Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul CARAŞ SEVERIN
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1274/2015 din 11 decembrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

R O M A N I A

TRIBUNALUL C____ S______

R E Ș I Ț A

SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator 2896

DECIZIA CIVILĂ NR. 1274/A

Ședința publică din data de 11.12.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C______ M____, judecător

JUDECATOR: V_________-S____ V______

GREFIER: M_____ L____ MAGNOLIA

S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul I____________ T_________ DE MUNCĂ C____-S______ împotriva sentinței civile nr.632/04.05.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata S.C. G_________ I____ D______ SRL având ca obiect anulare proces verbal de contravenție - HG 500/2011.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului av. B__ I___, lipsă fiind apelantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, prin care se învederează instanței că, judecarea cauzei se află la primul termen de judecată, după care,

Instanța, potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, pune în discuția părților competența materială, teritorială și generală în soluționarea prezentei cauze.

Reprezentantul intimatului av. B__ I___ apreciază că Tribunalul C____-S______ este competent să soluționeze prezenta cauză.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 95 Cod procedură civilă raportat la art. 34 alin.2 din OG nr.2/2001, constată că este competentă material, teritorial și general pentru soluționarea cauzei.

Instanța acordă cuvântul pe probe.

Reprezentantul intimatului av. B__ I___ solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.

În temeiul disp. art. 255, raportat la art. 258, coroborat cu disp. art. 292 N.C.P.C., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, având în vedere că acestea sunt admisibile și de natură a contribui la soluționarea acesteia.

În baza art.392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.

Reprezentantul intimatului av. B__ I___, solicită instanței respingerea apelului și menținerea sentinței civile pronunțate de Judecătoria Caransebeș, prin care s-a dispus transformarea amenzii contravenționale în avertisment, menționând ca din eroare nu s-a transmis in REVISAL data întocmirii contractului de muncă. De asemeni, mai arată că petenta nu a mai fost sancționată contraventional, și nici nu există vreun prejudiciu la bugetul de stat. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, în baza art.394 Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și dispune închiderea dezbaterilor, procedând la soluționarea cererii.


T R I B U N A L U L


Deliberând,constată:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș la data de 19.11.2014 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petiționara ___________________________ SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă C____-S______, anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. 3563/05.11.2014, iar în subsidiar înlocuirea amenzii aplicate cu „Avertisment”.

În motivarea plângerii contravenționale, petiționara a arătat că reprezentanții intimatei au efectuat un control la data de 05.11.2014 la punctul de lucru al petentei, situat în loc. Teregova, jud. C____-S______, în urma căruia i s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, pe motiv că cu toate că a întocmit în formă scrisă contract individual de muncă numitei G_________ M________ în data de 31.01.2014 cu începerea activității în data de 01.02.2014, a transmis acest contract în Registrul General de Evidență a Salariaților în data de 04.11.2014.

Petiționara învederează că, dintr-o eroare regretabilă, numita G_________ M________ nu a fost înregistrată în Registrul General de Evidență a Salariaților de la data întocmirii contractului de muncă, întrucât la data întocmirii contractului de muncă, societatea a reținut și plătit la bugetul general consolidat al statului toate contribuțiile aferentei salariatei mai sus menționate, fără a crea vreun prejudiciu statului sau vreunei terțe persoane, simplu fapt că a omis și/sau s-a transmis Registrul de Evidență a Salariaților viciat a fost în mod cert, fără intenție.

Mai arată petiționara că, în opinia sa procesul-verbal de contravenție atacat a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale respectiv, potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare care definește contravenția „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță sau hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului Local”… De asemenea, potrivit art. 5 al. 5 din OG nr. 2/2001 „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar potrivit art. 5 al. 6 din același act normativ ”Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei”. Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal conform art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001.

În acest sens, petiționara invocă în apărarea sa și Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de către România, prin care libertatea de legiferare a Statului Român cu privire la unele aspecte a fost limitată. Astfel, actele normative aflate în vigoare trebuie să asigure respectarea drepturilor omului garantate de Convenție. De asemenea, interpretarea și aplicarea legilor existente trebuie să asigure respectarea acestor drepturi.

