ROMÂNIA

TRIBUNALUL M____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA Nr. 22/2016

Ședința publică de la 11 Ianuarie 2016

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C_______ M_______

Judecător M____ R_______

Grefier Ț____ D______

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul Inspectoratul de Poliție Județean M__eș, cu sediul în Tg M____, _____________________. 16, jud. M____, CUI xxxxxxx, împotriva sentinței nr. 533/26.05.2015 pronunțate de Judecătoria Reghin în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Având în vedere dispozițiile art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești potrivit cărora „în cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale”, instanța, constatând că lipsesc părțile, va lăsa cauza la a doua strigare.

La doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este competent general, material și teritorial potrivit art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 coroborate cu art.95 alin 2 din Codul de procedură civilă.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, în temeiul art.223 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art.482 C.pr.civ, instanța apreciază să prezentul apel este în stare de judecată și reține cauza în pronunțare

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr. 533 din 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis plângerea contravențională formulată de petiționara ______________________, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului M____, și s-a anulat procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. xxxxxxx încheiat la 11.06.2014.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cu toate acestea, prima instanța reține că în cauză nu s-a dovedit că petenta ar fi săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, că prin deciziile de speță, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noțiunea de “acuzație în materie penală” prevăzută de art.6 par.1 din Convenție are un caracter larg, astfel că este posibil ca unele domenii să fie analizate de Curte ca aparținând sferei penale, deși conform dreptului național acestea ar fi calificate ca având natură extrapenală.

În privința garanțiilor procedurale fundamentale conferite de art.6 din C.E.D.O. între care prezumția de nevinovăție și dreptul la tăcere, Curtea a elaborat o bogată jurisprudență, stabilind că această prezumție impune ca instanțele să nu pornească de la premiza că cel trimis în judecată a comis actul incriminat, ca sarcina probei să revină acuzării, îndoiala fiind în beneficiul acuzatului (conform principiului in dubio pro reo).

Instanța de fond mai reține că O.G. nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate, iar aceasta nu este contrar dispozițiilor art.6 par.2 din Convenție și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului.

Astfel, în măsura în care procesul verbal de constatare a contravenției nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul nu are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia procesului verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art.6, practica instanțelor interne prin care petentului i se solicită să dovedească faptul că nu a săvârșit contravenția fiind una contrară prevederilor Convenției.

Ceea ce a determinat admiterea plângerii și anularea procesului verbal, a fost concluzia instanței de fond că, petenta a fost sancționată potrivit art. 3 alin. 26 din HG nr. 301/2012, dar agentul constatator nu a indicat care dintre dispozițiile art. 94 au fost încălcate de către petentă astfel că nu se poate verifica temeinicia acuzelor reținute în sarcina petentei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul, solicitând admiterea acestuia, deoarece actul atacat nu conține vicii de natură să atragă nulitatea, că a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, că instanța de fond a ignorat probatoriul de la dosar. Se mai arată că nu a fost probat contrariul deși petentei îi revenea potrivit art. 249 Cod procedură civilă, sarcina de a-și dovedi susținerile, deci prezumția de nevinovăție nu s-a încălcat, că procesul verbal se bucură de veridicitate și legalitate, iar în analiza principiului proporționalității trebuie observat scopul legii speciale.

Petenta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului susținând că în mod corect se reține de instanța de fond că nu se poate verifica temeinica acuzelor reținute în sarcina petentei, pentru că nu s-a indicat în concret care din dispozițiile art. 94 au fost încălcate și nu se poate verifica temeinicia acuzelor reținute.

Sunt reiterate cauze de nelegalitate ale procesului verbal atacat, cu încălcarea art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, deoarece agentul constatator nu a indicat concret și corect toate împrejurările care pot servi la aprecierea corespunzătoare a faptei și astfel este susceptibil de a fi sancționat cu nulitatea absolută.

Se mai arată că procesul verbal nu face prin el însuși dovada săvârșirii faptelor, iar prezumția de legalitate este contrară prezumției de nevinovăție și este invocată cauza A_____ c. României a CEDO, din 4.10.2007.

Petenta intimată mai afirmă că lipsește elementul material și rezultatul socialmente periculos, iar din descrierea ambiguă a faptei este greu de înțeles în ce ar consta aceasta.

