Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX- apel – plângere contravențională–

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 597

Ședința publică din 03 decembrie 2014.

Președinte: O_________ G_______

Judecător: N______ D_____ C_______

Grefier: T_________ C_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul PFA P_______ V_____, FXXXXXXXXXXX, C__ xxxxxxxx, cu sediul în _________________________, împotriva sentinței civile nr. 5602 din 21.11.2013, pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX intimat fiind intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _____________________, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din ROI, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la a doua strigare a cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

La a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cererea în anulare în stare de judecată și o reține spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința nr.5602 din 21.11.2013 Judecătoria Suceava a respins plângerea contravențională formulată de petentul PFA P_______ V_____, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013 în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013 întocmit de către intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, petenta PFA P_______ V_____ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, constatându-se că aceasta a primit la muncă pe numitul V_____ M____, din data de 23.04.2013, fără a încheia un contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității, faptă prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 260 alin. 1 lit. e) din același act normativ.

Prin același proces-verbal, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1.500 lei, constatându-se că petenta nu a înmânat numitului V_____ M____ un exemplar din contractul individual de muncă anterior începerii activității, faptă prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 260 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 53/2003.

De asemenea, petenta a fost sancționată cu două sancțiuni contravenționale constând în avertisment, constatându-se, pe de o parte, că, în urma solicitării inspectorului de muncă efectuată prin înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013 de a se prezenta în data de 09.05.2013, petenta nu a pus la dispoziția inspectorului de muncă documentele și informațiile solicitate, iar, pe de altă parte, că petenta nu a transmis în registrul de evidență a salariaților în format electronic cu cel puțin o zi lucrătoare anterioară începerii activității, contractul individual de muncă al numitului V_____ M____, fapte prevăzute de dispozițiile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 108/1999 și art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011 și sancționate potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 108/1999 și art. 9 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013 nu a fost semnat de către petentă, agentul constatator precizând că aceasta nu este prezentă. De asemenea, procesul verbal contestat nu a fost semnat nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că nu sunt persoane care să îndeplinească calitatea de martor la momentul încheierii actului.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește critica adusă procesului-verbal, respectiv nedescrierea faptei, instanța reține că pentru respectarea dreptului la apărare al contravenientei este esențială, pe de o parte efectuarea unei scurte descrieri a faptei în concret, astfel încât să fie reținute informațiile esențiale cu privire la faptă, iar pe de altă parte identificarea legală a acesteia prin trimiterea făcută de către agentul constatator la textul de lege care o incriminează.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Raportat la lipsa mențiunilor privind împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, instanța a reținut că nulitățile exprese sunt cele stabilite de prevederile art. 17 din același act normativ, respectiv lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

Din textele legale mai sus menționate, instanța a constatat că legea contravențională nu sancționează cu nulitate expresă lipsa mențiunilor privind împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, fapt ce impune concluzia că nulitatea incidentă este una virtuală, supusă condițiilor stabilite în art. 175 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Potrivit art. 175 din Codul de procedură civilă, nulitatea virtuală este acea nulitate condiționată de existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, vătămarea cauzată trebuind a fi dovedită de către contestator.

Din studierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013, instanța a constatat că descrierea faptei a fost făcută în mod corespunzător de către agentul constatator, acesta consemnând în procesul-verbal că în urma solicitării inspectorului de muncă efectuată prin înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013 de a se prezenta în data de 09.05.2013, petenta nu a pus la dispoziția inspectorului de muncă documentele și informațiile solicitate, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 23 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 108/1999.

Chiar dacă fapta concretă coincide cu conținutul normei legale, aceasta nu înseamnă că erau necesare alte mențiuni din partea agentului constatator pentru ca procesul-verbal să fie legal întocmit. Mai mut, instanța a reținut că deși petenta a invocat acest motiv de nulitate, nu a arătat ce împrejurări în care s-a comis fapta nu au fost menționate de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal contestat. Prin urmare, instanța constată că petenta nu a făcut nicio dovadă în sensul că lipsa mențiunilor privind împrejurările în care a fost săvârșită fapta o vatămă în vreun fel sau că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal contestat.

