R O M A N I A
TRIBUNALUL C____ S______
R E Ș I Ț A
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Cod operator 2896
DECIZIA CIVILĂ NR. 1219/A
Ședința publică din data de 27.11.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C______ M____, judecător
JUDECATOR: V_________-S____ V______
GREFIER: M_____ L____ MAGNOLIA
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul __________________________ SRL împotriva sentinței civile nr. 725/27.05.2015 pronunțate de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXX/2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transport Rutier – I____________ Teritorial 5 având ca obiect anulare proces verbal de contravenție – HG 1373/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, expunerea referatului cauzei de către grefierul de ședință, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar,
Instanța constată depusă la dosarul cauzei prin serviciul registratură din data de 12.11.2015 adresa emisă de Ministerul Transporturilor – ISCTR.
Instanța, potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, procedează la verificarea competenței materiale, teritoriale și generale în soluționarea prezentei cauze, și, având în vedere dispozițiile art. 95 Cod procedură civilă raportat la art. 34 alin.2 din OG nr.2/2001, constată că este competentă material, teritorial și general pentru soluționarea cauzei.
În temeiul disp. art. 255, raportat la art. 258, coroborat cu disp. art. 292 N.C.P.C., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, având în vedere că acestea sunt admisibile și de natură a contribui la soluționarea acesteia.
Instanța constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În baza art. 392 Cod de pr.civilă, instanța deschide dezbaterile pe fond și în baza art. 394 Noul Cod de pr.civilă, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL ,
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr. XXXXXXXX/24.03.2015, petenta __________________________ SRL a solicitat în principal anularea procesului verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx din 02.03.2015, întocmit de ISCTR – I____________ Teritorial 5 Timișoara, iar în subsidiar înlocuirea amenzii acordate cu sancțiunea „Avertisment”.
În motivarea plângerii, se arată că la data de 02.03.2015, pe raza localității Buchin, DN 6 km 445, în urma controlului efectuat de intimat, a fost depistat un vehicul care transporta material lemnos, fără a avea la bord tichet de cântar.
Se arată de către petentă că aceasta nu transporta bunuri divizibile, materialele lemnoase nefiind considerate bunuri divizibile, astfel că nu se face vinovată de contravenția reținută în cuprinsul procesului verbal încheiat.
A mai învederat că lemnul a fost cântărit la destinatar, că la încheierea procesului verbal s-au încălcat disp. art. 16 și 19 OG 2/2001 și a solicitat restituirea amenzii de 500 RON achitată.
Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 194 Cod pr. civilă și art. 31și urm. din OG 2/2001.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare (filele 35-40 dosar) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
La dosar au fost administrate probe cu înscrisuri, din analiza cărora, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx din 02.03.2015, întocmit de ISCTR – I____________ Teritorial 5 Timișoara, petenta a fost sancționat cu amendă de 2.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. a și ped. de art. 8 al. 1 lit. b din HG 1373/2008.
S-a reținut că în data de 02.03.2015, în urma unui control realizat pe raza localității Buchin, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2.000 lei, pentru că a fost depistat autovehiculul înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, utilizat de societatea petentă, care efectua transport rutier de bunuri divizibile în trafic național conform avizului de însoțire a mărfii nr. 428/02.03.2015, fără a deține la bordul vehiculului tichet de cântar, eliberat de furnizor ______________________, conform art. 44 din OMTI 980/2011.
Analizând sub aspect formal procesul verbal de contravenție conform art. 34 OG 2/2001, instanța a constatat că acesta cuprinde toate elementele prevăzute de art. 16 și urm. OG 2/2001, întrucât a fost menționat motivul pentru care actul nu a fost semnat de un martor asistent.
De asemenea, procesul verbal nu a fost semnat de reprezentantul legal pentru că acesta nu era prezent, motiv pentru care în mod firesc nu putea formula obiecțiuni, șoferul vehiculului neputând reprezenta societatea pentru că este doar un prepus al petentei.
Privitor la fondul cauzei, din înscrisurile depuse la dosar de către intimat, instanța a reținut că petenta transporta rumeguș și deșeuri de lemn de la ______________________ pentru _____________________ cu avizul de însoțire a mărfii nr. 428/02.03.2015 (fila 16) și pentru care existau notele de intrare-recepție nr. xxxxxxx și xxxxxxx/02.03.2015, însă la bordul vehiculului nu deținea și tichet de cântar eliberat de furnizor.
Astfel, întrucât aceasta nu deținea la bordul vehiculului tichet de cântar, iar bunurile transportate nu intră în categoria material lemnos, prev. de pct. 17 din anexa la Legea 46/2008 (Codul Silvic în vigoare la data faptei) și care sunt exceptate prin HG 470/2014, s-a constatat că în sarcina petentei a fost reținută contravenția și sancțiunea a fost aplicată corect pentru faptă de către agentul constatator.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins plângerea petentei menținând procesul verbal de contravenție încheiat acesteia.
