Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 893/2015

Ședința publică de la 25 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_____ S_____ S_____

Judecător O_______ C_____ S________

Grefier N_______ C________

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul - intimat I__ G___, împotriva sentinței civile nr. 4114 din data de 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – petent D______ G______ P_________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că este primul termen de judecată precum și că apelul a fost declarat în termen legal.

În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 Cod procedură civilă tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competent general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 126 alin. 1 Constituția României, art.95 pct.2 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, tribunalul reține cauza spre soluționarea cererii de apel deduse judecății.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 4114 din data de 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul D______ G______ P_________, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G___ și s-a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a amenzii aplicată petentului prin procesul verbal contestat și s-a constat prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale.

Pentru a pronunța această sentință a reținut prima instanță că s-a invocat excepția prescripției executării sancțiunilor contravenționale aplicate, analizând-o cu prioritate, potrivit art. 248 din Codul de procedură civilă.

A constatat că procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxxx a fost întocmit la data de 23.07.2013, iar din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a actului sancționator, semnat de către martorul M____ M______ a rezultat faptul că acesta a fost afișat pe ușa principală a contravenientului la data de 21.08.2013.

Fiind ascultat, martorul a arătat că nu știe dacă procesul verbal a fost afișat sau nu pe ușa petentului cu care este vecină pe aceiași scară de ____________________________ venit la ea acasă, i-au solicitat să le prezinte actul de identitate și i-au spus că este o formalitate și nu i-au spus nimic despre afișarea procesului verbal.

Potrivit art. 25 alin. 1 și 2 din OG nr. 2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate, iar comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia. De asemenea, dispozițiile art. 26 din același text de lege prevăd că dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta și înștiințarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. Dispozițiile alin. (1) se aplică și față de celelalte persoane cărora trebuie să li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea acestuia. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.

Potrivit art. 27 din OG 2/2001 procesul-verbal încheiat, trebuie comunicat contravenientului în cel mult o lună de la data aplicării acestuia cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliu.

Instanța a avut în vedere dispozițiile Deciziei Î.C.C.J. nr. 10 din 10 iunie 2013 conform cărora în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că: modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

In motivarea Deciziei menționate, instanța supremă a reținut că numai în ipoteza în care se consideră că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afișarea actului se află într-un raport de subsidiaritate față de comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, se poate afirma că sunt respectate garanțiile procedurale.

Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, aspect nedovedit în cauză întrucât intimatul nu a depus confirmarea de primire a procesului verbal de contravenție.

Mai mult, s-a reținut de către Înalta Curte că nici simpla expediere a procesului-verbal, prin poștă, fără ca acesta să ajungă efectiv la destinatar, nu este conformă cu dispoziția legală cuprinsă în art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care obligă organul constatator să facă dovada că a comunicat procesul-verbal și că destinatarul a primit actul; pentru o comunicare valabilă, se impune deci ca organului constatator să-i parvină "avizul de primire", care să facă dovada că destinatarul a luat efectiv cunoștință de procesul-verbal de contravenție și că urmează, ca, în această ipoteză, în care persoana sancționată, deși avizată, prin oficiul poștal, nu s-a prezentat în vederea ridicării corespondenței - organul constatator să apeleze la modalitatea tehnică subsidiară de comunicare, prin afișare, avându-se în vedere că returnarea plicului cu mențiunea "avizat", "neavizat", "expirat termen păstrare" nu constituie momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii contravenționale.

Din întreg materialul probator administrat în cauză nu a reieșit faptul că intimatul a încercat mai întâi comunicarea prin poștă cu confirmare de primire a procesului verbal de contravenție, nici faptul că actul sancționator a fost afișat în realitate pe ușa petentului, martorul afirmând că nu a văzut efectuarea acestei operațiuni, fiind obligatoriu să i se dea posibilitatea contestatorului să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările legate de excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale.

Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt, iar înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.

Astfel, instanța, potrivit dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor și în baza probelor pertinente, utile și concludente administrate, a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a amenzilor contravenționale aplicate de intimat petentului prin procesul verbal contestat, constatându-se prescrisă executarea sancțiunii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen și motivat apelantul intimat I.P.J. G___, criticând-o pentru netemeinicie, arătând că în fapt, din probatoriul administrat în cauză, procesul-verbal de contravenție a fost comunicat petentului prin afișare la domiciliu la data de 21.08.2013.

