Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 590/2015

Ședința publică de la 28 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D____ D____

Judecător: I___ V___

Grefier: M____ M________

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind apelul formulat de

apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA în contradictoriu cu intimata S.C. A_______ I_____ SRL, împotriva sentinței civile nr. 838/18.02.2015 , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. P____ I____ pentru intimată, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;

Instanța,verificând cererea de apel prin prisma prevederilor art.468,482 NCPC raportat la dispozițiile art. 131 și 185 NCPC , reține că este competentă general, material și teritorial să judece cauza și constată că apelul a fost declarat în termen.

Verificând apelul prin prisma prevederilor art.470 al.l lit.b și e și alin.2 NCPC constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.470/3 teza I NCPC, sub sancțiunea nulității.

Tribunalul reține că limitele apelului sunt determinate de aceea ce s-a supus judecării în primă instanță și de motivele de apel. Constată că motivarea apelului nu cuprinde mijloace de apărare sau dovezi noi .

Instanța în baza art.482 raportat la art.238 din NCPC pune în discuția părți estimarea duratei procesului.

Reprezentanta intimatei precizează că apelul se poate judeca la acest termen , având în vedere că apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentanta intimatei arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat , instanța găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea apelului.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Instanța de fond a reținut corect că lipsa semnăturii olografe duce la nulitatea procesului verbal. Invocă prevederile art.17 din OG nr. 2/2001 și decizia nr. 6 /2015 a ICCJ .

Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care închide dezbaterile asupra apelului și în temeiul art.482 în aplicarea art.394 NCPC reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele :

Prin plângerea contravențională înregistrată la judecătoria Sibiu la data de 2.10.2014 sub nr. 15.XXXXXXXXXXXX, petentul S.C. A_______ I_____ S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN anularea procesului-verbal de contravenție _________, nr. xxxxxxx din data de 19.09.2011, exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea plângerii, petentul a invocat nelegalitatea procesului verbal de contravenție datorită faptului că acesta nu conține semnătura olografă a agentului constatator ci doar semnătura electronică, deși procesul verbal nu a fost transmis contravenientului printr-un sistem electronic ci pe suport de hârtie. De asemenea, a invocat prescripției executării sancțiunii contravenționale arătând că procesul verbal nu a fost comunicat prin poștă, cu aviz de primire, în termen de o lună de la data întocmirii.

Prin întâmpinarea formulată la data de 11.11.2014 intimata a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale și a solicitat respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că procesul verbal a fost comunicat petentului la data de 040.2011 iar plângerea contravențională a fost formulată cu încălcarea termenului de 15 zile de la comunicare. Totodată a arătat că procesul verbal a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale.

Prin sentința civilă nr. 838 din 18.02.2015 judecătoria Sibiu a respins excepția tardivității formulării plângerii contravenționale.

A admis plângerea formulată de petentul S.C. A_______ I_____ S.R.L. în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN.

A anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx din data de 19.09.2011.

A exonerat petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că procesul verbal de constatare a contravenției __________, nr. xxxxxxx a fost încheiat de intimată la data de 19.09.2011 fiind comunicat prin afișare la sediul petentului la data de 04.10.2011 așa cum rezultă din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare (f.6 verso).

Dealtfel, chiar prin întâmpinarea formulată intimatul a arătat că procesul verbal de contravenție a fost comunicat prin afișare.

Prin Decizia nr. 10/2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 alin.(1) teza I raportat la art.14 alin.(1), art.25 alin.(2) și art.31 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilind că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

În cauza de față, având în vedere că procesul verbal a fost comunicat numai prin afișare fără ca în prealabil să se încerce comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire, instanța consideră că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 27 din O.G. nr. 2/2001, astfel că nu se poate considera că termenul de depunere a plângerii contravenționale a început să curgă de la data afișării.

Având în vedere că nu s-a realizat o comunicare a procesului verbal de contravenție până la data introducerii plângerii contravenționale, instanța de fond consideră că termenul de depunere a plângerii contravenționale prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 nu a început să curgă, astfel că plângerea contravențională a fost formulată în termen.

În consecință, instanța de fond a respins excepția tardivității formulării plângerii invocată de intimat.ca neîntemeiată.

Potrivit art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, ….. a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Din interpretarea textului legal precitat, rezultă că lipsa mențiunilor precizate se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție.

Prin plângerea contravențională formulată petentul a invocat lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul-verbal contestat, arătând că existența unei semnături electronice nu este de natură să îndeplinească această cerință având în vedere că procesul verbal a fost comunicat petentului în formă scrisă și nu în format electronic.

Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, printre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de contravenție se numără și semnătura agentului constatator.

Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul-verbal atrage nulitatea acestuia, nulitate care se poate constata și din oficiu.

Sub acest aspect instanța reține că procesul-verbal contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, fiind făcută doar mențiunea că acesta a fost semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2001.

Potrivit art. 15 din OG 2/2001 procesele-verbale de contravenție se încheie de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori, respectând formalitățile prevăzute de OG 2/2001, astfel încât acestea constituie înscrisuri oficiale – autentice.

Potrivit art. 5 din Lg. 455/2001 înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, doar cu înscrisul sub semnătură privată.

OG 2/2001 nu prevede posibilitatea întocmirii procesului-verbal în format electronic, o astfel de posibilitate nefiind încă prevăzută de lege în privința înscrisurilor autentice.

Așadar, neexistând semnătura olografă a agentului constatator pe forma tipărită a procesului-verbal contestat, instanța de fond reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 17 din OG 2/2001, procesul-verbal contestat fiind lovit de nulitate absolută, motiv pentru care nu a mai analizat temeinicia procesului-verbal și argumentul privind prescripția executării sancțiunilor contravenționale.

Prin urmare, instanța de fond a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție _________, nr. xxxxxxx din data de 19.09.2011, exonerând petentul de plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 250 lei și a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN solicitând anularea acesteia.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că conform alin. (2) art. 480 NCPC, in cazul in care se constata ca, in mod greșit, prima instanța a soluționat procesul fără a intra in judecata fondului( ... ) instanța de apel va anula hotărârea, si va judeca procesul, evocând fondul.

Semnătura digitala reprezintă, in conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociere cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului. este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in forma electronica, la care se raportează in așa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.

Apariția acestui tip de semnătură este legata de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori si sa faciliteze raporturile economice,sociale, juridice la nivel global.

Prin urmare. chiar daca legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării si semnării in format digital a proceselor verbale de contravenție, aceasta nu înseamnă ca o asemenea modalitate de constatare a faptei si sancționare este lipsita de efecte juridice, si deci interzisă.

Tribunalul analizând apelul dedus judecății atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu nu îl găsește întemeiat urmând să îl respingă cu următoarea argumentație :

Conform art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenției, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată și din oficiu.

Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumția de validitate, prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă, care impune doar condiția existenței "unor garanții suficient de serioase" de credibilitate a documentului și care funcționează, atunci când înscrierea este efectuată de un profesionist, doar "în favoarea terților", iar nu împotriva lor.

Procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.

Procesul-verbal contravențional a fost transmis contravenientului nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.

Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în București, _____________________. 401A, sector 6,împotriva sentinței civile numărul 838 din 18.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu,în dosar numărul XXXXXXXXXXXXXX, pe care o menține.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 Mai 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D____ D____ I___ V___

Grefier,

M____ M________

Red. I.V. 29.05.2015

C__.M.M. 5.06.2015

4.ex.

J.F. V. C. F____ jud. Sibiu