ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:010.xxxxxx

SENTINȚA CIVILĂ NR. 111

Ședința publică din data de 14.01.2016

Președinte: P____-A____ A____

Asistenți judiciari: F______ M_____

G______ C_______

Grefier: N___ L_______ E____

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamanta M_____ M______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în C______, _______________. 19, ______________, jud. Prahova, și cu domiciliul ales în C______, _______________________. 9A, jud. Prahova (la M_________ V_______), în contradictoriu cu pârâta _________________________, cu sediul în Poiana C______, ______________________, jud. Prahova, JXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxx, prin administrator special H_______ A_____.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, care a fost comunicat părților, precum și că reclamanta a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acțiunii conform concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză, după care

Tribunalul, constatând că nu au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, astfel că în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXXX, la data de 11.05.2015, reclamanta M_____ M______ a chemat în judecată pârâta ____________________________ ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate că, pentru pe perioadele menționate în acțiune, a fost angajată în funcții și a lucrat efectiv 100 % din programul de lucru în secții cuprinse în grupa I/a II-a, precum și să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte grupa de muncă în care și-a desfășurat activitatea.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în perioada menționată în cererea de chemare în judecată, a fost angajata pârâtei, având funcții ce se încadrează în grupa I și respectiv, grupa a II-a de muncă, cu program de lucru în procent de 100 % și au existat colegi care și-au desfășurat activitatea în aceleași locuri de muncă, iar la momentul depunerii dosarului de pensionare, au beneficiat de grupa de muncă corespunzătoare condițiilor în care au desfășurat activitate.

În concret, reclamanta a arătat că activitatea sa în cadrul ___________________-a desfășurat efectiv în hale industriale din construcție metalică, în condiții fără ventilație și fără încălzire de la înființare, condiții improprii organismului uman, temperaturi ridicate vara (peste 40°C) și scăzute pe timpul iernii (sub 0°C), structurate în departamente de producție: Secția Construcții și Reparații de Mașini, Secția Material Rulant și Utilaje Grele, Secția Prelucrări, Secția Mecano-Energetică și Centrala Termică, CTC - Laboratoare - Încercări Mecanice, Analize Chimice și Control Sdv-uri; Departamente de Contracte, Social, Marketing - Vânzări, Aprovizionare, Transporturi, Proiectare, Management - Calitate; Sectoare calde; Atelier forjă și turnatorie.

În cadrul _____________________________ a lucrat în funcția de lăcătuș, în perioadele 22.07.xxxxxxxxxxxxxxx82, 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx99 și în funcția de sortator, în perioada 01.10.1982 – 31.08.1991, în toate aceste perioade lucrând atât în timpul programului normal de lucru, dar și ore suplimentare, în aceleași condiții.

În secțiile de producție se executau diverse operațiuni la repere cu dimensiuni și greutăți de la cele mai mici, până la componente de mari dimensiuni, operațiuni de polizare, chituire, grunduire, degresare și vopsire a reperelor și, în condițiile în care nu erau dotate cu spații de izolare sau compartimente distincte care să asigure protecția împotriva noxelor, vaporii de vopseluri și pulberi metalice se răspândeau în toată secția, afectând toți salariații.

Procesul tehnologic din aceste secții presupunea îndeosebi operațiuni de sudură pentru îmbinări la repere, fără a exista posibilitatea protejării cu panouri împotriva flamei de sudură.

În sectorul de matrițare, semifabricatele se încălzeau la temperatura de 1150°C, după care erau scoase manual din cuptor și așezate în cavitatea matriței corespunzătoare reperului pe care se executau. În timpul matrițării, uleiul care intra în contact cu materialul cald la 1150 °C, se vaporiza și degaja în atmosferă un fum dens și înecăcios, care se răspândea în toată secția.

Toate secțiile de producție, prin natura produselor realizate, cuprindeau locuri de muncă cu condiții grele (aferente grupei a II-a de muncă) și foarte grele de muncă: bancul de rodaj, acoperiri galvanice și ștanțare, centrala termică (aferente grupei I de muncă).