Mai invocă petiționara art. 1 din protocolul adițional nr. 1 „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor”.

Prin urmare statele parte a Convenției au dreptul de a impune sancțiuni pecuniare (amenzi) drept sancțiuni pentru încălcarea anumitor dispoziții legale. Marja de apreciere a statelor nu este absolută.

Mai mult, astfel cum rezultă și din jurisprudența Curții (exemplu cauza Chassagnou și alții c Franța), ingerințele statului în dreptul de proprietate al persoanelor, pentru a fi compatibile cu art. 1 al. 2 din protocolul adițional nr. 1 trebuie să fie prevăzut de lege, să aibă scop legitim și să asigure o proporție echitabilă între scopul urmărit și mijloacele utilizate. De asemenea cauza Asito c Moldovei, referindu-se chiar la cazul particular al amenzilor, Curtea a statuat că aplicarea unei amenzi egale cu profitul realizat în mod nelegal de reclamantă este disproporționată în raport cu scopul urmărit, motiv pentru care încalcă dispozițiile art. 1 din protocolul adițional nr. 1.

În atare situație și văzând cele expuse anterior, petiționara solicită instanței a avea în vedere că, sancțiunile aplicate au fost, în opinia sa, vădit disproporționate în raport de scopul urmărit și crearea vreunui prejudiciu statului și/sau persoanei în cauză care este angajata sa cu contract individual de muncă.

În opinia sa, petenta arată că sancțiunea amenzii aplicată este exagerat de mare în condițiile în care nu există nici un prejudiciu la bugetul general consolidat al statului și, în acest context la stabilirea sancțiunii nu au fost avute în vedere disp. art. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că sancțiunea stabilită nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi,în cauza precum Handyside împotriva Marii Britanii și Muller împotriva Elveției.

În drept, petiționara invocă dispozițiile OG nr. 2/2001.

În conformitate cu disp. art. 411 și următ. Noul Cod de Procedură Civilă petenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Intimatul a formulat întâmpinare (filele: 58,59 dosar), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de societatea petentă ca neîntemeiată, întrucât aceasta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru aceea că a săvârșit contravenția prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2011.

Intimatul a arătat că, urmare controlului efectuat la punctul de lucru aparținând societății petente-contraveniente, la data de 16.01.2014, punct de lucru situat în loc. Teregova, județul C____-S______, aceasta deși a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă numitei G_________ M________, anterior începerii activității, respectiv în data de 31.01.2014 cu data începerii activității 01.02.2014, a înregistrat acest contract de muncă în Registrul de Evidență a Salariaților în format electronic și l-a transmis la ITM în data de 04.11.2014,ora 18:59.

În drept, intimata invocă dispozițiile art. 205 Noul Cod de Procedură Civilă, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002 modificată, HG nr. 500/2011.

La data de 06.01.xxxxx, prin serviciul de registratură al instanței petiționara a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat aspectele expuse în cererea principală.

La dosar au fost administrate probe cu înscrisuri și a fost audiată martora: G_________ M________ declarație fila 92 dosar, probe din analiza cărora instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. 3563 întocmit de intimata ITM C____-S______, la data de 05.11.2014 la punctul de lucru situat în loc. Teregova, județul C____-S______, petiționara deși a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă numitei G_________ M________ anterior începerii activității, respectiv 31.01.2014 cu data începerii activității 01.02.2014, a înregistrat acest contract de muncă în Registrul de Evidență a Salariaților în format electronic și l-a transmis la ITM C____-S______-abia la data de 04.11.2014.

Pentru această contravenție, petentei i s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, în baza disp. art. 4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2001.

