Cod ECLI ECLI:RO:JDALB:2016:001.xxxxxx

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ I____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 41/2016

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE G_____ M___

GREFIER M______ M______

Pe rol se află judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petent G_____ I_____ M_____ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, intimat TAUȘAN I___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. A____ M____ pentru petent, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se constată că la data de 15.12.2015 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței, de către Societatea de Asigurare Reasigurare C___ I________ SA răspuns la adresa instanței prin care se arată că nu se poate da curs celor solicitate întrucât în baza poliției de asigurare ________/25/C25HP nr. xxxxxxxxx deținută de G_____ N______ pentru auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, referitor la evenimentul rutier din data de 24.07.2014, nu există dosar de daună deschis.

La interpelarea instanței, mandatarul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.

În temeiul art. 244 Cod pr. civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată, fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică și având în vedere prevederile art. 392 Cod pr. civ. deschide dezbaterile asupra fondului.

Mandatarul petentului solicită admiterea cererii cum a fost formulată, arătând că petentul a fost sancționat printr-un procesul verbal de contravenție ce a fost întocmit pe baza unei declarații ce a fost dată de o persoană interesată care a arătat că a avut loc presupusul accident. Învederează instanței că la dosar se află declarațiile unor martori care au arătat că acel accident nu a avut loc. petentul nu s-a prezentat în cel 24 de ore la poliție întrucât nu a știut că a avut loc accidentul, în plus, autoturismul nu avea nici o urmă de avarii.

În temeiul art. 394 al. 1 Cod pr. civ. instanța consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014 de către intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, petentul G_____ I_____ M_____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 54 alin 1 și art 79 alin 2 din OUG nr 195/2002.

Împotriva procesului verbal a formulat plângere petentul G_____ I_____ M_____, solicitând anularea procesului verbal de contravenție.

A arătat în motivarea plângerii că a fost sancționat pentru un accident despre care nu știe să fi avut loc.

A anexat plângerii dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20,00 lei, respectiv chitanța ___________ nr. xxxxxxx/17.11.2014 (f. 4), copia .cărții de identitate (f. 5), dovada ________ nr. xxxxxxx/17.11.2014 (f. 6), copia procesului verbal de contravenție contestat (f. 7).

La data de 12.12.2014, petentul a depus la dosar o precizare a plângerii contravenționale (f. 12) prin care solicită anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/17.11.2014, exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 360 lei, înlăturarea sancțiunii avertismentului și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

În motivarea precizării, petentul a arătat în esență că în ce privește contravenția de neacordare a priorității de trecere prevăzută și sancționată de art. 108 alin. 1 lit. B, pct. 3 din OUG 195/2002, nu a avut cunoștință că la data menționată în procesul verbal să fi efectuat vreo manevră de schimbare a benzii de circulație fără a se asigura și prin aceasta să nu fia cordat prioritate unui alt conducător auto, aflând despre aceasta doar ulterior, fiind informat cu ocazia încheierii procesului verbal de contravenție contestat. Petentul a mai arătat că în lipsa unei dovezi, nu poate nici confirma, nici infirma acest lucru.

În ce privește cea de a doua contravenție reținută în sarcina sa și anume neprezentarea la unitatea de poliție competentă în termen de 24 de ore, petentul a arătat în esență că nu a cunoscut nici un moment că s-a produs avarierea unui alt autoturism, autoturismul său nesuferind nici o avarie .

În drept a invocat prevederile art. 54, 79, 100, 108 din OUG 195/2002, OG nr. 2/2001.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

A anexat precizării în copie procesul verbal de contravenție contestat (f. 14), împuternicire avocațială (f. 15).

Intimatul a depus întâmpinare (f. 20), solicitând respingerea acțiunii formulată de către petent ca neîntemeiată.

Intimatul a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat petentul a fost sancționat pentru încălcarea prevederilor art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. , respectiv prevederile art. 79 din același act normativ ,întrucât nu s-a prezentat la unitatea de poliție competentă în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului.

