ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:010.xxxxxx

SENTINȚA CIVILĂ NR. 110

Ședința publică din data de 14.01.2016

Președinte: P____-A____ A____

Asistenți judiciari: F______ M_____

G______ C_______

Grefier: N___ L_______ E____

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul C______ R_____, CNP xxxxxxxxxxx, domiciliat în Câmpina, ____________________, ____________________, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova, JXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, care a fost comunicat părților, după care

Tribunalul, constatând că nu au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, astfel că în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXXX, la data de 11.05.2015, reclamantul C______ R_____ a chemat în judecată pârâta ____________________________, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate că, în perioadele 01.09.xxxxxxxxxxxxx95, 15.02.2007 și până în prezent, a lucrat efectiv 100% din programul de lucru în locuri și condiții care pot fi încadrate în grupa I de muncă, precum și să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că are calitatea de salariat al societății pârâte din anul 1988 și în perioadele 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx95, respectiv 15.02.2007 - până în prezent a lucrat efectiv în locuri și condiții de muncă care se încadrau în grupa I de muncă, conform prevederilor art. 1 din HG nr. 559/1990 și Ordinului nr. 50/1991.

Astfel, reclamantul a precizat că, în secțiile și sectoarele în care în care a lucrat nu erau prevăzute spații de izolare, activitatea efectuându-se într-o hală de tip monobloc în care se desfășura întreg fluxul tehnologic de producere a pieselor turnate, se efectuau operațiuni de curățare prin polizare, sudură, chituire, grunduire, vopsire a reperelor, intervenții de întreținere și reparații la echipamentele metalurgice aflate în exploatare din grupa utilajelor de topire a metalelor, a utilajelor de formare manuală și mecanizată a instalațiilor de sablaj din toate sectoarele de activitate ale societății, reparații ale cuptoarelor de tratament termic, a echipamentelor din stația de compresoare, a celor din stația de oxigen și gaze tehnice, precum și din structura celor 3 stații de conexiuni de medie tensiune, iar în urma efectuării tuturor acestor operațiuni rezultau pulberi metalice și silicogene, fum și alte noxe care afectau sănătatea angajaților.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 al M.M.O.S. și art. 3 din Decretul 92/1976.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică cu specializarea organizarea muncii - salarizare prin care să se stabilească în concret ruta profesională, locul de muncă unde și-a desfășurat efectiv activitatea, cu indicarea actului normativ avut în vedere la stabilirea grupei de muncă și a poziției din Anexele la Ordinul 50/1990

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că acțiunea este formulată în baza Ordinului nr. 50/1990, însă acesta nu mai are aplicabilitate după data la care a fost abrogat prin art. 198 din Legea 19/17.03.2000.

Astfel, pârâta a apreciat că solicitarea reclamantului de acordare a grupei superioare de muncă și după anul 2001 nu este întemeiată în drept.

Pârâta a mai precizat că problema încadrării în grupe de muncă trebuie analizată prin prisma modificărilor legislative apărute începând cu anul 1990 până în prezent (Ordinul nr. 50/1990 cu aplicabilitate până în aprilie 2001, HG 261/2001 cu aplicabilitate până în anul 2007, HG 246/2007 și Legea nr. 226/2007).

Potrivit alin.1 pct.1 din Ordinul 50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în Anexa 1, iar potrivit pct.2 al aceluiași ordin, în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în Anexa 2. În Anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990 republicat, la punctul 143, sunt cuprinse "Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile aparținând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în grupa I de muncă, stabilite în consiliile de administrație ale acestora și aprobate de conducerea departamentului."

Totodată, conform art. 6 din Ordinul 50/1990 "nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupa I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.)".

Pârâta a învederat în acest context că, în urma apariției Ordinului nr. 50/1990, la nivelul societății s-a constituit comisia mixtă formată din reprezentanții angajatorului și ai sindicatelor, care a analizat fiecare loc de muncă din unitate și a întocmit Lista activităților și locurilor de muncă ce se încadrează în grupe de muncă, listă aprobată de Ministerul Industriilor.