Față de cele expuse mai sus, instanța a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, acest motiv de nulitate urmând a fi înlăturat, ca neîntemeiat.

Cu privire la critica adusă de către petentă procesului verbal contestat în sensul că se impune constatarea nulității întrucât nu a fost semnat de către contravenientă sau un martor asistent, instanța a respins ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001 statuează că procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În situația în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului. În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013, instanța a reținut că acesta a fost încheiat în lipsa contravenientei și a martorului asistent, agentul constatator menționând că reprezentantul legal al petentei nu este prezent, și că nu există persoane care să îndeplinească calitatea de martor la momentul încheierii actului. Prin urmare, instanța apreciază că agentul constatator a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța a trebuit să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În prezenta cauză, instanța a apreciat că două sancțiuni constând în amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, respectiv 1.500 lei și două sancțiuni constând în avertisment, aplicate unei persoane juridice pentru patru contravenții cu privire la relațiile de muncă, sunt suficient de grave pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, se impune cu forță superioară.

De asemenea, instanța a amintit că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, instanța a constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre patru contravenții constatate pe loc de agentul constatator, care nu au lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât aceasta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Cu privire la prima faptă reținută în sarcina petentei, respectiv aceea de a-l împiedica pe inspectorul de muncă să își exercite controlul, în sensul că nu au fost prezentate la control, în data de 09.05.2013, ora 9⁰⁰, documentele menționate în înștiințarea din data de 08.05.2013, instanța reține că prin înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013 reprezentantul petentei a fost invitat în data de 09.05.2013, la sediul ITM Suceava, cu mențiunea de a avea asupra sa și anumite documente (fila 22). Din același înscris, instanța reține că petenta a fost înștiințată cu privire la faptul că în caz de neprezentare la data, ora și locul stabilite anterior, se va aplica sancțiunile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 108/1999.

Susținerea petentei în sensul că nu a primit înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013, urmează a fi înlăturată de către instanță, motivat de faptul că în partea de jos a înscrisului apare numele, prenumele, ocupația și semnătura persoanei care a primit înștiințarea, respectiv a numitului P_______ V_____.

Cu privire la a doua faptă reținută în sarcina petentei prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013, respectiv primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, instanța constată că potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă revenind angajatorului.

Din declarația salariatului V_____ M____ (fila 25) dată în fața agenților constatatori ai intimatului în data de 08.05.2013, instanța a reținut că acesta a început să lucreze la societatea petentă din data de 23.04.2013, fără a avea contract individual de muncă.

De asemenea, instanța a reținut că prin plângerea contravențională formulată, petenta a recunoscut faptul că numitul V_____ M____ a fost angajatul societății, precizând că din cauza indisciplinei i-a fost desfăcut contractul de muncă.

Susținerea petentei în sensul că în data de 08.05.2013, data la care s-a efectuat controlul de către inspectorul de muncă, numitul V_____ M____ nu presta nicio activitate pentru petentă, urmează a fi înlăturată de către instanță, petenta nefăcând nicio dovadă în acest sens.

Față de cele expuse mai sus, instanța a constatat că la data efectuării controlului de către inspectorii de muncă, numitul V_____ M____ nu avea încheiat un contract individual de muncă, petenta făcându-se vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.

Cu privire la celelalte două contravenții reținute în sarcina petentei, instanța constată că petenta PFA P_______ V_____ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.

Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși petentei îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța consideră că petenta PFA P_______ V_____ se face vinovată de contravențiile reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, instanța a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentei, față de criteriile prevăzute de O.G. nr. 2/2001.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că pericolul social al faptelor săvârșite de petentă este ridicat, fapt ce rezultă din împrejurarea că numitul V_____ M____ a lucrat pentru petentă o perioadă de timp fără a avea încheiat contract individual de muncă, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind relațiile de muncă, menite a asigura protecția salariaților de abuzurile angajatorilor.

În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzilor cu avertisment, reținând că petenta este un profesionist, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.