Împotriva acestei sentințe, la data de 31.08.2015 a formulat apel petentul, solicitând admiterea apelului, în principal desființarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale, iar pe fond solicită anularea procesului verbal ___________ nr. xxxxxxxx/02.03.2015 avand in vedere ca petentul nu a săvarsit fapta imputata prin acesta; iar în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului. În ipoteza admiterii apelului, solicită restituirea sumei în cuantum de 500 lei achitata cu titlu de amendă contraventională în termen de 48 de ore.
În motivarea cererii de apel, se mentioneaza ca sentinta apelată este nemotivată, instanța de fond nemotivând soluția de respingere a criticilor de nelegalitate a procesului verbal. Se arataă că instanța de fond retine examinarea art. 16 și urmat. Din OG nr. 2/2001, ajungand la concluzia că procesul verbal respectă dispozitiile întregului art. 16 din OG nr. 2/2001, aparent inclusiv alin. (7) invocat de petent, fără a analiza în realitate motivele de nelegalitate invocate.
Mai arata ca instanța de fond nu a motivat nici solutia de respingere a susținerilor petentei cu privire la faptul că nu transporta bunuri divizibile. Se mai arata ca în plângerea contravențională a solicitat anularea procesului verbal față de imprejurarea că nu a săvarsit fapta imputată în procesul verbal. Mentioneaza ca instanța de fond nu a arătat care sunt considerentele pe care se intemeiază soluția, și nici nu a analizat nici unul din argumentele pe care petentul le-a invocat în combaterea ideii că rumegușul, respectiv deșeurile ar intra in categoria bunurilor divizibile, și nici nu a aratat, în concret, de ce se impune respingerea acestor argumente.
Apelantul mentioneaza ca instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei sub toate aspectele sale, și nici nu a analizat susținerea petentei referitoare la faptul că determinarea cantității de bunuri transportate era oricum posibilă pe baza notelor de intrare-recepție și a avizului de insotire a mărfii.
Apelantul mai arata ca instanța ar fi trebuit să constate că toate informațiile pe care tichetul de cantar trebuie să le contina se regasesc în documentele indicate, ceea ce face ca sancțiunea să nu mai fie necesară. Cu toate acestea, prima instanță nu s-a pronuntat în nici un fel cu privire la aceste susțineri, ceea ce face ca examenul asupra fondului să nu fie complet, obiectul dedus judecătii nefiind analizat sub toate aspectele sale.
Se mai arata ca instanța de fond nu a analizat sustinerile petentei cu privire la proiectul de modificare legislativă a HG nr. 1373/2008.
Mai arata ca, desi a solicitat inlocuirea sancțiunii amenzii contraventionale cu sancțiunea avertisment, instanța nu s-a pronuntat in nici un fel cu privire la acest aspect.
În consecință, apelantul mentioneaza ca instanța a incalcat disp. art. 397 alin. (1) C__, conform căruia era obligată să se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecătii.
Pentru aspectele invocate, apelantul solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru o judecata completă a fondului, in temeiul disp. art. 480 alin. (3) teza I C__.
În subsidiar, apelantul solicită schimbarea sentinței apelate, cu consecinta admiterii plangerii contraventionale astfel cum a fost formulată.
Mentionează că instanța de fond a reținut în mod greșit legalitatea procesului verbal , retinand în mod gresit că petentul transporta bunuri divizibile. Mentioneaza ca, deși in mod corect a retinut instanța de fond că materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile pentru care este necesară emiterea unui tichet de cantar – solutie pe care petentul nu o contestă, a concluzionat totusi în mod nelegal și nejustificat în sensul că rumegușul și deseurile de lemn nu constituie materiale lemnoase. Mentioneaza ca, contrar celor retinute de catre instanță, faptul că rumegusul si deseurile de lemn fac parte din categoria materialelor lemnoase.
Apelantul mai arata ca instanța de fond în mod nelegal nu a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contraventionale cu cea a avertismentului. Apreciază că scopul preventiv și educativ al sancțiunii prezintă o mai mare importanță decat scopul punitiv, scopul esential al sancțiunii nefiind acela de a pedepsi cu orice pret, ci de a determina subiectele de drept să își conformeze conduita în acord cu dispozitiile legale in vigoare, aspect care, în speță, putea fi atins și prin aplicarea sancțiunii minime prevazute de lege, respectiv avertismentul.
În drept au fost invocate dis. Art. 466 și urmat. C__.
Apelantul solicită judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 411 alin. (1) pct. 2 C__..