În baza acestei liste s-a trecut la încadrarea fiecărui salariat în grupa I sau II de muncă, avându-se în vedere activitatea desfășurată, locul de muncă, perioada lucrată în locul de muncă respectiv (timpul de expunere la noxe).

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a i se schimba încadrarea din grupa a II-a de muncă în grupa I pentru perioade anterioare anului 2001, pârâta a solicitat să se constate că cererea nu are bază legală raportat la cele expuse mai sus.

În speță, reclamantul a desfășurat activitate în unitatea pârâtei în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx93, ca inginer în secția SDV, iar în perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxxxx95, ca șef Birou Marketing.

Conform Listei menționate anterior, toate activitățile desfășurate în secția SDV au fost încadrate în grupa a II-a de muncă.

Secția SDV este amplasată la o anumită distanță de hala de turnare, este o construcție distinctă în care se desfășoară numai activități de prelucrare prin așchiere, modelărie și întreținere a utilajelor proprii acesteia.

De asemenea, activitatea desfășurată la departamentul marketing a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, potrivit pct.143 din Anexa II la Ordinul nr. 50/1990.

Pârâta a precizat că, prin funcția de încadrare și responsabilitățile specifice postului, reclamantul nu a desfășurat activitate în locuri cu expunere la noxe, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere etc., fapt ce nu justifică încadrarea acestuia într-o grupă superioară.

În opinia pârâtei, aceste activități au fost corect încadrate în grupa II-a de muncă, raportat la prevederile Ordinului nr. 50/1990 și a Listei activităților din societate ce se încadrează în grupe de muncă, listă care a fost aprobată de Ministerul Industriilor, iar "înscrisul din Carnetul de muncă dovedește acestea.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă: "carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta".

De aceea, pârâta consideră neîntemeiată solicitarea reclamantului de a schimba încadrarea din grupa a II-a de muncă, în grupa superioară.

Referitor la solicitarea reclamantului privind acordarea grupei de muncă pentru perioadele lucrate ulterior datei de 01.04.2001, pârâta a solicitat să se constate că, prin _____________________ Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, actele normative care au reglementat încadrarea în grupa I și a II-a au fost abrogate, apreciind evident faptul că reclamantul solicită schimbarea în grupa superioară cu speranța că, și pentru perioada de după data de 01.04.2001, grupa I/a II-a de muncă vor fi automat recunoscute și asimilate locurilor de muncă cu condiții speciale/deosebite.

În această situație, pârâta a învederat instanței că, după data de 01.04.2001 nu mai există o bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupe superioare de muncă, în conformitate cu prevederile art. 19 din actul normativ menționat fiind emisă HG nr. 261/2001, privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Deși HG 261/2001 prevede la art. 15 că activitățile încadrate în grupa I și a II-a de muncă până la data de 01.04.2001 sunt considerate activități desfășurate în condiții deosebite, respectiv speciale, pârâta apreciază că acest fapt nu poate fi interpretat în sensul recunoașterii automate, după data de 01.04.2001, pentru perioadele de activitate din grupa I/II de muncă, ca fiind desfășurate în condiții deosebite de muncă, prin hotărârea susmenționată fiind abrogate reglementările privind încadrarea în grupele I și II de muncă și stabilite criterii riguroase de încadrare în condiții deosebite, reglementarea având ca scop eliminarea încadrării în condiții de muncă prin normalizarea condițiilor de muncă.

De aceea, la nivelul societății a fost definitivat programul de investiții având drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă, a mediului ambiant, reducerea noxelor la fiecare loc de muncă etc.

Pentru exemplificare, pârâta a învederat că au fost achiziționate cuptoare noi, având sistem propriu de absorbție a noxelor, s-au modernizat instalațiile existente de absorbție a noxelor prin montarea unor dispozitive speciale, s-au racordat toate utilajele la aceste sisteme de absorbție a noxelor.

