Document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1760/2015

Ședința publică din data de 20 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A______ S______

Judecător M_____ T____

Grefier A_____ C_______ T________

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____ împotriva sentinței civile nr. 316/07.05.2015, pronunțată de Judecătoria F____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent _______________, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

Instanța, având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, procedând la verificarea competenței conf. art. 131 C__ constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în baza art. 95 C__.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.316/07.05.2015, pronunțată de Judecătoria F____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta ___________________. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T____.

A fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.11.2014 de către intimat, cu consecința înlăturării amenzii contravenționale în cuantum de xxxxx lei.

S-a dispus restituirea de către intimat petentei a sumei de 4000 lei, achitată conform chitanței ___________ nr. xxxxxxxxxxx.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.11.2014 de intimat, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de xxxxx lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. art. 7 alin. 1 raportat la art. 4 pct. 57.2 și art. 4 pct. 61 din H.G. nr. ”69/2002”, fără însă ca starea de fapt reținută în sarcina petentei să poată fi analizată.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Relativ recent și România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A_____ împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (a se vedea paragrafele 66-69 din Hotărârea A_____ împotriva României, publicată pe site-ul oficial al Curții Europene a Drepturilor Omului).

Astfel, fiind vorba despre o acuzație penală, organul constatator are obligația de a informa petentul în cel mai scurt timp posibil, asupra naturii și cauzei acuzației formulate împotriva sa și de a-i prezenta probele pe care se bazează acuzația.

Descrierea faptei reținută în sarcina petentei, prin întâmpinare, s-a făcut exclusiv în baza referatului întocmit de agentul constatator, care însă nu poate să complinească dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001, cu atât mai mult cu cât legea nu-i conferă acestui referat valoare probatorie.

La termenul de judecată din data de 02 aprilie 2015, instanța a citat intimatul cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei originalul procesului-verbal de contravenție, având în vedere că exemplarele în xerocopii de la dosarul cauzei sunt ilizibile.

Intimatul a depus la dosarul cauzei, ca urmare a solicitării instanței, exemplarul original nr. 1 al procesului-verbal de contravenție contestat, însă instanța, procedând la lecturarea acestuia, nu a putut descifra ultimele trei rânduri de la rubrica cuprinzând descrierea faptei, respectiv chiar mențiunile care descriau cele două fapte reținute în sarcina contravenientei.

Potrivit art. 16 din OG 2/201: ”Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.

Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter, cerința fiind imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justeței sancțiunii aplicate.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001: „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o (…) în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii”.

Din această reglementare, rezultă că principiul legalității stabilirii și sancționării contravențiilor conduce întreaga procedură contravențională, începând cu momentul constatării faptei, al stabilirii sancțiunii și terminând cu procedura în fața instanțelor de judecată.

Împrejurarea că descrierea faptei reținută în sarcina petentei prin actul de acuzare este ilizibilă conduce la aprecierea instanței că lipsește descrierea faptei contravenționale, descriere care nu poate fi completată sau interpretată prin acte extrinseci procesului-verbal de contravenție.

În această situație, conform art. 175 alin. 1 Cod procedură civilă, constatarea incidenței unei cauze de nulitate poate conduce la anularea actului numai dacă prin neregularitatea invocată i s-a produs petentei o vătămare.

În lipsa unei descrieri lizibile a faptei reținute în sarcina sa, instanța a apreciat că petentei i s-a produs o vătămare, aceasta fiind în imposibilitatea absolută de a-și formula vreo apărare, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În această situație, instanța nu va putea aprecia, în defavoarea petentei, lipsa de diligență a organului constatator care, prin autoritatea ce i s-a conferit, are obligația să-și dea interesul pentru respectarea întocmai a prevederilor legale fără a leza în niciun fel drepturile acesteia.

În concluzie, starea de fapt reținută în actul de „acuzare” nu este descrisă lizibil pentru ca instanța să poată verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal și să hotărască asupra sancțiunii, conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentă, a anulat procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.11.2014 de către intimat cu consecința înlăturării sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de xxxxx lei și a exonerat petenta de plata amenzii.

