborate cu art. 1 alin. (2) NCC.

Prima instanță în mod eronat a respins ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal cu privire la numitul R____ A_____ F_____, invocată de subscrisa.

In primul rând, potrivit art. 151 NCPC, calitatea de reprezentant în cadrul procesului civil se poate face exclusiv cu extras din registrul public care atestă această calitate sau printr-o hotărâre A__.

Sub marginala „cererea formulată prin reprezentant", prevederile art. 151 alin. (4) NCPC, stabilesc faptul că: „Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor". In cazul de față, întrucât persoana juridică este o societate comercială, extrasul impus de prevederile art. 151 NCPC trebuie să fie obținut de la ONRC, singura autoritate a statului abilitată să țină evidențele în ceea ce privește societățile comerciale.

La ONRC, pentru a putea fi înregistrată persoana desemnată în calitate de administrator este necesar a fi depusă o hotărâre a Adunării Generale a Asociaților. Acest act este singurul care poate fi înscris în registrul comerțului, fiind singurul care poate exprima voința asociaților, aceștia din urmă fiind cei care pot acorda dreptul de reprezentare a societății.

Prevederile aceluiași art. 151 NCPC, la alin. (3) impun depunerea unei copii legalizate de pe înscrisul doveditor al calității de reprezentant, prevederile alin. (4) reprezentând un beneficiu acordat părților aflate în litigiu, pentru o mai facilă dovedire a calității de reprezentant.

Prima instanță a omis să se pronunțe în vreun fel cu privire la aceste susțineri, pronunțând astfel o hotărâre nelegală cu referire la excepția lipsei calității de reprezentant a numitului R____ A_____.

De asemenea, prima instanță nu a avut în vedere că potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, prerogativa reprezentării societății aparține doar administratorilor acesteia.

În concordanță cu prevederile art. 9 din Actul constitutiv, societatea este administrată de către unul sau mai mulți administratori, temporari și revocabili, care formează un consiliu de administrație sau de către un administrator unic. Numirea și înlocuirea administratorilor se face exclusiv de către Adunarea Generală a Asociaților. Totodată, s-a prevăzut în actul constitutiv că, doar administratorul unic poate cumula și funcția de director general.

Astfel, în cazul în care adunarea generală desemnează un administrator unic, atunci numai acesta poate să îndeplinească și funcția de director general. P___ reglementarea acestei posibilități, asociații nu au intenționat ca societatea să fie condusă de către două organe distincte, ci au intenționat, în scopul unei mai bune funcționări a societății, să permită administratorului unic să cumuleze și funcția de director general. Atribuțiile acestei funcții sunt minimale și nu acordă dreptul de reprezentare a societății în relațiile cu terții, motiv pentru care nu se poate accepta, sub nici o formă, ideea că directorul general administrează societatea.

Această intenție a asociaților cu privire la ocuparea funcției de director general, doar de către administratorul unic, reiese atât din prevederile actului constitutiv, cât și din deciziile ulterioare luate de către adunarea generală, atunci când au revocat administratorul unic și au numit o altă persoană pentru această calitate, permițându-i doar acesteia să cumuleze cele două calități. Astfel, în mod vădit tendențios, exact în ziua în care dna R___ C_______ A_____ și-a prezentat demisia din calitatea de administrator al societății I________ SRL, aceasta a încheiat un contract individual de muncă pentru postul de director general cu dl. R____ A_____ F_____, deși nu avea dreptul să încheie un astfel de contract.

Art. 71 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 restricționează transmiterea dreptului de reprezentare de către administrator doar la situația în care această facultate i-a fost acordată în mod expres. Or, este ușor de observat că această facultate nu i-a fost niciodată acordată fostului administrator, dna. R___ C_______.

Singura justificare ce se poate găsi pentru această situație este aceea că, de câțiva ani, domnul V_____ M_____, asociat alături de M_____ I___ în ________________, încalcă sistematic convenția inițială și urmărește prin orice mijloace să acapareze controlul în cadrul grupului de societăți pe care-1 dețin .