Pentru reducerea nivelului de zgomot au fost înlocuite toate compresoarele pentru producerea aerului comprimat cu compresoare din Italia și Suedia.

De asemenea, toate locurile de muncă au fost dotate cu instalații de ridicat, transpalete, cărucioare, poduri rulante cu comanda la sol care pot fi manevrate în condiții de siguranță și cu ușurință de salariați în scopul diminuării efortului fizic în cadrul operațiunilor de manevrare a pieselor.

Pârâta a precizat că instalațiile de absorbție a noxelor au fost proiectate pentru o producție lunară de 2000 t piese turnate, iar producția a scăzut permanent de la 800-900 t lunar la 80-90 tone, ceea ce denotă că nivelul noxelor a scăzut considerabil, situându-se sub procentul maxim admisibil. De la un consum de 2000- 2500 t nisip lunar, cât se consuma în perioada 1980- 2000, consumul a scăzut la 200- 250 t, datorită scăderii producției anuale, cât și a achiziționării unei instalații de regenerare a nisipului din Anglia, care este dotată cu instalație de desprăfuire.

Tot pentru eliminarea pulberilor, nisipul se achiziționează în big-bags-uri de 1 tonă, în stare uscată, eliminându-se instalația de uscat nisip.

Pentru întărirea rezistenței organismului, în perioada 2000 – 2007, toți salariații, indiferent de locul de muncă, au beneficiat de o masă caldă gratuita la cantina societății, de antidot, unde se impunea, precum și de apă minerală sau ceai cald, în perioadele cu temperaturi extreme.

De altfel, în vederea obținerii autorizației de mediu, societatea a fost îndelung monitorizată de Agenția Locală de Mediu Prahova și de Agenția Regională de Mediu Pitești și obligată la efectuarea de analize lunare pentru a se constata nivelul noxelor. Aceste analize au fost efectuate de laboratoarele BIOSOL, care sunt acreditate RENAR și din care se constată că niciodată valorile maxime admise nu au fost depășite.

De asemenea, au fost efectuate determinări și de laboratorul specializat din cadrul Direcției de Sănătate Publica Prahova.

Ca urmare a realizării de către unitate a măsurilor tehnico - organizatorice pentru normalizarea condițiilor de muncă, în vederea prevenirii accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și în urma consultărilor cu reprezentanții sindicatului care au apreciat efortul financiar depus de unitate, societatea nu a mai nominalizat locuri de muncă ce pot fi încadrate în condiții deosebite sau speciale de muncă.

Având în vedere cele expuse mai sus, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe ce vor fi necesare sau vor rezulta din dezbateri.

În drept, întâmpinarea a fost formulată în conformitate cu prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

La data de 22.09.2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că pârâta dorește să evite în orice mod încadrarea salariaților în grupele de muncă cuvenite pentru a se evita plăți suplimentare la Bugetul Asigurărilor Sociale, care i-ar aduce astfel prejudicii financiare, chiar dacă în acest mod încalcă reglementările legale în domeniul muncii.

Reclamantul a susținut că analiza pe care societatea o face în întâmpinare, prin prisma modificărilor legislative istorice, apărute începând din anul 1990 și susținerile referitoare la aplicarea Ordinului 50/1990 (alin. 1, alin. 2 și art. 6) - în care se menționează locurile de muncă și activitățile cu condiții de muncă aparținând Departamentului Industriei Metalurgice precum și modul în care s-a făcut nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupa I și II, respectiv de către conducerile societăților împreună cu sindicatele libere din unități, ar fi putut fi corectă în măsura în care s-ar fi respectat condițiile de aplicare ale acesteia.

În fapt, reclamantul a menționat că încadrarea în grupele respective s-a făcut arbitrar, în situația în care sindicatul societății de la acea dată a funcționat doar formal, societatea în cauză neavând nici în prezent niciun fel de structură sindicală care să reprezinte interesele salariaților, iar solicitarea referitoare la schimbarea încadrării din grupa a II-a în grupa I, respectiv grupa specială de muncă se referă tocmai la corectarea aplicării incorecte a unei prevederi la nivelul agentului economic în cauză.

În perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93 reclamantul a lucrat ca inginer în cadrul secției SDV, dar în sectorul de întreținere și reparații mașini unelte și, în această calitate, avea obligația de a organiza activitatea specifică tuturor utilajelor din categoria mașinilor unelte din unitatea economică în cauză. Sub acest aspect, mare parte a volumului de activitate cuprindea intervenții efectuate în incinta Halei Monobloc pentru întreținerea/repararea mașinilor unelte situate în diverse alte sectoare de activitate.

Reclamantul intervenea zilnic pentru întreținerea/reparația strungurilor de prelucrare a electrozilor metalurgici într-un sector special amenajat în incinta Halei Monobloc, în condiții de lucru și nivel al noxelor mai dificile chiar decât cele înregistrate la nivelul Sectorului Elaborare din Hala Monobloc (întrucât se prelucrau electrozi care generau o cantitate considerabilă de praf de cărbune).

De asemenea, în calitate de inginer, angajat în cadrul secției SDV, reclamantul participa zilnic la întreținerea și reparația mașinilor unelte din cadrul Atelierului de Construcții metalice ce aparținea secției în cauz,ă dar se afla în incinta Halei Monobloc, precum și pentru reparația mașinilor unelte aparținând sectorului de reparații mașini de formare, fostul atelier GISAG, situat de asemenea în incinta Halei Monobloc. Mașinile unelte situate în incinta propriu-zisă a Halei SDV funcționau în majoritatea cazurilor fără lichid de răcire pentru prelucrarea primară a pieselor turnate din fontă (eboș), generând un nivel de noxe, în multe cazuri peste nivelul celor din multe alte sectoare ale Halei Monobloc.

În ceea ce privește perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, conform înregistrării din carnetul de muncă, reclamantul și-a desfășurat activitatea sub titulatura de șef birou marketing, în fișa postului funcția ocupată în mod real fiind cea de șef birou marketing-export, iar activitatea efectiv desfășurată se referea într-o mică măsură la prospectarea piețelor interne sau externe și în cea mai mare parte la programarea și monitorizarea fabricației pieselor turnate destinate exportului.

În acest sens, reclamantul avea în mod nemijlocit obligația de a monitoriza fabricația pieselor turnate destinate exportului pe toate fazele procesului tehnologic: pregătirea fabricației, elaborarea, formarea, asamblarea formelor, dezbaterea și curățirea pieselor, majoritatea acestor etape desfășurându-se în incinta Halei Monobloc.

Reclamantul consideră că susținerile formulate în legătură cu activitatea desfășurată anterior anului 2001 de către societatea pârâtă reflectă o necunoaștere a activității desfășurate în mod real și fără corelație cu fișa postului și activitatea efectivă, iar probele indiscutabile ale activității desfășurate în perioadele anterioare anului 2001 nu se pot face decât în condițiile unei expertize de specialitate care să analizeze la nivelul agentului economic, fișele posturilor respective, încadrarea efectivă în locurile de muncă și atribuțiile acestora, dincolo de înregistrarea simplificată în carnetul de muncă pe care a interpretat-o societatea pârâtă.

Totodată, reclamantul a precizat că, în toată perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx15, a avut funcții de conducere și coordonare a unor sectoare de activitate diversificate situate în toată unitatea economică și preponderent în Hala Monobloc, a coordonat activitatea de mediu și protecția mediului, activitatea de Securitate și Sănătate a Muncii a celor din sfera situațiilor de urgență și a instalațiilor aflate sub supraveghere ISCIR, precum și a activității sectorului CTC din societate. Cea mai mare partea a timpului a coordonat activitatea mecano-energetică a întreprinderii, în condiții în care pe teritoriul său se află 3 stații de conexiuni de medie tensiune și înregistrează un consum de energie electrică reprezentând circa o treime din consumul total al municipiului Câmpina, fiind de departe cel mai mare consumator industrial din zonă.

