Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:030.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr.234/A
Ședința publică de la 03 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M_____ T____
Judecător A______ S______
Grefier S_____ C______
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN , împotriva sentinței civile nr.xxxxx/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata T______ S_______ C_____ , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică – lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,instanța constată că la dosar s-a depus de către intimată note scrise și nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza art.394 C.pr.civ. instanța încheie dezbaterile și retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. xxxxx/22.09.2015 Judecătoria Timișoara a admis plangerea contraventionala formulata de de petenta T______ S_______ C_____, a anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/19.08.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN si a dispus restituirea sumei achitate cu titlu de amenda in suma de 250 lei prin chitanta nr. TMXWM nr.xxxxxxx/11.05.2015, a anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN cu consecinta exonerarii petentei de la plata sumei de 250 lei reprezentand amenda contraventionala aplicata prin procesul verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că , prin procesul-verbal de constatare a contraventie _________ nr. xxxxxxx/19.08.2014, s-a constatat ca petenta a săvârșit contravenția prevăzuta de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarfiului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind sancționată cu amenda contravenționala prevăzuta de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoare de 250 lei.
Prin procesul-verbal de constatare a contraventie _________ nr. xxxxxxx/13.01.2015, s-a constatat ca petenta a săvârșit contravenția prevăzuta de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarfiului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind sancționată cu amenda contravenționala prevăzuta de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoare de 250 lei.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
În temeiul art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal este nul absolut în lipsa semnăturii agentului constatator.
Pe cale de consecință, instanța a dispus anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/19.08.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN si a dispus restituirea sumei achitate cu titlu de amenda in suma de 250 lei prin chitanta nr. TMXWM nr.xxxxxxx/11.05.2015, precum si anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN cu consecinta exonerarii petentei de la plata sumei de 250 lei reprezentand amenda contraventionala aplicata prin procesul verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015.
Împotriva sentinței, în termen legal a declarat apel intimata apelantă C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN, solicitând admiterea apelului , modificarea in tot a sentinței, in sensul respingerii acțiunii si menținerea Proceselor Verbale de Constatare a Contravențiilor ca temeinic si legal intocmite, cu motivarea că , instanța de fond, analizând probele administrate de către petenta S_______ C_____ T______ interpretează eronat faptul ca actului sanctionar ii lipsește semnătura agetului constatator, admite plângerea si anulează procesul verbal de constatare a contravenției invocând dispozițiile deciziei 6/2015.
Instanța de fond a admis plângerea contravențională aplicând reglementări noi, în speță, Decizia 6 pronunțată de către ICCJ. Aplicarea efectelor Deciziei nr.6/2015 nu incalca principiul validității actului juridic, nefiind de natura sa condiționeze validitatea procesului verbal de indeplinirea unei condiții care nu era prevăzuta de lege la momentul intocmirii actului juridic, din moment ce rolul deciziilor in interesul legii este tocmai acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de către toate instanțele, astfel cum prevede art. 514 C.pr. civ. Intervenirea unui recurs in interesul legii, mecanism prevăzut de lege pentru unificarea practicii divergente ______________________, nu poate atrage obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata.
Aplicarea efectelor Deciziei nr.6/2015 nu incalca principiul validității actului juridic, nefiind de natura sa condiționeze validitatea procesului verbal de indeplinirea unei condiții care nu era prevăzuta de lege la momentul intocmirii actului juridic, din moment ce rolul deciziilor in interesul legii este tocmai acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de către toate instanțele, astfel cum prevede art.514 C.pr. civ. Potrivit art. 517 alin 4 C__ " dezlegarea data problemelor de drept judecate, este obligatorie pentru Instanțe de la data publicării deciziei in MO al României, Partea I". Publicarea deciziilor pe pagina de internet a ICCJ si/sau comunicarea lor de către Ministerul Public nu pot fi considerate ca momente de la care sa producă efecte juridice, deoarece legiuitorul nu a prevăzut in mod expres acest lucru si, mai mult, nici unul dintre procedeele mai sus amintite nu au in prezent in Dreptul roman valoarea juridica a actului comunicării sau publicării. Decizia 6/2015 nu este un act normativ, in intelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000-republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, in art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotaririle date in interpretarea si aplicarea unitara a legii.