Reclamanta a învederat că un factor îngrijorător la locul de muncă este expunerea profesională a angajaților la zgomot. Zgomotul profesional reprezintă un complex de sunete cu intensitate și înălțimi variate, cu caracteristici diferite, ritmice sau aritmice, produse continuu de mașini, instalații, utilaje, vibrații mecanice în timpul desfășurării activității profesionale. Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv, iar pe termen lung duce la surditate. Limita maximă admisă pentru expunere profesională zilnică la zgomot este de 87 dB.

De asemenea, pentru reparația și întreținerea mașinilor și utilajelor se foloseau substanțe chimice solide și lichide, acid clorhidric, acetilenă, tetraclorură, silicon pulbere, folosite pentru spălarea utilajelor ce urmau a fi reparate, condiții de muncă ce au afectat sănătatea angajaților și, implicit, a reclamantei.

Față de situația expusă, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În dovedirea cererii, reclamanta a înțeles să solicite proba cu înscrisuri și expertiza organizarea muncii, salarizare

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3 din Ordinul nr. 50/1990, Ordinul nr. 125/1990, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 226/2006, H.G. nr. 261/2001, H.G. nr. 246/2007.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta ___________________ formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că Societatea Comercială P__________ SA (fosta IRTMG Poiana; IRMGIP Poiana) a încadrat salariații îndreptățiți în grupa Ia și a II-a de muncă, retroactiv, pentru perioada lucrată în condiții deosebite, conform prevederilor Ordinului nr. 50/1990 și Ordinului nr. 50/1990 republicată.

Încadrarea s-a făcut conform deciziei nr.28/26.02.1992, pe baza determinărilor de noxe pentru locurile de muncă cu condiții deosebite prezentate în Buletinul de analiză nr. 75/1991.

Reclamanta și-a desfășurat activitatea în perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx99, astfel: în perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx82, în funcția de lăcătuș la Secția Motoare, în perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx86, în funcția de sortator la Secția Motoare, în perioada 22.02.xxxxxxxxxxxxx99, în funcția de lăcătuș la Secția Motoare și a avut contact cu condițiile de muncă din secție.

Pulberile din metalele de bază, vaporii de ulei, gazele emanate, degajate în timpul procesului de producție erau absorbite de ventilatoare care funcționau în secție, încălzirea secției fiind asigurată de aeroterme.

Pârâta a mai învederat că, după data de 01.04.2001, societatea nu a mai îndeplinit condițiile de acordare a grupelor de muncă.

În subsidiar, în cazul în care expertul ce va fi desemnat va aprecia că activitatea reclamantei se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă, pârâta a solicitat instanței să ia act că această situație nu este imputabilă actualei conduceri a __________________________>

În dovedirea celor afirmate, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, pârâta a invocat prevederile art.205 - 208 Cod procedură civilă și Ordinul nr. 50/1990.

La data de 16.09.2015, reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta _______________________ care a arătat că Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii, precum și celelalte acte normative care au urmat, nu limitează numărul locurilor de muncă, potrivit pregătirii socio-profesionale, fiind necesar a se administra expertiza de specialitate organizarea muncii - salarizare în vederea stabilirii condițiilor în care a lucrat efectiv în procent de 100 % sau mai puțin din programul de lucru, în secții cuprinse în grupa I de muncă, condiții speciale de muncă, iar în subsidiar condiții deosebite de muncă, actele depuse la dosar de către pârâtă arătând tocmai faptul că meseria pe care a avut-o se încadrează în condițiile Ordinului nr. 50/1990 până în aprilie 2001, HG nr. 261/2001 până în anul 2007, HG nr. 246/2007 și cele ale Legii nr. 226/2007.

În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză tehnică în specialitatea organizarea muncii – salarizare, raportul de expertiză fiind întocmit de expert N________ C______, părțile neavând de formulat obiecțiuni cu privire la concluziile acestuia.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

În conformitate cu mențiunile înscrise în carnetul de muncă aflat, în copie, la filele 9-13 din dosar, reclamanta M_____ M______ și-a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte ________________________ IRTMG Poiana și IRMGIP Poiana), în baza unui contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, având următorul traseu profesional:

 În perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx82, cu meseria de lăcătuș la Secția Motoare;

 În perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx86, cu meseria de sortator la Secția Motoare;

 În perioada 22.02.xxxxxxxxxxxxx99, cu meseria de lăcătuș la Secția Motoare.

In cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit în cauză de expert N________ C______ (filele 52-56), tribunalul reține că în Secția tractoare si motoare grele se asamblau motoare Mercedes pentru foraj sonde, care cântăreau peste 10 tone fiecare. In bancurile de rodaj intrau 4 motoare Mercedes si 6 motoare de tractoare cu senile la care se făcea proba chiar si concomitent.

In aceasta secție era un zgomot si miros infernal produs de turbosuflanta care împingea aer in motor si care funcționa la o turație de 33.000 ture. Turbosuflanta, ca anexa a motorului, era pusa in mișcare de gazele arse care ieșeau din motor, care acționau un arbore paletat in traiectoria lor către eșapament. Pe eșapament ieșeau gazele complet arse, respectiv monoxid de carbon. Piesele pentru motoare se spălau in bai cu soda caustica care emanau vapori toxici. La tractoare erau condiții la fel de grele respectiv frig, zgomot si noxe emanate de la asamblarea tractoarelor, care aveau ca norma lunara de asamblare si verificare un număr de 200 de tractoare pe luna.

Spațiile de desfășurare a acestor activități nu au fost compartimentate distinct, acestea realizându-se în cadrul aceleași hale, deci implicit tot personalul acestei secții a fost afectat de nivelul de zgomot, poluare și noxe. În concret, în hala activitatea se desfășoară fără existenta unui sistem de ventilație si încălzire, în condiții de temperaturi improprii organismului uman, ridicate vara si scăzute pe timpul iernii.

Tribunalul constată că atribuțiile concrete ale reclamantei în cadrul pârâtei ____________________ fost următoarele:

•activitatea de prelucrări mecanice (așchiere pe strung si freza) a pieselor utilizate in procesul de fabricație;

•ascuțirea la polizor a sculelor utilizate pe mașina in procesul de prelucrări prin așchiere;

•autocontrolul pieselor executate;

•ajustarea pieselor executate;

•urmărește zilnic funcționarea mașinilor și utilajelor în scopul identificării de disfuncționalități;

•execută lucrări de reparații si întreținere curentă conform prescripțiilor specifice fiecărui utilaj;

•diagnostichează, prin testări funcționale și prin măsurare cu dispozitive de măsură, concordanța între parametrii de lucru și cerințele funcționale;

•remediază deficiențele de reglaj, elimină sursele de zgomot, vibrații, praf, gaze nocive, etc.

•reglează mecanismele mecanice, hidraulice, pneumatice pentru respectarea parametrilor funcționali specificați;

•identifică utilajul defect după zgomot, vibrații și modificarea parametrilor de lucru;

•determină cauzele defecțiunii după tipul acesteia, condițiile de apariție și evidențele de întreținere-reparații existente; raportează defecțiunile constatate, cauzele care le-au generat și propune măsuri de remediere;

•izolează utilajul de restul instalației în condiții de siguranța și îl mută de pe poziție pentru a nu afecta desfășurarea procesului tehnologic

•deconectează utilajul și îl dezasamblează în componente, în condiții de siguranță, tară a afecta integritatea acestuia;

•identifică și analizează natura defecțiunii și cauzele care au generat-o;

•identifică și utilizează unelte și scule potrivite executării, reparării și înlocuirii pieselor defecte;

•ajustează, șlefuiește și remediază suprafețe de asamblare pentru obținerea dimensiunilor cerute.

•realizează operații de alezare, găurire, tăiere, debitare pentru obținerea reperului conform specificațiilor;

înlocuiește reperul defect cu piesa de schimb corespunzătoare,verificând corectitudinea montajului cu instrumente adecvate;

•solicită execuția unor repere speciale sectorului de prelucrări mecanice;

•după reparație montează utilajul pe poziția de funcționare cu ajutorul instalațiilor de ridicat, aduce utilajul în poziție verticală sau orizontală conform poziției de lucru, măsoară, centrează, face verificări finale respectând schema de montaj și cerințele funcționale ale instalației, racordează utilajul la restul instalației și face proba de punere în funcțiune; efectuează reglări fine;

•ține evidența defecțiunilor pe tipuri de utilaje, poziție de instalație, frecvență de apariție, cauze, modul și timpul de remediere pentru anticiparea/prevenirea disfuncționalităților și întocmirea unui program de întreținere adecvat;

•execută ungerea mașinilor și utilajelor conform schemelor de ungere și sistemului de ungere centrală și graficelor de periodicitate, folosind categoriile și sortimentele de lubrefianți prescrise.