Intimatul ISCTR a formulat întâmpinare în cauză (f. 18 dosar), considerând temeinică sentința civilă atacată, iar procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept a faptei până la proba contrarie, fiind întocmit cu respectarea normelor legale imperative prev. de OGR 2/2001. mentionează că motivele invocate de apelantă sunt lipsite de temei.
Pe fondul cauzei mentionează că petenta avea obligația de a depune diligențele suplimentare cu privire la legalitatea efectuării transporturilor și supravegherea în acest sens a modului in care se desfasoara activitatea de transport pe care aceasta o presteaza prin prepușii săi, iar in cazul de față, obligatia de a detine la bordul vehiculului rutier pe tot parcursul cursei respective a certificatului de tichet de cantar valid, de a verifica cum s-a desfasurat această activitate și de a stabili daca a fost respectata legislatia în materia transporturilor și să ia măsuri în cazul încalcarii acestor prevederi.
Se mai arata ca fapta contraventională a fost constatată si sancționată în mod corect, procesul verbal de contraventie reprezentand o stare de fapt la momentul controlului și deci petenta nu poate fi exonerata de raspundere, deoarece fapta pentru care a fost sancționată contravenienta este individualizata in mod clar, procesul verbal fiind intocmit cu respectarea disp. OG 2/2001.
În drept au fost invocate disp. art. 205-206 C__, OG nr. 2/2001, precum și ale OG nr. 37/2007.
În temeiul disp. art. 411 alin. 2 Teza II cpc, solicită judecarea cauzei în lipsă.
Apelantul a formulat întâmpinare în cauză (f. 26 dosar), .
Cu privire la argumentele invocate de intimată în combaterea apelului, precizează, cu privire la faptul că „procesul verbal de contraventie face dovada deplina asupra situatiei de fapt și a incadrării în drept a faptei pana la proba contrarie ... iar fapta contraventionala a fost constatata și sancționata in mod corect”, mentioneaza ca aceste sustineri sunt neintemeiate. Arata ca procesul verbal a fost incheiat în lipsa martorului și a obiectiunilor contravenientului, în conditiile in care agentul constatator avea o0bligatia, putea și trebuia să obtina confirmarea unui martor care să ateste împrejurările constatate in procesul verbal, și daca i-a permis contravenientului să formuleze sau nu obiectiuni.
Tot neîntemeiate sunt si apărările intimatei referitoare la împrejurarea că petenta a savarsit fapta prevazută în procesul verbal de contraventie, mentionanad că obiectul transportului supus controlului – rumeguș, deșeuri de lemn, apelanta nu transporta bunuri divizibile după cum, chiar dispozitiile codului silvic prevăd, în mod expres, faptul că materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
Apelantul mai arata că pretinsa faptă contraventională aduce atingere minimă valorilor sociale ocrotite prin disp. HG nr. 1373/2008, intrucat, pe baza avizului de insotire a marfii nr. 428/02.03.2015, se poate calcula volumul încărcăturii, precizandu-se în mod explicit tipul mărfii transportate și cantitatea de marfuri, exprimată însă în metri steri, respectiv 20 mst, 25 mst. În plus, cantarirea bunurilor transportate cu autoutilitara cu nr. de inmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, supusă controlului la data de 02.03.2015 în care se mentionează explicit cantitatea bunurilor transportate, exprimate in tone.
Apelantul mentioneaza ca în cazul în care procesul verbal de contraventie nu va fi anulat, se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contraventionale dispuse în sarcina petentei cu sancțiunea avertismentului.
Examinând sentința civilă apelată potrivit dispozițiilor art. 479 Cod procedură civilă și motivelor de apel invocate, sub aspectul temeiniciei și legalității, se constată că următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx din 02.03.2015, întocmit de ISCTR – I____________ Teritorial 5 Timișoara, petenta a fost sancționat cu amendă de 2.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. a și ped. de art. 8 al. 1 lit. b din HG 1373/2008.
S-a reținut că în data de 02.03.2015, în urma unui control realizat pe raza localității Buchin, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2.000 lei, pentru că a fost depistat autovehiculul înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, utilizat de societatea petentă, care efectua transport rutier de bunuri divizibile în trafic național conform avizului de însoțire a mărfii nr. 428/02.03.2015, fără a deține la bordul vehiculului tichet de cântar, eliberat de furnizor ______________________, conform art. 44 din OMTI 980/2011.
Judecătoria Caransebeș, prin Sentința civilă nr. 725/27.05.2015 a respins plângerea contravențională formulată, menținând procesul verbal de contravenție.