În subsidiar se solicită ca dacă instanța va considera că nu se impune anularea procesului verbal de contravenție, să fie înlocuită amenda cu avertisment.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel și a caracterului devolutiv al acestei căi de atac, instanța constată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal atacat (f. 7 dos.fond), petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 2000 lei, pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 26 din HG nr. 301/2012.

S-a reținut că petenta - dispecerul de serviciu, cu ocazia evenimentului de la casa C______ G____ după plecarea echipei de intervenție și a beneficiarului nu a sesizat starea de pericol constând în aceea că zona în alarmă nu a fost restabilită.

Procesul verbal a fost încheiat fără să se formuleze obiecțiuni și s-a consemnat că administratorul recunoaște fapta, fiind semnat.

Ceea ce se impută petentei prin actul de sancționare este împrejurarea că la obiectivul supravegheat nu a fost restabilită alarma și nici nu a fost sesizată starea de pericol determinată de faptul că alarma nu a fost armată.

Este real că la încadrarea faptei, dintr-o eroare materială, agentul constatator nu a indicat și litera b din art. 94 menționat ca fiind text de lege nerespectat, prin norma de trimitere a art. 3 pct. 26 din HG nr. 301/2012, dar din cele consemnate, această încadrare este posibil de efectuat de către instanță.

Fapta este corespunzător descrisă și chiar dacă nu este detaliată, se constată că este suficientă pentru a se determina cu certitudine care este contravenția comisă de petent și în mod evident se poate verifica temeinicia procesului verbal de contravenție.

De altfel, prin plângerea contravențională, petenta a invocat doar descrierea lacunară a faptei, nu și netemeinicia actului de sancționare, așa cum a reținut instanța de fond.

Însă, în ceea ce privește descrierea faptei, art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sancționează lipsa oricărei mențiuni în acest sens, însă în cauză fapta este descrisă, iar încadrarea lacunară nu afectează procesul verbal, cât timp încadrarea poate fi făcută de instanță.

Tribunalul nu este în consens cu argumentele judecătorului de la prima instanța, că nu se poate verifica temeinicia procesului verbal, se constată că este posibilă exercitarea controlului judecătoresc, în cadrul căruia sunt clare elementele constitutive ale faptei petentei de a nu sesiza starea de pericol la obiectivul la care a intervenit, stare de pericol ce constă în neconectarea sistemului de alarmă.

Legat de pericolul social redus susținut de petentă prin întâmpinare, de posibilitatea înlocuirii sancțiunii cu una nepecuniară, se constată că sancțiunea avertismentului nu este justificat a fi aplicată.

Instanța de apel observă că sancțiunea este aplicată pentru comiterea unei contravenții în domeniul de pază și protecție, care a avut ca și consecință spargerea unei locuințe, deși cu câteva ore înainte, petenta a fost sesizată cu alarmă de sabotaj. Astfel, se constată că nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, și nici nu se poate determina că petenta înțelege caracterul preventiv și educativ al sancțiunii nepecuniare, raportat la modul în care percepe starea de fapt și nu demonstrează că are reprezentarea încălcării unei valori ocrotite de lege, mai ales în calitatea sa de societate de pază.

Împrejurările în care a acționat nu dovedesc că pe viitor va respecta obligațiile legale și contractuale, iar în ceea ce privește susținerile petentei din întâmpinare, care se constituie în critici aduse procesului verbal de contravenție, nu pot fi analizate atâta timp cât petenta nu a formulat apel.

Pentru aceste considerente, în baza art.480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul și va respinge plângerea contravențională formulată de petentă, cu consecința menținerii procesului verbal de sancționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul I.P.J. M____, cu sediul în Tg M____, _____________________. 16, jud. M____, CUI xxxxxxx, împotriva sentinței nr. 533/26.05.2015 pronunțate de Judecătoria Reghin în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Schimbă integral sentința atacată în sensul că respinge plângerea contravențională formulată de petenta G_____ S_______ SRL împotriva p.v.c.c. xxxxxxx/11.06.2014 încheiat de I__ M____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.01.2016.

Președinte, C_______ M_______		Judecător, M____ R_______
	Grefier, Ț____ D______

Red. Tehred. M.R.

Listat 23.02.2016/D.Ț./4ex. judecător fond G_______ B____