Reclamantul a coordonat activitatea de producție, reparații și întreținere a echipamentelor metalurgice de tipul cuptoarelor de elaborare a metalului topit, de tratament termic, instalații de ridicat și recipiente sub presiune.

Totodată, a coordonat exploatarea/repararea stației de aer comprimat, a stocatoarelor de oxigen, a stației de pompare apă recirculată pentru răcirea centralizată a cuptoarelor sectorului elaborare care sunt reprezentative pentru gradul de dificultate al activității în condiții speciale de muncă desfășurate în cadrul societății pârâte și preponderent în Hala Monobloc.

Reclamantul a subliniat că susținerile societății pârâte referitoare la derularea programului de investiții având drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă, a mediului ambiant și reducerea noxelor la fiecare loc de muncă nu sunt nici pe departe adevărate, aceasta fiind înregistrată la nivelul autorității de reglementare în domeniul mediului (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) ca fiind o societate cu riscuri majore de poluare, motiv pentru care i s-a impus obținerea unei autorizații integrate de mediu care presupune între altele asumarea unui program strict de monitorizare, sutele de buletine de analiză depuse la dosarul cauzei neatestând o contribuție la ameliorarea condițiilor de muncă, ci doar obligația față de autoritatea de mediu, fără de care activitatea societății în cauză nu este posibilă.

Potrivit autorizației integrate de mediu 110/2006 a _________________________ Câmpina (care are 46 de pagini), la capitolul obligații de monitorizare sunt prevăzute: obligația lunară de determinări de emisii și pulberi în 10 puncte din Hala Monobloc și Gospodăria de nisip, emisii cu determinări în 4 puncte de la limita perimetrului întreprinderii, determinări ale nivelului de zgomot în incinta și exteriorul Halei Monobloc, determinări ale poluării solului și apelor uzate deversate la canalizare, care reflectă mat bine decât orice explicație condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea cea mai mare parte a salariaților întreprinderii în cauză.

Numericul de personal al societății a scăzut în mod constant începând din 1995 până în 2015 de la circa 4300 la 150 salariați.

Având în vedere faptul că societatea se întinde pe circa 21 hectare, reclamantul consideră că abia în prezent, chiar în condițiile scăderii volumului producției, are justificare încadrarea în condiții speciale de muncă a salariaților unității economice în cauză.

Pentru susținerea răspunsului la întâmpinare și soluționarea cauzei, reclamantul apreciază de utilizate buletinele de analiză depuse de societatea pârâtă și care evidențiază faptul că societății în cauză i s-au impus astfel de condiții de către autoritatea de reglementare în domeniu, tocmai ca o consecință a condițiilor în care se desfășoară activitatea productivă a acesteia.

De asemenea, reclamantul a înțeles să depună la dosar sentințele civile ale Tribunalului Prahova nr. 724/2015, respectiv nr. 1351/2015, prin care se corectează încadrarea din Carnetul de muncă, din grupa a II-a, în grupa I, respectiv grupa specială de muncă, pentru angajații SDV implicați în respectivele cauze, împreună cu care a lucrat în anumite perioade de timp.

Pentru susținerea acțiunii de față, reclamantul a atașat și sentințele civile nr. 841/2011 și nr. 980/2015, în care se acordă grupa I de muncă, respectiv specială, pentru personalul T___ din societate care și-au desfășurat activitatea în condiții și sectoare de activitate similare din cadrul secției ME, CTC, etc. la un nivel de responsabilitate semnificativ mai scăzut.

În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză tehnică în specialitatea organizarea muncii – salarizare, raportul de expertiză fiind întocmit de expert N________ C______, cu privire la care pârâta nu a avut de formulat obiecțiuni.