În acest scop, acesta și-a aservit majoritatea administratorilor din grupul de societăți, determinându-i pe aceștia să acționeze exclusiv în interesul său personal și să fraudeze interesele sociale (exemplul relevant în acest sens fiind numita R___ C_______ A_____ și numitul R____ A_____ F_____).

Situația creată în prezenta speță nu reprezintă altceva decât un exemplu elocvent al diferitelor tertipuri patentate de numitul V_____ M_____, prin care acesta încearcă să dobândească în mod nelegal întreaga putere de decizie în cadrul grupului de societăți.

De altfel, contractul de licență a fost încheiat între ________________, pretins reprezentată de către R____ A_____ F_____ și ______________________________ Export SRL, pretins reprezentată de către V_____ M_____. Astfel, este evident că V_____ M_____ încearcă să își aroge toate beneficiile pe care societățile le dobândesc, exclusiv pentru interesul personal și pentru înlăturarea subsemnatului de la emolumentul societăților pe care le-au înființat.

In subsidiar, arată că numitul R____ A_____ F_____ — fără a deține calitatea de administrator - își arogă în mod fraudulos calitatea de reprezentant legal al ________________.

Potrivit art. 77 din Legea nr. 31/1990, a cărui aplicare în privința societăților comerciale cu răspundere limitată este expres prevăzută la art. 197 alin. (3) din LSC,asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel."

Din interpretarea celor două texte menționate, se poate concluziona că administrarea, numirea și mandatul administratorilor în cadrul unei societăți comerciale cu răspundere limitată se stabilesc de către asociați prin actul constitutiv sau, eventual, prin hotărâri ulterioare ale adunării generale adoptate de aceștia, în condițiile legii.

Numirea sau revocarea administratorului societății pârâte se realizează doar prin hotărârea adunării generale, adoptată în condițiile prevăzute de actul constitutiv. In acest sens, asociații au hotărât că doar administratorul unic poate cumula această calitate cu cea de director general.

Potrivit art. 8 din actul menționat, numai adunarea generală a societății pârâte hotărăște asupra celor mai importante probleme din activitatea societății și numai aceasta poate numi sau înlocui administratorii. Administratorul unic nu avea dreptul să încheie contractul individual de muncă al dl. R____ A_____ F_____ pentru ocuparea postului de director general, întrucât, pe de o parte, această activitate nu intra în sfera atribuțiilor delegate administratorului, iar, pe de altă parte, numai administratorul unic, desemnat în condițiile statutare de către adunarea generală a asociaților, putea să ocupe funcția de director general. În acest sens, menționează că dl. R____ nu a fost numit niciodată administrator în cadrul societății pârâte.

Dna. R___ A_____ C_______ ar fi putut să încheie un contract individual de muncă pentru postul de director general, doar dacă, în prealabil, ar fi fost mandată de către adunarea generală a asociaților, printr-o hotărâre legal adoptată. Or, în lipsa unei astfel de hotărâri administratorul nu putea să încheie un astfel de contract, fiind contrar celor cuprinse în actul constitutiv.

Dna. R___ A_____ C_______ nu avea mandatul necesar pentru încheierea contractului individual de muncă al numitului R____ A_____ F_____ pentru ocuparea postului de director general, cu atât mai mult cu cât a decis acest lucru exact în ziua în care și-a prezentat demisia din funcția de administrator unic. Art. 71 din Legea societăților comerciale statuează că administratorul are dreptul de a transmite dreptul de a administra societatea numai în cazul în care această facultate i-a fost acordată în mod expres.

P___ încheierea contractului individual de muncă, administratorul unic a abuzat de semnătura socială în mod nepermis.

Așadar, pe lângă faptul că este nelegal/nestatutar contractul individual de muncă, sub nici o formă dl. R____ A_____ F_____ nu poate justifica în baza acestui act calitatea de reprezentant al societății, neputând încheia acte juridice cu terții în numele societății I________ SRL sau reprezenta societatea în litigii. Față de aceste aspecte, solicită să se constate inexistența dreptului dl. R____ A_____ F_____ de a reprezenta societatea.

Se arată că instanța de fond a respins în mod nelegal constatarea nulității contractului de muncă și a fișei postului.