Analizând hotărârea apelată, tribunalul consideră că aceasta este temeinică și legală, și în consecință va respinge apelul formulat, pentru următoarele considerente:
Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție, tribunalul constată ca nu exista motive care sa atragă nulitatea absoluta a procesului verbal contestat, dintre cele prevăzute de art. 16-17 din OG nr. 2/2001. Susținerile apelantei invocate și în fața instanței de fond privind nulitatea procesului verbal, tribunalul le va respinge, considerând că în mod corect judecătorul fondului a considerat aceste motive drept cauze de nulitate relativă,situație în care vătămarea trebuie dovedită pentru a pute atrage anularea procesului verbal.
Cu privire la faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință contravenientului că poate face obiecțiuni la procesul verbal, instanța constată că acesta nu este un motiv de nulitate a absolută a procesului verbal , în acest sens Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 22/2007 - Sectiile Unitea a decis că pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este necesar ca reclamantul- contravenient să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
Nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției. Petentul contravenient nu a dovedit nici o vătămare ca urmare a nerespectării acestei dispoziții legale, motiv pentru care instanța va respinge cererea de anulare a procesului verbal pentru acest motiv.
În acest sens nu este reală susținerea apelantei că i-a fost încălcat dreptul la apărare atâta timp cât aceasta sa putut adresa instanței de judecată, în fața căreia putea să-și dovedească nevinovăția.
Referitor la temeinicia actului contestat, instanța a reținut că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, beneficiind de prezumția de veridicitate. În măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie dovada vinovăției petentului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, faptul de a conferi forță probantă unui înscris emis de un organ al statului nu semnifică negarea prezumției de nevinovăție, atâta timp cât persoana sancționată are dreptul să conteste acest act și să probeze că starea de fapt consemnata în cuprinsul lui nu corespunde realității.
Veridicitatea acestor constatări ale organului de control nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că societății petentă, a efectuat transport de bunuri divizibile în trafic național (rumeguș , deșeuri lemnoase), iar în urma verificării documentelor s-a constatat că nu și-a respectat obligația de a asigura la bordul vehiculului a tichetului cântar.
Potrivit art. 1 lit. d) HG nr. 1373/2008, prin bunuri divizibile se înțelege materialele vrac fără ambalaj, în grămezi neordonate, sub formă de pulbere, granule ori materiale fluide provenite din (…) exploatări forestiere sau depozite de material lemnos.
În mod corect instanța de fond a stabilit că nu există nici o prevedere legală care să excepteze marfa transportată de către petentă de la obligativitatea de a deține pentru aceasta tichet de cântar. Actul normativ în baza căruia a fost sancționată prevede în mod expres obligația de a deține tichet care face dovada cântăririi mărfii anterior punerii acesteia în circulație pe drumurile publice și nu ulterior, când aceasta a ajuns deja la destinație.
Totodată, individualizarea mărfii prin alte mijloace, nu este de echivalentă respectarea obligației instituite de art. 5 lit. a) HG 1373/2008.
În ceea ce privește susținerea petentei că dispozițiile art. 4 alin. 4 din HG nr. 470/2014 au înlăturat calitatea de bunuri divizibile a materialelor lemnoase, instanța a reținut în mod corect,că aceasta este neîntemeiată.
HG nr. 470/2014 cuprinde normele pentru provenienței, circulației și comercializării materialelor lemnoase și măsurile de aplicare a Regulamentului UE nr. 995/2010 (în continuare Regulament) și stabilește obligațiile care revin numai operatorilor și comercianților astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. c) și d) din Regulament .
HG nr. 1373/2008 și HG nr. 470/2014 reglementează relații sociale diferite, respectiv transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România,respectiv provenienței, circulației și comercializării materialelor lemnoase și măsurile de aplicare a Regulamentului UE nr. 995/2010, cele două reglementări legale nu se exclud una pe alta.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a sancțiunii aplicate instanța a reținut în mod corect că aplicarea sancțiunii avertismentului nu corespunde scopului preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale, raportat la antecedentele contravenționale ale apelantei.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul formulat de apelanta S____ L_______ Service SRL împotriva sentinței civile nr. 725/27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș , în dosarul nr. 1157/208/2015, în contradictoriu cu intimatul ISCTR Regiune 5 Timișoara
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de apelanta, S____ L_______ Service SRL CUI RO xxxxxxxx, cu sediul în S____, ____________________________. 59 jud. A___, împotriva sentinței civile nr. 725/27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș , în dosarul nr. 1157/208/2015, în contradictoriu cu intimatul ISCTR Regiune 5 Timișoara cu sediul în Timișoara, ________________________. 21, județul T____.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C______ M____ V_________-S____ V______
GREFIER
M_____ L____ MAGNOLIA
Red.CM/Tehnored. MLM/28.12.2015
4 ex., 2 _______________________>
Jud.fond: G______ D______
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025