Referitor la reclamant, tribunalul reține că a formulat obiecțiuni care, însă, au fost primite la dosarul cauzei după deliberare.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și retine în fapt următoarele:

Potrivit mențiunilor înscrise în carnetul de muncă, aflat în copie la filele 8-20 din vol.I dosar, reclamantul C______ R_____ și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei ____________________________ SA, în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată, cu următorul traseu profesional:

 în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93, în funcția de inginer, în Secția SDV, fiind încadrat de societate în grupa a II-a de muncă;

 în perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, în funcția de șef birou, în cadrul Biroului Marketing;

 în perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx07, în funcția de șef departament, în Departamentul Achiziții-Vânzări;

 în perioada 01.06.xxxxxxxxxxxxx07, în funcția de inginer șef, în Secția Producție;

 în perioada 09.10.xxxxxxxxxxxxx08, în funcția de inginer șef, în Secțiile Mecano-Energetic și SDV;

 în perioada 16.09.xxxxxxxxxxxxx11, în funcția de director comercial, în cadrul Serviciului Marketing și Calitate;

 în perioada 22.09.xxxxxxxxxxxxx15, în funcția de director, în cadrul Secției Mecano-Energetic.

Așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit în cauză de expert N________ C______ (filele 12-19 vol.II dosar), în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93, reclamantul a desfășurat activitate în funcția de inginer în cadrul secției SDV, așa cum este înregistrat în carnetul de muncă, lucrând în fapt în sectorul de întreținere și reparații mașini unelte, în această calitate având obligația de a organiza activitatea specifică tuturor utilajelor din categoria mașinilor unelte din unitatea economică în cauză.

Sub acest aspect, mare parte a volumului de activitate cuprindea intervenții efectuate în incinta Halei Monobloc pentru întreținerea/repararea mașinilor unelte situate în diverse alte sectoare de activitate.

În mod curent (zilnic), reclamantul intervenea pentru întreținerea/reparația strungurilor de prelucrare a electrozilor metalurgici într-un sector special amenajat în incinta Halei Monobloc, în condiții de lucru și nivel al noxelor mai dificile chiar decât cele înregistrate la nivelul Sectorului Elaborare din Hala Monobloc (întrucât se prelucrau electrozi care generau o cantitate considerabilă de praf de cărbune).

În calitate de inginer, angajat în cadrul secției SDV, reclamantul participa zilnic la întreținerea și reparația mașinilor unelte din cadrul Atelierului de Construcții Metalice ce aparținea secției în cauză, dar se afla în incinta Halei Monobloc, precum și pentru reparația mașinilor unelte aparținând sectorului de reparații mașini de formare, fostul atelier GISAG, situat de asemenea în incinta Halei Monobloc.

Mașinile unelte situate în incinta propriu zisă a Halei SDV funcționau în majoritatea cazurilor fără lichid de răcire pentru prelucrarea primară a pieselor turnate din fontă (eboș), generând un nivel de noxe, în multe cazuri peste nivelul celor din multe alte sectoare ale Halei Monobloc.

Expertul desemnat în cauză a identificat condițiile nocive din mediul de lucru al reclamantului, astfel:

 gaze: gazele arse în cuptoarele termice, sunt evacuate în mare parte în incinta halei de producție;

 fumuri din forjare: în procesul de forjare în matriță, pentru evitarea gripajelor între elementele mobile ale matriței și pentru o extragere ușoară a piesei forjate, acestea sunt gresate cu amestec pe bază de vaselină și ulei mineral, care în contact cu suprafețele fierbinți ale matriței și în special cu piesa, amestecul lubrifiant se autoaprinde, rezultând un fum dens, greu mirositor și irespirabil;

 pulberi abrazive de natură minerală: provenite din trepidațiile mașinilor de lucru, manipularea semifabricatelor și recondiționarea prin polizare în cadrul compartimentului de matrițe și activitățile de mentenanță;

 microclimat nefavorabil cu fum, vapori de ulei și pulberi abrazive;

 iluminare artificială insuficientă;

 pulberi metalice: provenite din procesul de forjare liberă și din activitatea de sablaj.