Instanța de fond a respins cererea reținând că aceasta este nefondată „în condițiile în care codul C__ xxxxxx, raportat la data încheierii contractului individual de muncă al acestuia - 7.11.2012 - corespundea funcției de director general societate comercială".

Conform contractului de muncă depus la dosarul cauzei, numitului R____ A_____ i-a fost atribuită o ocupație intitulată „Director General societate comercială", cod C__ xxxxxx.

P___ Ordinul nr. 1.832/2011 emis de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției sociale, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 132/2013, a fost adoptată ultima formă a Clasificării Ocupațiilor din România, aplicabilă din data de 6 februarie 2013.

Conform acestui ordin, la categoria 1 din care face parte codul C__ xxxxxx, folosit în mod nelegal de R____ A_____, figurează „Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice".

In mod similar, în cadrul subcategoriei 1.1. din care face parte codul C__ xxxxxx, folosit în mod nelegal de R____ A_____, figurează Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice.

________________ nu este o autoritate publică și nici o societate cu capital de stat, ci este o societate comercială privată, capitalul aparținând 100% unor investitori suedezi, motiv pentru care codul C__ xxxxxx nu poate fi folosit pentru încadrarea salariaților în cadrul ________________.

Față de argumentele prezentate mai sus, consideră că cele reținute de instanța de fond cu privire la nulitatea contractului de muncă și a fișei postului sunt nelegale.

Arată că instanța, a respins cererea de constatare a nulității fișei postului, considerând că nu se poate reține lipsa consimțământului ________________ întrucât acest înscris este semnat de către angajatul R____ A_____ F_____ și că totodată, contractul individual de muncă nr. 2/07.11.2012 cuprinde mențiunea expresă la pct. F, în sensul că atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă. În plus, instanța de fond mai reține că semnătura dnei. R___ A_____ (administratorul de la acea dată) și ștampila existente pe contractul individual de muncă denotă însușirea înscrisului de către ________________.

Se arată că înscrisul depus la dosarul cauzei intitulat „Fișa postului" este lovit de nulitate întrucât a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 1179 NCC - condițiile esențiale pentru validitatea contractului. Acest text de lege impune drept condiție de validitate a contractului existența consimțământului.

Actul intitulat „Fișa postului" nu poartă semnătura și ștampila autorizate ale ________________, ceea ce echivalează cu lipsa totală a consimțământului ________________. , în aceste condiții, lipsind consimțământul societății, nu se poate pune problema existenței unei fișe a postului legal încheiate din moment ce angajatorul nu și-a dat acceptul cu privire la atribuțiile ce ar urma a fi îndeplinite de numitul R____ A_____. De fapt, înscrisul intitulat Fișa postului a fost confecționat de această persoană pentru a încerca să inducă în eroare instanță cu privire la persoana care are calitatea de reprezentant al ________________.

Față de cele arătate, fiind evidentă lipsa consimțământului ________________, să se constate nulitatea înscrisului depus la dosarul cauzei în data de 03.10.2013 intitulat „Fișa postului".

Fișei postului nu poate fi apt să-și producă vreun efect juridic, pentru următoarele considerente:

Nu este menționat contractul de muncă față de care a fost întocmită fișa postului. Pentru a îndeplini această calitate, de anexă la contractul de muncă nr. 2/07.11.2012, pe înscrisul ce a fost depus în data de 03.10.2013 intitulat „Fișa postului" trebuia să se facă mențiunea că este anexă la contractul de muncă în cauză.

Nu este menționată persoana a cărei fișă a postului este întocmită. Înscrisul intitulat „Fișa postului", depus în data de 03.10.2013 la dosarul cauzei nu menționează care este persoana a cărei fișă a postului este întocmită. În nici un paragraf al acestui înscris nu se menționează faptul că fișa postului aparține numitului R____ A_____. În aceste condiții, ca și la pct. (i), devin aplicabile prevederile art. 290 NCPC, în sensul că înscrisul „Fișa postului" nu are nici o legătură cu contractul de muncă nr. 2/07.11.2012.

Înscrisul a dobândit dată certă abia la momentul depunerii în instanță, anume 03.10.2013.