Conform art. 34 din OG 2/2001, instanța a anlizat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

Fiind audiată, martora G_________ M________ a arătat că este chiar mama administratorului societății comerciale cu care a încheiat contract de muncă, însă nu a cunoscut nimic despre faptul că acest contract trebuia înregistrat în sistemul REVISAL. Având în vedere starea de fapt reținută de către organul constatator, și care este reală, instanța a apreciat că aplicare unei sancțiuni contravenționale de 10.000 lei pentru faptul că, probabil administratorul societății a omis, sau a uitat să înregistreze contractul de muncă al mamei sale în Registrul de Evidență al Salariaților este excesiv de mare pentru contravenția săvârșită, cu atât mai mult cu cât numitei G_________ M________ îi sunt respectate toate drepturile ce decurg din încheierea contractului de muncă, iar bugetului de stat nu i s-a produs nici un fel de prejudiciu. În aceste condiții instanța a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea avertismentului, cu atât mai mult cu cât la data de 04.11.2014 administratorul societății comerciale a făcut toate demersurile pentru a intra în legalitate, dând astfel dovadă de bună credință.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, intimatul I____________ T_________ de Muncă C____-S______, solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței civile apelate în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de contravenție ________ nr. 3563/05.11.2014 așa cum a fost încheiat de ITM CS, prin mentinerea sancțiunii cu amendă.

În susținerea apelului se arată că soluția primei instanțe este netemeinică, petenta fiind sancționată întrucât prin HG 500/2011 termenul de transmitere a contractului individual de muncă prin intermediul REVISAL în format electronic, la ITM, este precis stabilit, fiind cel târziu în ziua anterioară începerii activității de catre salariat.

Se mai arată că, în cazul de față, transmiterea CIM prin intermediul REVISAL nu s-a făcut anterior începerii activității, ci mult după această dată, respectiv după 10 luni.

Se mai arata ca inspectorii ITM au aplicat sancțiunea in limitele prevazute in actul normativ, acesta reprezenatând minimul prevazut de lege.

În drept, invocă art. 34 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 466 și următoarele din Ncpc.

Apelantul solicită judecarea cauzei în lipsă.

Cererea de apel este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Intimata S.C. G_________ I____ D______ S.R.L. a formulat întâmpinare în cauză (f. 8 dosar), solicitând respingerea apelului declarat în cauză și menținerea sentinței atacate.

Se arata ca prima instanță a reținut în mod corect faptul că „aplicare unei sancțiuni contravenționale de 10.000 lei pentru faptul că, probabil administratorul societății a omis, sau a uitat să înregistreze contractul de muncă al mamei sale în Registrul de Evidență al Salariaților este excesiv de mare pentru contravenția săvârșită, cu atât mai mult cu cât numitei G_________ M________ îi sunt respectate toate drepturile ce decurg din încheierea contractului de muncă, iar bugetului de stat nu i s-a produs nici un fel de prejudiciu”. Se mai arata ca prima instanță a retinut că administratorul societății comerciale a facut toate demersurile pentru a intra in legalitate, inregistrand contractul la o dată ulterioară, dând astfel dovada de bună credință.

Se mentionează că în nici un caz fapta nu a fost savarsită cu intenție, întrucat, in primul rand, există un contract de muncă, iar in al doilea rand toate declarațiile privind obligatiile de plată a contributiilor sociale, a impozitului pe venit și evidenta nominală a persoanelor asigurate au fost raportate instituțiilor competente.

În drept au fost invocate disp. art. 205 Ncpc, OG nr. 2/2001.

Apelantul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Examinând sentința civilă apelată potrivit dispozițiilor art.479 Cod procedură civilă și motivelor de apel invocate, sub aspectul temeiniciei și legalității, se constată următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. 3563 întocmit de intimata ITM C____-S______, la data de 05.11.2014 la punctul de lucru situat în loc. Teregova, județul C____-S______, petiționara deși a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă numitei G_________ M________ anterior începerii activității, respectiv 31.01.2014 cu data începerii activității 01.02.2014, a înregistrat acest contract de muncă în Registrul de Evidență a Salariaților în format electronic și l-a transmis la ITM C____-S______-abia la data de 04.11.2014.