Pe de alta parte, hotaririle ICCJ date in RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, in intelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de apărare sociala, nu instituie reguli de conduita si norme de incriminare sau care se refera la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse in acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativa aplicabila in materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate in Instanța Suprema prin deciziile date in RIL se includ in sfera legii contravenționale ar echivala cu o incalcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor Hotărâri de către Instanța de C_________ Constituțional.
Recursul în interesul legii este o Cale extraordinară de atac prin care se investește Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie sa se rezume strict la interpretarea legii, Instanța suprema neputand completa, modifica sau abroga norme cuprinse in lege. In caz contrar se incalca principiul separației si echilibrului puterilor in Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece Instanța ar depasi limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.
Prin notele scrise depuse la dosar intimata T______ S_______ C_____ a solicitat respingerea apelului, menținerea ca temeinica si legala a Sentinței civile nr. xxxxx/22.09.2015 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosar număr 16.XXXXXXXXXXXX, cu solicitarea de a se avea în vedere motivele învederate la fond precum și Decizia nr.6/2015 a înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată - decizie obligatorie potrivit art.517 alin.(4) din Noul Cod de Procedură Civilă în conformitate cu care „dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. "
Cele reținute în decizie nu fac altceva decât sa confirme nelegalitatea actelor emise în această modalitate prin încălcarea flagrantă a dispozițiilor legii, respectiv art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. Potrivit art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrase nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si clin oficiu ".
Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică prevede, printre altele, că "înscrisul in forma electronica este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic ".
Ori, procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat "printr-un program informatic". In acest sens, prin sesizarea adresată instanței supreme, s-au adus în discuție prevederile art.5 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică republicată în conformitate cu care, înscrisul sub formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu înscrisul sub semnătură privată. Art.4 din Legea nr.455/2001 vine în completare și stipulează că în înțelesul prezentei legi "date în formă electronică" sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, preluării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice, iar "înscrisul în formă electronică" reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere de semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor sus amintite rezultă fără putință de tăgadă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic. În aceste condiții rezultă că înscrisul intitulat proces verbal de contravenție, nu constituie în realitate un proces verbal de contravenție, ci reprezintă dovada faptului că agentul constatator a încheiat un proces verbal de contravenție în format electronic, însă această modalitate de încheiere a procesului verbal nu respectă condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție prevăzute sub sancțiunea nulității.
O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede în mod expres că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Prin urmare, procesul verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual; mai mult, legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în format electronic - dispozițiile legii nr.455/2001 privind semnătura electronică nefiind incidente în materia contravențiilor sancționate de O.G. 15/2002, acolo unde raporturile juridice care iau naștere sunt specifice dreptului public (raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică pe de-o parte, și autorul contravenției pe de altă parte, natura PV fiind aceea a unui act administrativ, de drept public, nefiind un înscris sub semnătură privată), ci doar cu privire la raporturile de drept privat.
Prin urmare, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să îl îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus menționate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie în mod expres posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.
Potrivit art.17 alin.l din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor instanța era obligată să verifice dacă procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a PV, nulitate ce se constată și din oficiu -printre mențiunile prevăzute de textul legal sub sancțiunea nulității, fiind chiar semnătura olografă a agentului constatator. Nicio dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nicio altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt înscris autentic. Fiind o chestiune de nulitate absoluta, prima instanța se putea pronunța pentru a constata nelegalitatea PV întocmite independent de pronunțarea unei Decizii ICCJ in acest sens, decizie care de altfel a clarificat încălcarea dispozițiilor legale de către agenții constatatori odată cu intocmirea si comunicarea unor astfel de PV.
Ca și chestiune de drept și în situația în care ar fi intrat în posesia PV -urilor anterior Deciziei nr.6/2015 a înaltei Curți de Casație și Justiție, argumentele în constatarea nulității absolute a PV ar fi subzistat. În acest sens instanțele, în situația în care ar fi fost sesizate cu plângere, din oficiu ar fi avut posibilitatea să constate nulitatea absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator - o astfel de practică fiind deja consacrată în rândul instanțelor de judecată cu mult anterior pronunțării Deciziei nr.6/2015.