Actul intitulat „Fișa postului" este un înscris ce nu avea dată certă la momentul depunerii sale la dosarul cauzei, fiind dobândită această caracteristică din data de 03.10.2013, în temeiul art. 278 pct. 2 NCPC.

În aceste condiții, anterior momentului 03.10.2013, acest înscris nu poate produce nici un efect, rezultând astfel că depunerea întâmpinării de către ________________ prin R____ A_____ s-a făcut cu nerespectarea prevederilor referitoare la probarea calității de reprezentant, actul de procedură urmând a fi lovit de nulitatea absolută necondiționată, în acord cu prevederile art. 176 pct. 2 NCPC.

Argumentele instanței în ceea ce privește aceste susțineri sunt profund neîntemeiate și nelegale. Astfel, instanța de fond susține că, „o eventuală lipsă a datei certe a înscrisurilor respective privește doar opozabilitatea față de terți a acestora, neavând nici relevanță cu privire la legalitatea contractului individual de muncă și valabilitatea acestuia".

Într-adevăr, lipsa datei certe are ca efect inopozabilitatea față de terți a actului respectiv. P___ urmare, fișa postului este lipsită de relevanță anterior momentului 03.10.2013 (dată la care a fost depusă în instanță). Numitul R____ A_____ nu poate justifica o calitate de reprezentant a I________, în baza fișei postului, la momentul formulării întâmpinării, aspect ce trebuie să se concretizeze în admiterea excepției lipsei calității de reprezentant.

Față de aceste considerente solicită modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii excepției lipsei calității de reprezentant cu privire la numitul R____ A_____ pentru I________ și anulării întâmpinării depuse de această persoană.

Dreptul de a reprezenta societatea I________ aparține domnului I___ M_____ în calitate de asociat fondator.

Doamna R___ C_______ și-a dat demisia din această funcție. In cazul în care mandatul administratorului încetează, societatea are obligația, prin intermediul unei hotărâri A__ să numească o nouă persoană în funcția de administrator.

Arată că trebuie avute în vedere prevederile Acordului din 29 mai 2002 dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 651/2002. P___ ratificare, acordul a devenit parte a dreptului intern.

În calitate de investitor suedez, protejat în baza Legii nr. 651/2002, realizat o ________ investiții în România. Una dintre aceste investiții este __________________, care a luat naștere ca urmare a asocierii cu fratele meu (tot cetățean suedez) V_____ M_____.

Potrivit art. 2 pct. 3 din acest acord, fiecare parte contractantă va asigura întotdeauna un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosința, posesia sau înstrăinarea acestora, precum și achiziționarea de bunuri și servicii sau vânzarea producției acestora".

De asemenea, art. 2 pct. 4 prevede că: „Investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările legale ale părții contractante pe teritoriul căreia acestea sunt făcute, beneficiază de deplină protecție a prezentului acord și, în nici o situație, o parte contractantă nu va acorda un tratament mai puțin favorabil decât cel cerut de dreptul internațional. Fiecare parte contractantă va respecta orice obligație pe care și-a asumat-o față de un investitor al celeilalte părți contractante cu privire la investiția sa".

În temeiul Legii nr. 651/2002, statul român s-a obligat să ofere cetățenilor suedezi, un tratament just și echitabil în ceea ce privește investițiile lor, obligându-se să nu afecteze, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosința, posesia sau înstrăinarea acestora.

În aceste condiții, consideră că este aplicabil art. 210 din Noul Cod civil (Legea 287/2009 privind Codul civil) care stabilește că: (1) Până la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor care privesc persoana juridică se fac de către fondatori ori de către persoanele fizice sau juridice desemnate în acest scop.

Cu toate acestea, având în vedere că legea nu reglementează situația în care mandatul administratorului cu drept de reprezentare a încetat, societatea neavând în acest caz un reprezentant legal, consideră că se aplică prin analogie dispozițiile art. 210 alin. (2) NCC. In sprijinul aplicării art. 210 NCC prin analogie vin prevederile art. 1 alin. (2) NCC care statuează în sensul că în cazurile neprevăzute de lege se aplică dispozițiile legale privitoare la situațiile asemănătoare.