Analizând procesul verbal atacat rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Intimatul a apreciat că sancțiunea aplicată reprezintă o justă individualizarea răspunderii contravenționale în raport cu criteriile stabilite de art. 21 , alin 3 din OG nr. 2/2001. Astfel sancțiunea a fost în mod corect stabilită de către agentul constatator și trebuie menținută în ansamblul ei, acestea fiind limitele prevăzute de lege. Scopul aplicării sancțiunilor complementare , în economia OUG nr. 195/2002 rep., este înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

S-a anexat întâmpinării, în copie: raportul agentului constatator (f. 21), adresa nr. xxxxxx/28.07.2014 (f. 22), declarația numitului T_____ I___ (f. 23), declarația numitului G_____ I___ M_____ (f. 24), cazier auto al petentului (f. 25-26).

În conformitate cu prevederile art. 223, alin.3 C.p.c. solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției .

În temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ. instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar, și proba cu martorii C___ I___ D____ (f.50) și D_____ F_____ (f. 49), iar pentru intimat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar, apreciindu-le admisibile, concludente și utile soluționării cauzei.

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014 de către intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, petentul G_____ I_____ M_____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 54 alin 1 și art 79 alin 2 din OUG nr 195/2002..

Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, iar la rubrica Obiecțiuni s-a consemnat: „ Nu am știut de producerea accidentului motiv pentru care nu m-am prezentat la unitatea de poliție pentru că mașina mea nu a fost avariată”.

În baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.

În cauza dedusă judecății, se constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din nr. OG 2/2001 iar instanța, în temeiul art. 32 alin. 2 din același act normativ este competentă să soluționeze plângerea.

Examinând cu prioritate procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014, sub aspectul legalității întocmirii sale ce precede analiza temeiniciei actului de sancționare contestat, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea acestuia cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator.

Întrucât nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate instituită de lege în favoarea sa.

De asemenea, se constată că petentul nu a invocat producerea vreunei vătămări prin încălcarea altor dispoziții legale privind întocmirea valabilă a procesului-verbal de contravenție.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Instanța arată că, persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 și a celor expuse anterior, în cadrul căruia să utilizeze de orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.

Din ansamblul probelor administrate in cauza reiese că starea de fapt descrisă de agentul constatator nu corespunde realității.

Agentul de poliție a indicat în procesul verbal de contravenție faptul că petentul ar fi condus auto marca OPEL cu nr XXXXXXXXX pe _____________________ direcția Centru – Cetate iar în apropierea intersecției cu ___________________ nu s-ar fi asigurat corespunzător la schimbarea benzii de circulație determinând auto marca Dacia cu nr XXXXXXXXX sa părăsească partea carosabilă pentru evitarea coliziunii, intrând pe trotuar, provocând astfel avarii autoturismului cu nr XXXXXXXXX. A afirmat agentul că petetnul nu s-a prezentat la unitatea de poliție în termen de 24 ore .

Instanța reține că agentul de poliție nu a constatat prin propriile simțuri faptele de care a fost acuzat petentul.

În cuprinsul raportului constatator, agentul a menționat că la data de 24.07.2014 s-a prezentat la sediul Poliției numitul T_____ I___ , conducătorul auto cu nr XXXXXXXXX și care a declarat că în 24.07.2014, în timp ce circula în A___ I____ pe ____________________ fost nevoit să părăsească partea carosabilă din cauza unei manevre neglijente de către petentul care conducea auto cu nr XXXXXXXXX, autoturismul cu nr XXXXXXXXX fiind avariat.

Martorii D_____ I___ F_____ și C___ I___ D____, audiați în fața instanței ( f 49-50) au declarat că, aflându-se în mașină cu petentul, la data menționată în procesul verbal, nu au constatat producerea niciunui incident în trafic, nu a existat nicio coliziune și nici măcar o manevră de frânare din partea petentului pentru a evita un potențial pericol. Martorul D_____ I___ a afirmat totodată că nu a sesizat să fi existat niciun fel de sesizare din partea altor participanți la trafic cu privire la schimbarea direcției de mers de către petent.

Așadar, aspectele relatate de către martor vin să susțină cererea de anulare a procesului verbal de contravenție, confirmând teza invocată de către petent, respectiv că nu ar fi avut loc nici un impact între autoturismul condus de acesta și cel condus de către intervenientul T_____ I___.