Cu privire la celelalte două contravenții, instanța a constatat că petentei i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului, agentul constatator dând dovadă de indulgență cu privire la aceste fapte. Astfel, instanța apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunii.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petenta PFA P_______ V_____ împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx din data de 09.05.2013 în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta PFA P_______ V_____, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate și anularea procesului verbal de contravenție.

În motivare a arătat că, numitul V_____ M____ a fost concediat de către petent pentru abateri disciplinare, iar la data controlului se afla în incinta spălătoriei , fără acordul acestuia ( fiind plecat în concediu) așa cum a rezultat din „ Sesizarea sa făcută la ITM.

Precizează că din actul intitulat „ Proces Verbal de control” nr. xxxxxx din 09.05.2013 rezultă că s-a efectuat un control tematic și că nu i s-a acordat mai multe termene pentru îndeplinirea sau remedierea neajunsurilor.

Petentul precizează că numitul V_____ M____ a făcut reclamație la ITM cu rea credință și la ordin reiese faptul că acesta a refuzat să se prezinte în fața instanței, pentru a da declarație.

Consideră că sancțiunea aplicată, raportat la pericolul social, este disproporționată și sancțiunea este mult prea severă și exagerată.

Față de acestea, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă.

În temeiul art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă a solicitat judecata în lipsă.

Legal citat, intimatul prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală.

În motivare a susținut că apelanta a recunoscut atât în plângere cât și prin cererea de apel faptul că numitul V_____ M____ lucra în favoarea sa, cu toate că din verificarea registrului general de evidență al salariaților reiese cu evidență faptul că pentru salariatul V_____ M____ nu există nici o transmitere a elementelor privind contractul de muncă. Nici în prezent apelanta nu a încheiat pentru salariatul în cauză contract de muncă pentru perioada lucrată, lipsindu-l pe acesta de vechime în muncă și drepturile aferente.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 contractul de muncă se încheie în formă scrisă, anterior începerii activității, obligația revenind angajatorului, astfel încât în mod corect inspectorul de muncă a constatat fapta de primire la muncă fără forme legale de angajare.

Aplicarea amenzii contravenționale este corect individualizată în speța de față, inspectorul de muncă aplicând sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum minim, în condițiile în care existența contractului de muncă previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. În mod corect prima instanță a avut în vedere la aprecierea pericolului social ridicat al faptei omisiunea angajatorului de a întocmi salariatului forme legale de angajare aducând atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind relațiile de muncă, menite a asigura protecția salariaților împotriva abuzurilor angajatorilor.

Mai mult, prin procesul verbal contestat organul de control a constatat un număr de patru fapte contravenționale privind nerespectarea legislației muncii, sancționând pecuniar două dintre acestea, inclusiv cea de primire la muncă fără încheierea de forme legale, pentru celelalte două fapte stabilind sancțiunea avertisment.

Apreciază că trebuie reținută poziția procesuală nesinceră adoptată de contravenientă care demonstrează nu doar disprețul față de valorile sociale ocrotite și încălcate prin aplicarea legislației române în vigoare, dar și neasumarea responsabilității, amenda fiind un imperativ pentru corijarea apelantei.

Examinând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 479 din Codul de proc.civilă, Tribunalul reține următoarele:

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție, în mod corect a reținut prima instanța că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, nefiind date cauze de nulitate absolută.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că, astfel cum s-a statuat în jurisprudența CEDO, probele administrate de organul constatator convingând instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Referitor la fapta prev. de art. 23 alin.(1) lit.c) din legea nr. 108/1999, anume de a-l împiedica pe inspectorul de muncă să își exercite controlul, în sensul că nu au fost prezentate la control, în data de 09.05.2013, ora 9⁰⁰, documentele menționate în înștiințarea din data de 08.05.2013, așa cum rezultă din înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013, reprezentantul petentei a fost invitat în data de 09.05.2013, la sediul ITM Suceava, cu mențiunea de a avea asupra sa și anumite documente și atenționat că, în caz de neprezentare la data, ora și locul stabilite anterior, se vor aplica sancțiunile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 108/1999.

Susținerea petentei în sensul că nu a primit înștiințarea ________ nr. xxxxx din data de 08.05.2013, a fost corect înlăturată de către instanță, întrucât înștiințarea a fost primită sub semnătură de P_______ V_____.

