ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 273

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Președinte: D____ L______ C_____

Grefier: Bășcărău M_____

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petentul C_____ R____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura completă , fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 13.01.2016, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru motivele arătate s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 20.01.2016.

I N S T A N Ț A

Constată că prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 22.10.2015, petentul C_____ R____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx încheiat în data de 10.10.2015, în zona Piața UTA, de agentul B____ I____.

Petentul a arătat că, în momentul în care a trecut prin zona respectivă, nu s-a aflat nici un pieton pe trecere, și după săvârșirea contravenției nu, la solicitarea acestuia, nu i s-a arătat nici o filmare și, martori nu există. Acesta solicită dovedirea cu probe video a afirmațiilor agentului de poliție, aceasta din urmă spunându-i că și dacă semnează procesul –verbal și dacă nu îl semnează, i se va reține permisul.

Petentul apreciază ca nelegală această modalitate a încheierii procesului-verbal de contravenție și arată că agentul constatator trebuie să probeze și nu doar să consemneze în procesul-verbal. Acesta mai arată că ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Prin întâmpinarea depusă la data de 23 noiembrie 2015, intimatul apreciază că motivele învederate de către petent sunt neîntemeiate și nelegale. Actul juridic administrativ unilateral emană de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate.

Principiul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordant cu voința legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat nici extensiv, nici restrictiv.

Încălcarea normelor de drept administrativ, prin comiterea unei fapte antisociale, săvârșite cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea, dă naștere unui raport de conflict, ceea ce atrage sancționarea contravențională, în speță petentul făcându-se vinovat de contravenția reținuta în sarcina sa prin procesul verbal, din probele existente Ia dosarul cauzei, rezultând că starea de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde realității.

Astfel, intimatul solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

În ceea ce privește prezumția de nevinovăție, în situația faptelor contravenționale constatate personal de către agentul constatator, sarcina probei revine petentului pentru a dovedi o altă stare de fapt decât cea reținută.

Potrivit O.G. 2/2001, agentului de poliție i se acordă dreptul și obligația de a face constatări directe, prin propriile simțuri, cu privire la încălcarea legii, constatările sale și implicit actele întocmite bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.

În speță este rezonabilă prezumția că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție corespund realității, întrucât agentul constatator a fost prezent la săvârșirea contravenției și a consemnat ceea ce a văzut. Ar fi nerezonabil să se prezume contrariul, respectiv că agentul constatator ar fi consemnat în mod voit o situație falsă urmărind sancționarea nedreaptă a petentului.

Intimatul mai învederează instanței că, privind starea de fapt, prin prisma acestor dispoziții legale, se poate observa faptul că pietonul este dezavantajat în condițiile în care conducătorul unui autovehicul decide să nu oprească pentru a acorda prioritate de trecere pietonului. Petentul a recunoscut în fața agentului constatator faptele descrise în procesul-verbal de contravenție, dovada fiind mențiunea din actul de constatare. Schimbarea de poziție a survenit ulterior, după formularea plângerii contravenționale și după ce petentul a realizat că i se va suspenda dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție.

Conform art. 315 alin.1 din Legea 134/2010, intimatul se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petentul sau au interes în cauză, precum și a celor propuși de către petentă, la momentul constatării nefiind menționată existența vreunei alte persoane în autovehiculul condus de petent.

Examinând plângerea în limitele investirii făcute instanța reține în fapt că prin procesul verbal de contravenție __________ xxxxxx/10.10.2015 intimata l-a sancționat contravențional pe petent pentru încălcarea dispozițiilor art.135 din HG 1391/2006 (neacordarea priorității de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat ).

Petentul a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecțiuni.

Petentul neagă în cadrul prezentei proceduri săvărșire faptei contravenționale.

Cercetînd în prealabil legalitatea procesului verbal încheiat, instanța reține că el cuprinde toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, elemente impuse de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute.

Sub aspectul temeniciei instanța constată că în mod neîntemeiat se contestă de vreme ce că în speță constatarea faptei contravenționale s-a făcut direct și personal de către agentul constatator pe baza propriilor simțuri și constatări în conformitate cu prevederile art. 109 din OUG nr. 195/2002 și nu se evidențiază din cuprinsul procesului verbal de contravenție, o poziție neechivocă din partea petentului de neacceptare a mențiunilor inserate în cuprinsul actului juridic sancționator, cu privire la faptă, ci dimpotrivă o poziție cu totul neechivocă, procesul verbal fiind semnat de către petent fără obiecțiuni la momentul constatării faptei.

În raport cu aceste constatări , instanța, în temeiul art. 34 din OG 2/2001 va respinge plîngerea și va menține în ființă procesul verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plîngerea formulată de petentul C_____ R____, domiciliat în A___, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu IPJ A___, cu sediul în A___, __________________ – 19, împotriva procesului verbal de contravenție PARX xxxxxx/10.10.2015 al intimatei.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, prin depunerea cererii de apel la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședința publică din 20.01.2016.

Președinte Grefier

D____ L______ C_____ Bășcărău M_____

Red/dact/CLD/SBF

4 ex/2 ______________

Se _________________________ type="1" style="margin:0pt; padding-left:0pt">