Având în vedere cauza de anulare reținută, instanța nu a mai apreciat necesară analizarea celorlalte motive de nulitate invocate de petentă și, cu atât mai puțin, analizarea temeiniciei procesului-verbal de contravenție.

Având în vedere că, potrivit chitanței ___________ nr. xxxxxxxxxxx, petenta a achitat jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, a dispus restituirea de către intimată petentei a sumei de 4000 lei.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 316/07.05.2015, pronunțată de Judecătoria F____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a formulat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean T____, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale din următoarele considerente:

Hotărârea primei instanțe nu este una întemeiată, iar procesul verbal de contravenție, deși este dificil de lecturat, nu este cu totul indescifrabil, pentru a se reține că acest fapt echivalează cu lipsa faptei săvârșite, fapta fiind pe deplin descrisă și probată cu ajutorul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

Agentul constatator a încercat inserarea în procesul-verbal a tuturor aspectelor reținute într-un spațiu destul de redus destinat descrierii faptei, creând astfel riscul ca cele inserate să fie pe alocuri mai dificil de descifrat. Onorata instanță putea solicita o transcriere a celor reținute în procesul-verbal de contravenție întocmit împotriva petentei pentru a realiza „descifrarea" procesului-verbal de contravenție.

Procesul-verbal de contravenție fiind un act întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, solicităm recunoașterea valorii probatorii a acestui înscris care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma « ad validitatem » cu respectarea condițiilor de formă și fond în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.

Pornind de la aceste premis,e se poate lesne observa faptul că legislația conferă putere actelor întocmite de către agent aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constatările sale fiind girate cu prezumția de temeinicie și legalitate.

În concluzie, petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, iar prima instanța a pronunțat o hotărâre netemeinică, de aceea, pentru considerentele expuse mai sus, s-a solicitat admiterea apelului împotriva sentinței civile nr. 316 din 07.05.2015 pronunțată de Judecătoria F____ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care apelantul o consideră netemeinică; modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal atacat, precum și a sancțiunii principale dispusă prin acesta.

În probațiune, apelantul a depus o transcriere a procesului verbal de contravenție.

La data de 10.08.2015, intimata petentă _______________ a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, susținând, în esență, legalitatea și temeinicia sentinței.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate în calea de atac, a art. 476 și urm. cpc, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a respinge apelul, ca nefondat. Se constată că sunt vădit neîntemeiate criticile apelantului, potrivit cărora sentința atacată ar fi netemeinică, având în vedere că procesul verbal „nu este cu totul indescifrabil…”. Tocmai capitolul privind descrierea faptei este cel care nu poate fi lecturat, împrejurare de natură să încalce prev. art. 16 din OG nr. 2/2001 și să atragă încălcarea dreptului la apărare a persoanei sancționate, alături de imposibilitatea instanței de a analiza temeinicia și legalitatea actului.

Este corectă afirmația apelantului, conform căreia un act întocmit de un funcționar al statului se bucură de prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate, când acesta este întocmit cu respectarea cerințelor de fond și de formă. Pornind de la această afirmație a apelantei, se constată că prepusul său a încălcat tocmai aceste condiții pentru încheierea actului administrativ, care să îi confere prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate. Depunerea unei transcrieri a procesului verbal nu poate atrage schimbarea soluției apelate, acest înscris fiind unul extrinsec și ulterior procesului verbal și care nu poate, prin chiar natura sa, să confirme un act administrativ anulabil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 al. 1 cpc, va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____, cu sediul în Timișoara, _____________________. 44-46, jud. T____, împotriva sentinței civile nr. 316/07.05.2015 pronunțată de Judecătoria F____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent _______________, cu sediul în V____ de Sus, _____________________. 16, _____________________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.

Președinte, A______ S______		Judecător, M_____ T____
	Grefier, A_____ C_______ T________

Red. A.S. - 11.11.2015

Tehnored. A.T. și I.B.

Prima instanță: Jud. P______ F______ M______

4 ex. / 2 _____________________________________>