Sub aspectul riscurilor de accidente și îmbolnăviri profesionale, tribunalul reține următoarele:

 micșorarea auzului: hipoacuzie;

 afecțiuni ale aparatului respirator: fibroze pulmonare, bronșite cronice, silicoze etc.;

 suprasolicitări posturale: ortostatism prelungit, poziții de lucru vicioase, manipulare manuală de greutăți;

 arsuri provocate de atingerea sau în contact cu semifabricate supraîncălzite și la care prezența căldurii nu mai este vizibilă;

 loviri și striviri: produse în manipulare manuală sau mecanică a semifabricatelor, acestea având cu precădere formă rotundă;

 accidente prin explozie produse de acumulări de gaze;

 loviri de particule metalice desprinse din ansamblul matrița în procesul de forjare.

În perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, conform înregistrărilor din carnetul de muncă, reclamantul și-a desfășurat activitatea ca șef Birou Marketing, iar, potrivit fișei postului aflate printre documentele serviciului P.I.S.A. al ____________________________ SA Câmpina, expertul a subliniat că funcția ocupată în mod real a fost cea de șef birou marketing – export, iar activitatea efectiv desfășurată se referea într-o mică măsură la prospectarea piețelor interne și externe, în cea mai mare parte vizând programarea și monitorizarea fabricației pieselor turnate destinate exportului.

În acest sens, în mod nemijlocit, reclamantul avea obligația de a monitoriza fabricația pieselor turnate destinate exportului pe toate fazele procesului tehnologic: pregătirea fabricației, elaborarea, formarea, asamblarea formelor, dezbaterea si curățirea pieselor, majoritatea acestor etape desfășurându-se în incinta Halei Monobloc.

În perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx07, reclamantul a avut funcția de Șef Departament Achiziții-Vânzări, în perioada 01.06.xxxxxxxxxxxxx07, a avut funcția de Inginer șef Producție, în perioada 09.10.xxxxxxxxxxxxx08, a avut funcția de Inginer șef Mecano Energetic+SDV, 16.09.xxxxxxxxxxxxxx11, a avut funcția de Director Comercial, Marketing și Calitate, în perioada 22.09.xxxxxxxxxxxxxx15, a avut funcția de Director Mecano- Energetic.

Astfel, expertul a constatat că, în toată perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx15, reclamantul a avut funcții de conducere și coordonare a unor sectoare de activitate diversificate situate în toată unitatea economică și preponderent în Hala Monobloc, a coordonat activitatea de mediu și protecția mediului, activitatea de Securitate și Sănătate a Muncii a celor din sfera situațiilor de urgență și a instalațiilor aflate sub supraveghere ISCIR precum și a activității sectorului CTC din societate. În cea mai mare partea a timpului, reclamantul a coordonat activitatea mecano-energetică a întreprinderii, în condițiile în care pe teritoriul său se aflau 3 stații de conexiuni de medie tensiune și se înregistra un consum de energie electrică reprezentând circa o treime din consumul total al municipiului Câmpina, fiind de departe cel mai mare consumator industrial din zonă.

În perioadele anterior nominalizate, reclamantul a coordonat activitatea de producție, reparații și întreținere a echipamentelor metalurgice de tipul cuptoarelor de elaborare a metalului topit, de tratament termic, instalații de ridicat și recipiente sub presiune.

Totodată, a coordonat exploatarea/repararea stației de aer comprimat, a stocatoarelor de oxigen, a stației de pompare apă recirculată pentru răcirea centralizată a cuptoarelor sectorului elaborare care sunt reprezentative pentru gradul de dificultate al activității în condiții speciale de muncă desfășurate în cadrul _________________________ Câmpina și preponderent în Hala Monobloc.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 50/1990 “beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.”

În conformitate cu art. 7 din același act normativ “încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.”