Mediul în care reclamanta a funcționat în cadrul pârâtei a fost afectat de următoarele condiții grele de lucru:

 Microclimat: activitatea s-a desfășurat 100%, in secții in care era frig iarna si foarte cald vara, erau variații de temperatura, lipsa ventilație, curenți de aer, iluminat insuficient datorita fumului.

 Condiții grele de muncă: manipulare piese, zgomot infernal, vibrații, trepidații, pericol de lovire, proiectare de particule în special în ochi, risc de alunecare, poziții incomode de lucru, pericol de tăiere cu scule și unelte conținând părți metalice ascuțite, arsuri etc.

 noxe existente: pulberi, aerosoli ulei, fum si toluen, oxid de azot, oxid de carbon, miros greu (vara) al lichidului de răcire, substanțe toxice, substanțe degresante, diluanți, particule de fier, pulberi de aluminiu si de alta natura, impurități.

 riscuri: loviri, striviri, vibrații, trepidații, electrocutare, inhalare agenți chimici, pericol de explozie, arsuri, mutilări ale membrelor, afectarea cailor respiratorii si a celor auditive, orbire.

Potrivit art. 3 alin.1 din Ordinul nr. 50/1990 “beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.”

În conformitate cu art. 7 din același act normativ “încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.”

În plus, prin art.1 din HG.1223/1990 s-a statuat că "Personalul care este in activitate si care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere si întreprinderile - șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează in grupa a II-a de munca in vederea pensionarii, pentru întreaga perioada efectiv lucrata după 18 martie 1969".

Astfel, în situația reclamantei, ce a desfășurat activități legate strict de procesul de producție, având contact permanent cu condițiile din halele de producție, așa cum chiar pârâta ___________________ recunoscut în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, tribunalul consideră că acesta îndeplinește condițiile pentru a fi încadrată în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% din programul de lucru, pentru perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx99, potrivit Ordinului 50/1990 republicat - Anexa 2, pozițiile nr.34, 41 și 47.

Nu trebuie ignorat nici faptul că Ordinul M.M.O.S. nr.50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare de muncă se face pe baza existenței condițiilor de muncă și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții - anexele 1 și 2 ale acestui ordin constituind o enumerare a unor activități, ce cuprind în fapt mai multe meserii. Totodată, potrivit Ordinului nr.50/1990, încadrarea în grupele I și II de muncă nu era condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.

Față de rațiunile expuse, în temeiul prevederilor art.266 și următoarele din Codul Muncii, instanța va admite acțiunea formulată de reclamantă și va constata că beneficiază de încadrarea în grupa a II-a de muncă pentru perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx99, în procent de 100% din programul de lucru, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit de expert N________ C______.

Față de soluția ce se va pronunța cu privire la primul capăt de cerere, tribunalul va obliga pârâta să elibereze reclamantei adeverință din care să rezulte perioada, grupa de muncă și procentul în care aceasta și-a desfășurat activitatea.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta M_____ M______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în C______, _______________. 19, ______________, jud. Prahova, și cu domiciliul ales în C______, _______________________. 9A, jud. Prahova (la M_________ V_______), în contradictoriu cu pârâta _________________________, cu sediul în Poiana C______, ______________________, jud. Prahova, JXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxx, prin administrator special H_______ A_____, și, în consecință:

Constată că reclamanta beneficiază de încadrarea în grupa a II-a de muncă pentru perioada 22.07.xxxxxxxxxxxxx99, în procent de 100% din programul de lucru, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit de expert N________ C______.

Obligă pârâta să elibereze reclamantei adeverință în acest sens. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Prahova.

Pronunțată în ședință publică, azi 14.01.2016.

Președinte, Asistenți Judiciari,

P____-A____ A____ F______ M_____ G______ C_______

Grefier,

N___ L_______ E____

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red. P.A.A./tehnored. S.L.F.

4 ex./ 21.01.2016