Referitor la contravenția prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, procesul verbal este însoțit de declarația olografă a numitului V_____ M____ din care reiese că acesta a lucrat în folosul societății petente în perioada 23.04.xxxxxxxxxxxxx13, fără a semna contract de muncă (filele 25,26), cât și de procesul verbal de control nr. xxxxxx din data de 09.05.2013 (fila 23).

În condițiile în care nu a încheiat contract de muncă unui angajat în folosul societății, petentul se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, în mod corect fiindu-i încheiat procesul verbal de contravenție sub aspectul săvârșirii contravenției prev. la art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003.

Celelalte două fapte contravenționale, prev. de art.260 al. 1 lit.p din Legea nr. 53/2003, art. 9 al. 1 lit.a din H.G. nr. 500/2011, constând în aceea că petentul nu a înmânat numitului V_____ M____ un exemplar din contractul individual de muncă anterior începerii activității, respectiv nu a transmis în registrul de evidență a salariaților în format electronic cu cel puțin o zi lucrătoare anterioară începerii activității, contractul individual de muncă al numitului V_____ M____, au ca premisă situația în care există un contract de muncă semnat de salariat, dar angajatorul nu-și îndeplinește anumite obligații legale generate de încheierea contractului de muncă. Or, în speță, un asemenea contract de muncă nu există, astfel că nu se poate reține în sarcina petentului săvârșirea acestor contravenții. Prin urmare, Tribunalul consideră că nu sunt întrunite condițiile răspunderii contravenționale sub aspectul laturii obiective, astfel că va anula în parte procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx încheiat la data de 09.05.2013 de I.T.M. Suceava, referitor la contravențiile prevăzute de art. 260 al. 1 lit.p din Legea nr. 53/2003, art. 9 al. 1 lit.a din H.G. nr. 500/2011.

În ce privește reindividualizarea sancțiunii amenzii în cuantum de 10.000 lei, aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, instanța a ținut seama de disp. art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, la stabilirea gradului de pericol social al faptei având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, salariatul societății lucrând o perioadă scurtă de timp la petent, circumstanțele săvârșirii faptei, care nu prezintă un grad ridicat de pericol social, astfel încât nu se poate reține că s-au produs consecințe grave asupra salariatului sau asupra bugetului statului.

Din aceste considerente, instanța a apreciat că, față de gradul de pericol social concret al faptei, este suficientă sancționarea petentului cu „avertisment”, motiv pentru care a înlocuit amenda aplicată prin procesul verbal contestat.

Față de cele expuse, în temeiul art. 480 alin.(2) Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte sentința nr. 5602/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava, în sensul admiterii în parte a plângerii, în sensul că va anula în parte procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx încheiat la data de 09.05.2013 de I.T.M. Suceava, referitor la contravențiile prevăzute de art. 260 al. 1 lit.p din Legea nr. 53/2003, art. 9 al. 1 lit.a din H.G. nr. 500/2011 și va dispune înlocuirea amenzii în sumă de 10.000 lei aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu avertisment.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Admite apelul declarat de petentul PFA P_______ V_____, FXXXXXXXXXXX, C__ xxxxxxxx, cu sediul în _________________________, împotriva sentinței civile nr. 5602 din 21.11.2013, pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX intimat fiind intimatul I____________ T_________ de Muncă Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _____________________, jud. Suceava.

Schimbă în parte sentința nr. 5602/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava, în sensul că:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul PFA P_______ V_____.

Anulează în parte procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx încheiat la data de 09.05.2013 de I.T.M. Suceava, referitor la contravențiile prevăzute de art. 260 al. 1 lit.p din Legea nr. 53/2003, art. 9 al. 1 lit.a din H.G. nr. 500/2011.

Dispune înlocuirea amenzii în sumă de 10.000 lei aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu avertisment.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 03.12.2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

O_________ G_______ N______ D_____ C_______ T_________ C_______

red. N.D.C.

jud. fond Timiță O___-E____

tehnored. T.C.

ex.4/15.01.2015