Judecătoria Caransebeș prin sentința civilă nr. 632/11.05.2015 a admis în parte plângerea contravențională formulată și a dispus înlocuirea amenzii aplicate în cuantum de 10.000 lei cu sancțiune avertismentului.

Analizând hotărârea apelată, tribunalul consideră că aceasta este temeinică și legală, și în consecință va respinge apelul formulat, pentru următoarele considerente:

Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție, tribunalul constată ca nu exista motive care sa atragă nulitatea absoluta a procesului verbal contestat, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

În privința temeiniciei, procesul verbal de constatare a contravenției, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii și constatând fapte percepute personal de către acesta, beneficiază de prezumția de temeinicie și legalitate.

Pe fondul cauzei, deși O.G nr. 2/2001 nu prevede nici o dispoziție cu privire la forța probantă a procesului verbal de contravenție, există o prezumție de legalitate și realitate a actului având în vedere faptul că este vorba de un act administrativ. Procesul verbal fiind un act întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, valoarea probatorie a acestui înscris se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, avânt forță probantă se execută din oficiu, fiind întocmit în formă ad vadidatem, cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reține în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției. Astfel în hotărârea pronunțată în Cauza Salabiaku contra Franței Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise, dar acestea nu trebuie să depășească limite rezonabile.

În aceste condiții se prezumă că situația de fapt menționată în procesul verbal de constatare a contravenției este conformă realității, prezumție care poate fi răsturnată de petent prin probă contrară. Deci prezumția de veridicitate operează până la limita în care persoana învinuită de săvârșirea unei fapte să fie pusă în imposibilitatea de a dovedii contrariul celor consemnate în procesul verbal contestat

Verificarea strică a înscrierii în procesul verbal a datelor prevăzute de lege se impune cu atât mai mult cu cât petentului trebuie să i se asigure prezumția de nevinovăție instituită prin art. 6 CEDO, ceasta fiind statuată în particular de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea A_____ contra României.

Această prezumție de veridicitate, nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză. De altfel apelanta a criticat în motivele de aple doar individualizarea sancțiunii aplicate de instanță, respectiv înlocuirea amenzii cu avertisment. De aceea tribunalul va analiza dacă instanța de fod în mod corect a modificat sațiune alicată de agentul constatator.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a sancțiunii aplicate, o va analiza în raport de criteriile prevăzute de disp. art. 21 din O.G.2/2001.

Potrivit art. 21 din O.G.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Conform art. 7 alin. 3 din O.G.2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Analizând împrejurarea săvârșirii și gradul de pericol social al faptei care este unul scăzut, aceasta nefiind de natură a atrage prejudicii grave, Tribunalul consideră că în mod corecta instanța de fond a reținut că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu fapta săvârșită. În aceste condiții, aprecierea că, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului este în măsură să atingă gradul de severitate și prevenție necesar împiedicării săvârșirii unor fapte similare de către petent pe viitor, este corectă.

De aceea tribunalul apreciază că înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu cea a avertismentului, corespunde scopului preventiv și educativ al sancțiunii în raport cu pericolul prevăzut de legiuitor pentru fapte de această natură.

Față de considerentele de fapt și de drept, enunțate mai sus, în temeiul art. 480 al.1 N. Cod procedură civilă, tribunalul, va respinge apelul declarat de apelantul ITM C____-S______ împotriva sentinței civile nr. 632/11.05.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 4591/208/2014, în contradictoriu cu intimata ___________________________ SRL.

Nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece nu au fost solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE


Respinge apelul declarat de apelanta, ITM C____-S______ cu sediul în ______________________. 22, cod poștal xxxxxx, județul C____-S______ împotriva sentinței civile nr. 632/11.05.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 4591/208/2014, în contradictoriu cu intimata ___________________________ SRL, având JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cu sediul în loc. Teregova nr. 685, județul C____-S______.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 11.12.2015.


PREȘEDINTE JUDECĂTOR

C______ M____ V_________-S____ V______

GREFIER,

M_____ L____ MAGNOLIA









Red.CM/ Tehnored./MLM/07.01.2016

Expl. 4

Jud.Fond: A____ M____






Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025