Mai mult decât atât, art. 1913 alin. (3) NCC prevede că „dacă prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrată de asociați, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul în interesul societății. Operațiunea făcută de oricare dintre ei este valabilă și pentru partea celorlalți, chiar fără a le fi luat consimțământul în prealabil".

Având în vedere aceste prevederi, persoanele în drept să reprezinte S.C. I________ S.A. sunt fondatorii.

Atât prevederile Legii nr. 31/1990, cât și prevederile noului Cod civil sunt în sensul că, dreptul de reprezentare aparține fiecăruia dintre administratori, fiecăruia dintre fondatori. P___ urmare, în speță, fondatorii au dreptul de a reprezenta societatea.

Art. 1916 din noul Cod civil reglementează expres pluralitatea de administratori, reglementarea fiind în acord cu regulile mandatului. Astfel, „când sunt mai mulți administratori, fără ca prin împuternicire să se determine puterile fiecăruia sau să fie obligați să lucreze împreună, fiecare poate administra singur în interesul societății, cu bună-credință".

Instanța de fond a omis în tot să se pronunțe pe aceste aspecte, pronunțând o hotărâre nelegală, anulabilă.

Cu privire Ia capătul de cerere privind anularea hotărârilor A__, prima instanță în mod incorect a admis-o dispunând anularea hotărârilor A__ nr. 1 și 2 din 17.10.2012.

Pentru a decide în acest sens, instanța s-a bazat pe susținerile intimatului-reclamant, V_____ M_____, potrivit cărora, pe de o parte, nu a fost convocat pentru adunarea generală acționarilor societății I________ S.R.L., iar, pe de altă parte, nu ar fi avut loc Adunarea Generală a Acționarilor având respectiva ordine de zi. Din înscrisurile care au fost depuse la dosarul instanței de fond reiese însă, că această hotărâre a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor legale.

Susținerea potrivit căreia domnul V_____ M_____ nu ar fi fost convocat pentru Adunarea a Asociaților este neîntemeiată. Convocatorul pentru A__ a fost depus la dosar chiar de către reclamantă, acest convocator fiind redactat de către fostul administrator al societății doamna R___ C_______ A_____. Domnul V_____ M_____ a avut cunoștință de existența ședințelor adunării generale a asociaților acesta prezentându-se la sediul societății atât în prima zi de convocare, cât și în a doua zi de convocare. Susținerea potrivit căreia asociatul deținând 50% din capitalul social al societății nu a fost convocat este neîntemeiată.

Instanța a apreciat că adoptarea hotărârilor A__ nr. 1 și 2 din 17.10.2012 a fost făcută cu nerespectarea prevederilor art. 8 din actul constitutiv al ________________, respectiv a prevederilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților.

Aceste hotărâri au fost adoptate în contextul manifestării voinței în sensul renunțării la mandat, de către doamna administrator al ________________, în cadrul ședinței A__ din data de 17 octombrie 2012, aspect consemnat în procesul-verbal al ședinței. Renunțarea doamnei R___ C_______ la mandatul de administrator nu poate fi contestată de reclamant, întrucât această manifestare de voință a fost reiterată ulterior, fiind întreprinse chiar demersurile de menționare a demisiei doamnei R___ C_______ la Oficiul Registrului Comerțului.

Asociatul V_____ M_____, deși convocat la adunarea generală a asociaților, în data de 17 octombrie 2012, a sosit mai târziu. Domnia sa a luat cunoștință de dezbaterile privind demisia fostului administrator al societății. în condițiile în care domnia sa nu s-a prezentat la ora 16:00 potrivit convocatorului, adunarea generală a asociaților nu avea obligația reluării dezbaterilor în momentul sosirii sale. Mai mult decât atât, la momentul prezentării la ședința A__, asociatul M_____ V_____ nu a manifestat și nu a solicitat să se consemneze vreo poziție contrară față de aspectul menționat. Insă, fără a avea în vedere aceste aspecte, instanța de fond a reținut în mod incorect absența asociatului M_____ V_____ de la ședința adunării generale.