Cele declarate de către interveninetul T_____ I___ în fața organelor de poliție ( f 23) cu privire la existența unei coliziuni între cele două autoturisme și la producerea unor avarii asupra autoturismului condus de către intervenient nu sunt susținute probator, având în vedere atât declarațiile martorilor audiați cât și mențiunile făcute de către agentul de poliție pe Declarația dată de către petent ( f 24) și în care precizează că autoturismul petentului nu a suferit avarii, fiind de altfel în contradicție cu cele reținute de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție, încheiat pe baza declarațiilor interveninentului și undenu s-a menționat existența unui impact) Or, apare inexplicabil cum în urma pretinsei coliziuni susținută de către intervenient s-ar fi produs avarii doar asupra autoturismului condus de către acesta, iar auto condus de petent să nu fi suferit nicio avarie, așa cum a constatat, de altfel, agentul de poliție.

De asemenea, intervenientul T_____ I___ a afirmat în fața instanței la termenul din 26.11.2015 ( f 68) că și-a reparat personal autoturismul și nu a fost instrumentat nici un dosar de daună. A mai arătat că nu i-a fost predată o copie a asigurării pentru a solicita societății asigurătoare a petentului despăgubiri. Din nou, apare inexplicabilă această lipsă de diligență a intervenientului în a parcurge procedura referitoare la constatarea și repararea daunelor în baza asigurării RCA încheiată pentru autoturismul condus de petent. Iar tipul avariilor pretins suferite de către auto condus de intervenient ( f 23) nu pot conduce la concluzia că autovehiculul a fost pus într-o stare de nefuncționare.

Ca atare, instanța apreciază ca fiind întemeiate susținerile petentului, formulate prin plângerea introductivă, acestea coroborându-se cu restul mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză, atât în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina acestuia ( respectiv aceea de a nu se asigura corespunzător la schimbarea direcției de mers) cât și cea de-a doua faptă ( neprezentarea la poliție în termen de 24 ore de la producerea evenimentului rutier), dată fiind legătura de cauzalitate dintre cele două precum și a faptului că, așa cum a reieșit din probatoriul administrat, nu a existat un eveniment rutier care să reclame prezentarea petentului la sediul organelor de poliție.

De altfel, din interpretarea dispozițiilor art.1 și 5 din O.G. nr.2/2001, rezultă că temeiul angajării răspunderii contravenționale este săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție, iar față de principiul legalității, existența contravenției trebuie dovedită în mod complet, printr-un proces-verbal care să cuprindă toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta și care corespund pe deplin realității obiective.

Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de elemente și împrejurări decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Or, în cauză, însăși constatarea faptei și încheierea procesului verbal de contravenție s-au bazat pe elemente de fapt îndoielnice și neconforme cu normele aplicabile, după cum s-a reținut deja.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dedusă din cauzele Salabiaku c. Franței și Janosevic c. Suediei, orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu împiedică, în principiu, existența lor, dar obligă statele contractante să asigure un echilibru între importanța mizei și drepturile apărării. Altfel spus, mijloacele folosite trebuie să fie proporționale cu scopul legitim urmărit.

Petentul, prin probele administrate, a reușit să inducă un dubiu cu privire la situația de fapt reținută în actul încheiat de agentul de poliție ca urmare a constatărilor sale, dubiu favorabil petentului și de natură a răsturna prezumția relativă de validitate și temeinicie a situației de fapt reținută de agentul constatator.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001,instanța va admite plângerea contravenționala formulată de petentul G_____ I_____ M_____, in contradictoriu cu I____________ de Politie al Județului A___, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014 de către agentul constatator din cadrul intimatului si, in consecință, va anula în totalitate procesul verbal de contravenție contestat și va înlătura măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Având în vedere dispozițiile art 453 C. Proc. Civ. , nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul G_____ I_____ M_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Sebeșel, ___________________, jud A___ , în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, CUI xxxxxxx, cu sediul în A___ I____, __________________, nr. 1, jud. A___, și cu citarea intervenientului forțat T_____ I___, domiciliat în A___ I____, _____________________ 24B, ___________, jud A___ și a societăților de asigurare _________________________, cu sediul în A___ I____, ___________________ 3, jud A___ și ____________________ cu sediul în A___ I____, Calea Moților, nr 16A, jud A___ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014.

Anulează în totalitate procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.11.2014 de către agentul constatator din cadrul intimatului .

Înlătură măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria A___ I____.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 14.01.2016.

PREȘEDINTE GREFIER

G_____ M___ M______ M______

Red. G.M./ 25 Ianuarie 2016

Tehnored. M.M./4 ex.