Pe baza materialului probatoriu analizat în precedent, luând în considerare sarcinile de muncă, activitățile zilnice efectiv prestate de reclamant, instanța apreciază că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art.3 din Ordinul 50/1990 al M.M.O.S. coroborat cu anexa nr.1, poziția nr.25 (activitatea din turnatoriile de fontă, oțel sau neferoase cu producție industrială continuă, în care se execută și operațiile de dezbatere sau de curățare a pieselor în hala de turnare), pentru încadrarea în grupa I-a de muncă, în proporție de 100% din programul de lucru, pentru perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93, reținută în cuprinsul raportului de expertiză, dar și condițiile prevăzute de art.3 din Ordinul 50/1990 al M.M.O.S. coroborat cu anexa nr.2, poziția nr.143 (locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile aparținând Industriei Metalurgice, necuprinse în grupa I de muncă, stabilite de consiliile de administrație ale acestora și aprobate de conducerea departamentului), pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă, în proporție de 100% din programul de lucru, pentru perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, reținută în același raport.

Nu trebuie ignorat nici faptul că Ordinul M.M.O.S. nr. 50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare de muncă se face pe baza existenței condițiilor de muncă și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții - anexele 1 și 2 ale acestui ordin constituind o enumerare a unor activități, ce cuprind în fapt mai multe meserii. Totodată, potrivit Ordinului nr.50/1990, încadrarea în grupele I și II de muncă nu era condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.

În ceea ce privește activitatea prestată de reclamant în perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx15, cu privire la care reclamantul a solicitat încadrarea în condiții speciale, tribunalul observă că, după _____________________ Legii nr.19/2000, care a înlocuit grupele de muncă prin locuri de muncă în condiții speciale și, respectiv, în condiții deosebite, prin H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, s-a statuat că pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale includea mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2003, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului Teritorial de munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților O.; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților O. a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit.d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin.1 lit.e.

Așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit în cauză, ce se coroborează cu întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă, acest angajator nu a inițiat și nu a parcurs procedurile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite.

Practic, este lesne de observat că niciuna dintre etapele arătate mai sus nu a fost parcursă, simplele susțineri ale reclamantului neputând atrage încadrarea locului său de muncă în condiții speciale, în absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de H.G. nr.1025/2003.

Tribunalul observă faptul că salariații pârâtei aveau posibilitatea ca, în contextul atitudinii de pasivitate a angajatorului, să sesizeze sindicatul reprezentativ pentru demararea procedurii de avizare de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, demers pe care aceștia nu l-au realizat.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamant referitoare la greșita încadrare a activității sale din perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx15, ca fiind desfășurată în condiții normale de muncă, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

Față de toate argumentele expuse, în temeiul prevederilor art.266 și următoarele din Codul Muncii, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamant și va constata că beneficiază de încadrarea în grupa I de muncă pentru perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93, respectiv în grupa a II-a de muncă pentru perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, în procent de 100 % din programul de lucru, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit de expert N________ C______.

Față de soluția ce se va pronunța cu privire la primul capăt de cerere, tribunalul va obliga pârâta să elibereze reclamanților adeverințe în acest sens.

În același timp, tribunalul va respinge în rest acțiunea reclamantului, pentru activitatea prestată în cadrul societății pârâte în perioada 21.02.xxxxxxxxxxxxx15, ca fiind neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C______ R_____, CNP xxxxxxxxxxx, domiciliat în Câmpina, ____________________, _____________, ___________________, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova, JXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxx, și, în consecință:

Constată că reclamantul beneficiază de încadrarea în grupa I de muncă pentru perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx93, respectiv în grupa a II-a de muncă pentru perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx95, în procent de 100 % din programul de lucru, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit de expert N________ C______.

Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.

Respinge în rest acțiunea reclamantului, ca fiind neîntemeiată.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Prahova.

Pronunțată în ședință publică, azi 14.01.2016.

Președinte, Asistenți Judiciari,

P____-A____ A____ F______ M_____ G______ C_______

Grefier,

N___ L_______ E____

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red. P.A.A./tehnored. S.L.F.

4 ex./ 29.02.2016