Din examinarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel și sub toate aspectele , tribunalul va retine următoarele :
În mod corect judecătoria Judecătoria Timișoara a admis plangerea contraventionala formulata de de petenta T______ S_______ C_____, a anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/19.08.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN si a dispus restituirea sumei achitate cu titlu de amenda in suma de 250 lei prin chitanta nr. TMXWM nr.xxxxxxx/11.05.2015, a anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015 incheiat de catre C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN cu consecinta exonerarii petentei de la plata sumei de 250 lei reprezentand amenda contraventionala aplicata prin procesul verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/13.01.2015.
Astfel prin procesul-verbal de constatare a contraventie _________ nr. xxxxxxx/19.08.2014, s-a constatat ca petenta a săvârșit contravenția prevăzuta de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarfiului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind sancționată cu amenda contravenționala prevăzuta de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoare de 250 lei.
Prin procesul-verbal de constatare a contraventie _________ nr. xxxxxxx/13.01.2015, s-a constatat ca petenta a săvârșit contravenția prevăzuta de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarfiului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind sancționată cu amenda contravenționala prevăzuta de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoare de 250 lei.
Tribunalul reține că potrivit art. 9 alin. 2 din OG 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. A___. 3 al art. 9 prevede că, în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 instituie un termen de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale de 30 de zile de la data constatării contravenției, care, în aceste cazuri, coincide cu data săvârșirii faptei, termen ce derogă de la cel prevăzut de art. 13 din OG 2/2001.
Din interpretarea art. 14 din O.G. nr. 2/2001, rezultă că nu este suficient ca procesul-verbal (act administrativ) să fie expediat în termen de o lună, ci el trebuie să și ajungă la destinatar.
Art. 27 din O.G. nr. 2/2001 proclamă că obligația de comunicare a procesului-verbal îi incumbă autorității din care face parte organul constatator. De vreme ce obligația de comunicare îi revine autorității intimate, aceasta este cea care trebuie să probeze comunicarea regulamentară a propriului act.
În legătură cu modalitatea de comunicare a procesului-verbal, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 10/2013 pronunțată în recursul în interesul legii, a statuat că modalitatea de comunicare a acestuia și a înștiințării de plată prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.
Prin urmare, procedura afișării procesului-verbal la domiciliul sau sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit comunicarea prin poștă cu aviz de primire.
Or, în speța de față, intimata nu a făcut dovada că a comunicat petentei prin poștă, cu aviz de primire, în termen de o lună de la data constatării contravenției, procesul-verbal
În speță acest termen de prescripție nu a fost respectat, întrucât procesele verbale de contravenție nu a fost comunicate potrivit considerentelor de mai sus.
Față de specificul modalității de constatare a unor astfel de abateri, având în vedere și modificările legislative survenite, momentul constatării faptei este cel al utilizării dispozitivului omologat, când se realizează captura fotografică a autovehiculului, moment de la care agentul constatator are obligația ca, în termen de 30 de zile, să obțină datele utilizatorului acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor și să încheie actul sancționator, în cazul depășirii acestui termen survenind prescripția aplicării sancțiunii contravenționale iar în speța de față și cea a executării sancțiunii.
Pe de altă parte Prin Deciziei nr. 6/16.02.2015 pronuntate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ in dosarul nr. 14/2014 în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata,s-a stabilit că procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.
Prin urmare văzând că în prezentea cauză procesele verbale poartă semnătură electronică , se verifică ipoteza mai sus descrisă , motiv pentru care acesta este lovit de nulitatea absolută , fără a mai fii necesară judecarea fondului.
Față de cele reținute mai sus Tribunalul în temeiul art 480 cod procedură civilă urmează să respingă ca nefondat apelul formulat
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN cu sediul in Bucuresti, ___________________.401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.xxxxx/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata T______ S_______ C_____, cu domiciliul procedural ales la S.C.P.A. ,,L____ C_____ SI ASOCIATII" in Timișoara, ______________________.23,________________.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2016.
Președinte, M_____ T____ |
|
Judecător, A______ S______ |
|
Grefier, S_____ C______ |
|
Red.M.T.
Tehnored..S.C.
4 ex/09.02.2016
____________.02.2016
S.M. 1 ex.
Instanța de fond – Judecătoria Timișoara
Judecător : M______ B_____