În cererea introductivă de instanță, pentru fundamentarea în drept a aspectelor invocate, intimatul-reclamant s-a întemeiat pe prevederile art. 117 alin. (6) din Legea societăților comerciale și solicită constatarea nulității absolute a unei hotărâri A__ adoptate de societatea I________, societate cu răspundere limitată.

Contrar susținerilor intimatului-reclamant și potrivit celor atestate în chiar cuprinsul procesului-verbal, hotărârea A__ a fost adoptată la sediul societății în data de 17.10.2012, la ora 16:00. Ulterior adoptării hotărârilor, s-a prezentat și domnul V_____ M_____. însă faptul că domnia sa a întârziat la ședința adunării generale a asociaților nu poate invalida hotărârea A__ adoptată în condițiile legii la ora stabilită în convocator.

Or, Adunarea Generală fusese convocată inițial pentru data de 16 octombrie 2012, dată la care nu a putut adopta o hotărârea valabilă din cauza neîntrunirii majorității cerute. Adunarea Generală s-a întrunit la a doua convocare în data de 17 octombrie 2012. Pe cale de consecință, hotărârea A__ adoptată de asociatul care deține 50% din capitalul social a fost adoptată și semnată în mod valabil.

Cu privire la această împrejurare, instanța a decis că nu sunt aplicabile prevederile actului constitutiv pe motiv că, la adunarea generală a asociaților din data de 17.10.2012 ora 16:00, a fost prezent doar asociatul M_____ I___, reprezentând 50% din capitalul social al societății.

De altfel, instanța de fond a stabilit și că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 193 alin. (3) întrucât convocarea nu a fost efectuată în mod corespunzător.

P___ întâmpinarea depusă la dosar, M_____ V_____ și _________________ solicită anularea apelului formulat de către ________________, ca fiind formulat de către o persoană care nu are calitate de reprezentant, iar în subsidiar, ca nefondat, și, respingerea ca nefondat apelul declarat de M_____ I___ împotriva sentinței civile nr.460/2013 din data de 04 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Bihor, menținerea ca legală și temeinică a acestea, pentru următoarele motive:

P___ cererea formulată de către intimatul M_____ V_____ la data de 21.03.2013 și înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor în cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, acesta a solicitat instanței de judecată constatarea nulității Hotărârii A__ nr. 1/17.10.2012 adoptată de asociatul I________, respectiv dl. I___ M_____, hotărâre prin care se pretinde că s-ar fi luat act de demisia

administratorului I________, dna. R___ A_____ C_______ și s-ar fi numit ca administrator al societății dl. M_____ I___. Motivele de nulitate invocate de către dl. V_____ M_____ se referă la: lipsa convocării dlui. V_____ M_____ la Adunarea Generală în care se pretinde că s-a adoptat hotărârea nr. 1/17.10.2012; inexistența vreunui convocator având ordinea de zi menționată în Hotărârea A__ nr. 1/17.10.2012 și cauza ilicită care a stat la baza adoptării aceleiași hotărâri A__.Ulterior acțiunea a fost precizată de către intimat, acesta solicitând instanței de judecată constatarea nulității Hotărârii A__ nr. 2/17.10.2012, prin care dl. I___ M_____ s-a numit, în mod nelegal, director general al I________.

Față de acțiunea formulată și precizată, a depus întâmpinare I________, prin dl. F_____ A_____ R____, în calitate de Director General., solicitând instanței învestite admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată. În același timp, tot pentru I________ a depus întâmpinare și dl. I___ M_____, în calitate de administrator, invocând excepția lipsei calității de reprezentant a dlui. R____ A_____ pentru I________, excepția lipsei de interes a dlui. V_____ M_____ în promovarea acțiunii, precum și caracterul neîntemeiat al acțiunii.

La data de 05.09.2013, dl. I___ M_____ a formulat cerere de intervenție principală, care a fost admisă în principiu de către instanța de judecată.

