Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 232

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 06 MARTIE 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : O_________ G_______

JUDECĂTORI: P_____ C_______

N______ D_____-C_______

GREFIER : H____ A___ O___

Pe rol, fiind judecarea recursului formulat de intimata A__________ R______ ROMÂNĂ, cu sediul în loc. Suceava, _______________________, ___________________, împotriva sentinței civile nr. 853 din data de 20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX intimată fiind petenta _____________, cu sediul în loc. S___ M___, _______________________, jud. S___ M___.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constată probatoriul administrat în cauză ca fiind epuizat și recursul în stare de judecată, sens în care îl reține spre soluționare.

După deliberare,

T R I B U N A L U L ,

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 853 din 20 februarie 2012 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Suceava a admis plângerea contravențională formulată de petenta _____________ în contradictoriu cu intimata A__________ R______ Română și a anulat procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 28.10.2011 de intimată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 28.10.2011 petenta a fost sancționată în baza art. 8 alin.1 pct.6 rap. la art. 9 alin.1 lit. c din OG 37/2007 cu amendă contravențională în cuantum de 4000 lei.

În fapt s-a reținut că în urma controlului efectuat în trafic la data de 26.10.2011 în punctul DN 2 Dărmănești asupra vehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX/XXXXXXXXX deținut, utilizat și licențiat pe numele petentei, condus de Dans M____ S____ care se deplasa pe relația S___ M___-Siret, în urma analizării înregistrărilor tahograf s-a constatat nerespectarea perioadei minime de odihnă redusă.

Procesul verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei, consemnându-se această împrejurare.

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, instanța a reținut că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă constând în aceea că datorită scrisului ilizibil nu se poate determina in concreto care este starea de fapt pretinsă, instanța a procedat la respingerea acestuia întrucât din analiza procesului verbal rezultă situația de fapt reținută în sarcina petentei.

Referitor la lipsa datelor de identificare a persoanei îndreptățite să reprezinte societatea petentă instanța reține că petenta nu a făcut dovada existenței unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, motiv pentru care o va respinge ca neîntemeiată.

Prescripția executării sancțiunii amenzii contravenționale invocată de petentă nu vizează fondul cauzei, ci faza de executare, astfel încât nu a putut fi analizat ca motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție.

În ceea ce privește nemenționarea instanței judecătorești competente a judeca plângerea contravențională, instanța a reținut că acest lucru nu a produs nicio vătămare petentei din moment ce plângerea a fost înregistrată în termenul legal pe rolul Judecătoriei Suceava.

Referitor la modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție, art. 27 din OG 2/2001 prevede alternativ următoarele modalități: comunicare prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Deci nu este prevăzută obligația de comunicare prin poștă și în subsidiar prin afișare. În cauză comunicarea s-a făcut prin afișare la sediul petentei deci printr-o modalitate prevăzută de dispozițiile legale. Prin urmare petenta nu poate invoca că i s-a produs o vătămare prin faptul că nu a avut posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termenul de 48 de ore din moment ce procesul verbal i-a fost comunicat în mod legal.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 19 alin.1 din OG 2/2001 întrucât procesul verbal nu a fost semnat de un martor, instanța a constatat că au fost respectate aceste dispoziții, în procesul verbal consemnându-se motivul lipsei un martor, în conformitate cu art. 19 alin.3 din OG 2/2001.

În sfârșit, în ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă constând în faptul că a fost sancționată pentru o faptă pentru care se face vinovat conducătorul auto, instanța a procedat la respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Astfel, din coroborarea art. 8 alin.1 pct.6 din OG 37/2007 cu art. 9 alin.1 lit.c din același act normativ rezultă că subiectul activ al contravenției reținute prin procesul verbal este întreprinderea sau operatorul rutier și nu conducătorul auto. Prin urmare petenta din prezenta cauză a fost în mod legal sancționată, în virtutea principiului răspunderii personale.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța a rețiut că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Potrivit art. 38 (1) din OG 37/2007:Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: 6. nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult.

La baza întocmirii procesului verbal de contravenție agentul constatator a avut în vedere diagrama din data de 25.10.2011 depusă la fila 25. Totuși din analiza acesteia instanța a reținut că nu rezultă că petenta se face vinovată de fapta reținută în sarcina sa.

Astfel, din diagrama din data de 25.10.2011 reiese faptul că conducătorul auto și-a început activitatea la ora 23. Până la această oră intimata nu a făcut dovada desfășurării unei activității de către conducătorul auto.

Potrivit art. 8 alin.2 din Rgulamentul (CE) nr. 561/2006 Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci și patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul trebuie să efectueze o nouă perioadă de repaus zilnic. În cazul în care perioada de repaus zilnic care intră în această perioadă de douăzeci și patru de ore este de cel puțin nouă ore, dar mai puțin de unsprezece ore, perioada respectivă de repaus zilnic este considerată perioada de repaus zilnic redusă.

Din probele depuse la dosar de intimată în sprijinul procesului verbal de contravenție nu rezultă că în data de 25.10.2011 până la ora 23.00 conducătorul auto depistat ar fi desfășurat activitate or această împrejurare nu poate fi dovedită decât cu înregistrările efectuate de către aparatele tahograf.