Impotriva acestei sentințe au declarat apel I________, prin dl. M_____ I___ și acesta din urmă, în nume propriu, arătând motivele de apel :

II. Cu privire la apelul formulat de I________ prin M_____ loan

Excepția lipsei calității de reprezentant legal al I________ a dlui. M_____ loan

P___ declarația de apel se menționează că ar avea calitatea de apelant împotriva Sentinței nr. 460/2013 și I________, reprezentată prin administrator M_____ loan. Față de această împrejurare, invocăm excepția lipsei calității de reprezentant legal a I________ a dlui. M_____ loan și solicităm anularea apelului declarat de către acesta în numele I________, întrucât a fost formulat de către o persoană care nu are calitatea de reprezentat.

Potrivit Codului civil, vor fi considerate acte juridice care emană chiar de la persoana juridică numai acelea care sunt făcute de către organele de administrare care au fost numite în mod legal și au dobândit, astfel, această calitate. Or, în prezenta cauză, cu prilejul judecății în primă instanță s-a statuat cu autoritate de lucru judecat, fie și provizorie, că are calitatea de reprezentant legal a I________ numai dl. R____ F_____ A_____, în timp ce hotărârile A__ nr. 1 și 2/17/10.2012, prin care dl. I___ M_____ și-a arogat în mod nelegal calitatea de administrator și director general al aceleiași societăți, au fost anulate, ele încetându-și în mod retroactiv efectele. P___ urmare, la acest moment au fost desființate hotărârile A__ pe care dl. M_____ I___ le-a invocat ca acte de numire și temei din care decurgea calitatea sa de reprezentat, motiv pentru care acesta nu mai are dreptul de a încheia acte juridice sau de a exercita căi de atac în numele I________, neavând dreptul de a angaja societatea.

La acest moment, astfel cum corect a statuat prima instanță, singura persoană care are calitatea de reprezentant legal și care este îndreptățită să formuleze cereri în numele I________ este dl. R____ A_____ F_____, iar nu dl. M_____ I___. Pentru aceste motive, invocă excepția lipsei calității de reprezentant a dlui. M_____ I___ și solicită anularea apelului declarat de către I________, întrucât a fost formulat de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant al acesteia.

2. Netemeinicia apelului formulat de I________ prin M_____ I___

In subsidiar, în măsura în care se va trece peste excepția lipsei calității de reprezentant a I________ a dlui. M_____ I___, solicită respingerea apelului ca nefondat.

III. Netemeinicia apelului formulat de M_____ I___

P___ apelul formulat este criticată soluția primei instanțe prin care s-a respins excepția lipsei de interes a dlui. M_____ V_____ în formularea acțiunii în constatarea nulității hotărârilor A__ nr. 1 și 2/17.10.2012. Prima instanță în mod corect a reținut că acesta are un interes incontestabil în formularea unei astfel de acțiuni, având în vedere calitatea sa de asociat ce deține 50% din capitalul social al I________.

In acest sens, s-a dovedit în primă instanță că cele două hotărâri A__ a căror nulitate a fost constatată, au fost adoptate de către dl. M_____ I___ atât cu încălcarea legii, cât și cu încălcarea actului constitutiv al societății I________. S-a reținut în mod corect că dl. M_____ V_____ nu a propus, nu a fost convocat și nici nu a participat la adunarea generală în cadrul căreia dl. M_____ I___ ar fi fost numit administrator și director general. Dimpotrivă, astfel cum rezultă din probele administrate în primă instanță, în data de 17.10.2012 atât dl. M_____ I___, cât și dl. M_____ V_____ au participat la o altă adunare generală condusă de dna. administrator R___ C_______ A_____, adunare ce a avut ca ordine de zi aprobarea încheierii contractelor de licență și desemnarea mandatarului care să încheie aceste contracte.

În aceste condiții, din moment ce exista obligația legală și statutară a dlui. M_____ I___, pe care acesta a încălcat-o, de a transmite un convocator care să menționeze expres și explicit ordinea de zi a adunării generale în cadrul căreia acesta ar fi dorit numirea unui alt administrator și director general, iar, în lipsa convocatorului dl. M_____ V_____ a absentat de la adunarea în cadrul căreia au fost adoptate cele două hotărâri anulate, este evident interesul intimatului și al societății înseși, în promovarea ac