Pe de altă parte deși în procesul verbal s-a consemnat faptul că conducătorul auto a prezentat formular de atestare a activității prin care a declarat că a condus autovehicul exceptat de la Regulamentul nr. 561/2006, acesta nu a fost prezentat în fața instanței și în același timp agentul constatator nu a precizat cât timp conducătorul auto a condus înainte de ora 23. Prin urmare agentul constatator, neconstatând personal împrejurarea că conducătorul auto a desfășurat activitate înainte de ora 23.00, era obligat să producă unele dovezi în sprijinul celor reținute în procesul verbal de contravenție.

Or numai pe baza diagramei depuse la dosar instanța nu a putut să-și formeze convingerea în sensul stabilirii vinovăției petentei în ceea ce privește săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.

Întrucât pe parcursul judecății petenta a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul verbal de contravenție instanța a constatat că prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal contestat a fost înlăturată.

Prin urmare, în baza art. 34 din OG 2/2001 a admis plângerea contravențională de față și să anuleze procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 28.10.2011 de intimată.

Împotriva sentinței de mai sus a formulat recurs intimata A__________ R______ Română.

În motivare a arătat că sentința dată de instanța de fond este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii și în conformitate cu art. 304¹ Cod procedură civilă solicită a se verifica sentința atacată sub toate aspectele sale.

A solicitat admiterea recursului și a se avea în vedere faptul că instanța de fond a apreciat în mod eronat probatoriul administrat în cauză cu privire la fapta reținută în sarcina petentei, aceasta fiind sancționată pentru o abatere care în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 pct. 6 din OG nr. 37/2007 constituie contravenție.

A mai arătat că agentul constatator a descris fapta în mod corect, considerând că instanța de fond în mod just a apreciat că individualizarea faptei s-a făcut corect iar răspunderea pentru încălcarea dispozițiilor legale revine operatorului de transport conform art. 9 alin. 1 din OG nr. 37/2007 modif. prin OG nr. 21/2001.

Având în vedere prevederile art. 304² pct. 8 Cod procedură civilă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii plângerii ca nefondate și menținerea procesul – verbal ca fiind temeinic și legal întocmit , dispunând executarea întregului cuantum al amenzii astfel cum a fost stabilită.

În drept și-a întemeiat susținerile pe prevederile art. 299 - 316 ale Cod procedură civilă, ale OG nr.2/2001, ale OG nr. 37/2007, Legea 371/2007 și OG nr. 21/2009, Ordinul MTCT 1892/2006.

Intimata, legal citată, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal. În baza art. 16 – 17 din OG 2/2001, apreciază că se impune anularea procesul – verbal contestat, întrucât scrisul fiind ilizibil nu se poate determina în concret care este starea de fapt pretinsă, împrejurările care pot servi la evaluarea acesteia, precum și a celorlalte mențiuni reținute de agentul constatator.

A precizat că societatea intimată nu deține în proprietate autovehiculele la care se face referire, respectiv vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX și vehiculul XXXXXXXXX, fapt ce denotă caracterul putativ al faptei reținute.

În drept a invocat dispozițiile art. 14, 16, 19, 26, 27, 31 din OG nr. 2/2001 și OG nr. 37/2007.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs dar și a dispozițiilor art.304 ind.1 c.pr.civ,, Tribunalul reține următoarele:

Cu privire la situația de fapt reținută în procesul verbal contestat CEDO a decis în cauza A_____ împotriva României că și în materie contravențională se aplică prezumția de nevinovăție prev. de art. 6 paragraf 2 din Convenție, potrivit căreia orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi în mod legal stabilită.

Încălcarea normelor privind circulația rutieră reprezintă tipuri de fapte contravenționale „calificate de Curte” drept „acuzații în materie penală”;în cauza Ozturk împotriva Germaniei, Curtea a arătat că deși în dreptul național fapta reclamată nu era calificată drept infracțiune, dispozițiile penale se aplică prin analogie în faza judiciară.

Argumentul determinant a fost cel privind generalitatea normei (care se adresa tuturor cetățenilor în calitate de utilizatori a drumurilor publice) și scopul sancțiunii disuasiv și punitiv deopotrivă.

În cauza dedusă judecății, reprezentantul petentei nu a fost de față la încheierea procesului verbal și a contestat cele menționate în acesta prin plângerea adresată instanței În afară de mențiunile procesului verbal de contravenție, la dosarul cauzei se află o diagramă tahograf care nu probează prin ea însăși vinovăția contravenientei, câtă vreme nu s-a stabilit ce perioadă de timp conducătorul auto a condus înainte de ora 23.

În mod corect, prima instanță a reținut că agentul constatator nu a constatat personal împrejurarea că conducătorul auto a desfășurat activitate înainte de ora 23.00 și era obligat să producă unele dovezi în sprijinul celor reținute în procesul verbal de contravenție.

Având în vedere că petentului recurent îi este aplicată prezumția de nevinovăție consacrată de CEDO,în baza art.312 al.1 C.pr.civ, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul formulat de intimata A__________ R______ ROMÂNĂ, cu sediul în loc. Suceava, _______________________, ___________________, împotriva sentinței civile nr. 853 din data de 20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX intimată fiind petenta _____________, cu sediul în loc. S___ M___, _______________________, jud. S___ M___, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 06.03.2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier, O_________ G_______ P_____ C_______ N______ D_____ C_______ H____ A___ O___

Red. N.D.C.

Jud. fond. L______ R_____ S_____

Tehnored. H.A.

Ex. 2/01.04.2013