Dovada afișării a fost semnată de martora M____ M______ la data la care procedura a fost realizată. In aceste condiții, apreciază că declarația dată de aceasta în fața instanței nu reflectă realitatea. Este foarte puțin probabil, în opinia apelantului ca martora, sau orice altă persoană cu discernământ să semneze un document fără a cunoaște conținutul acestuia.

De asemenea, în mod greșit s-a considerat că procedura menționată nu face dovada comunicării, în condițiile în care decizia I.C.C.J. nr. 10/10.06.2013 nu stabilește că realizarea comunicării documentului de sancționare doar prin afișate nu ar putea constitui o modalitate de comunicare valabilă.

In aceste condiții, a considerat că, pentru fiecare speță în parte, instanțele de judecată pot aprecia dacă procesul-verbal de afișare a procesului-verbal de contravenție constituie sau nu o dovadă suficientă privind comunicarea documentului.

Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.

In drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

Intimatul – petent D______ G______ P_________ a formulat întâmpinare la apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 4114/2014 a Judecătoriei Tg-J__, solicitând ca prin decizia ce se va pronunța sa se respingă apelul ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică si legală a hotărârii atacate.

In fapt, prin plângerea formulată împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/2013 întocmit de intimat a solicitat anularea acestuia , exonerarea de la plata amenzii in cuantum de 300 lei și totodată sa se constate prescrisă sancțiunea amenzii in cuantum de 300, ce i-a fost aplicata prin înscrisul contestat.

Prin sentința civilă nr. 4114/2014 a Judecătoriei Tg-J__ i-a fost admisă plângerea , admisă excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a amenzii aplicată și in consecință constatată prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale.

Împotriva hotărârii menționate mai sus a promovat apel intimatul I.P.J. G___ ,criticând soluția aplicată in cauza pentru motive de netemeinicie, arătând in esența ca procedura de comunicare prin afișare a procesului-verbal de contravenție nu a fost viciată , in condițiile in care dovada comunicării prin afișare a fost semnată de către martora M____ M______.

A apreciat ca in cauza dedusa judecății nu subzista niciunul din motivele de netemeinicie prevăzute de disp. art. 466 si urm. C.pr. civ., motiv pentru care a solicitat respingerea apelului ca nefondat pentru considerentele:

In primul rând, a învederat ca din întreg materialul probator reiese fără dubiu ca actul sancționator nu a fost afișat in realitate pe ușa locuinței persoanei contraveniente , in condițiile in care martorul care a semnat procesul-verbal de îndeplinire a așa zisei proceduri de afișare a declarat in fata instanței că nu a văzut efectuarea unei asemenea operațiuni , ci a semnat întrucât agenții constatatori i-ar fi menționat că este doar o formalitate .

In plus, cum înscrisul contestat nu a fost comunicat in termen de 30 zile de la data la care a fost întocmit, iar intimatul nu a reușit sa probeze îndeplinirea procedurii de comunicare a acestuia prin afișare in mod corespunzător, fiind viciată, instanța in mod corect a admis excepția prescripției executării sancțiunii amenzii aplicate.

Mai mult decât atât, având in vedere ca operațiunea de afișare a fost neîndeplinită necorespunzător, întrucât martorul a precizat cu certitudine ca a semnat înscrisul fără a cunoaște in concret motivul pentru care i s-a solicitat acest aspect ( necunoscând nici conținutul lui) și fără a fi prezent in momentul in care s-ar fi procedat la afișarea lui pe ușa locuinței, este evident că in realitate această procedură de comunicare nu a fost realizată , iar contestatorul nu a avut posibilitatea luării la cunoștință de conținutul procesului-verbal încheiat la data de 23.07.2013 de către intimat.

In acest context, mărturia numitei M___ M______ probează încă o data faptul că nu s-a realizat comunicarea documentului de sancționare prin afișare, prin raportare la susținerea apelantului, care se mărginește a preciza că declarația martorei dată in fața instanței nu reflectă realitatea , întrucât atâta timp cât a semnat a avut și cunoștință de conținutul înscrisului , însă fără a menționa că semnătura s-ar fi aplicat pe procesul-verbal după ce actul sancționator s-ar fi afișat pe ușa locuinței .

____________________ apelantul recunoaște in mod implicit că procedura nu s-a realizat, dacă martora nu a fost prezentă la afișare, aceasta declarând faptul că se afla in fața locuinței ei când a semnat procesul-verbal, nefiind rugată să-i însoțească la domiciliul destinatarului, care se află la alt etaj. In plus, după ce a semnat procesul-verbal martora a observat cum polițiștii au coborât din incinta blocului, in condițiile in care locuința petentului se află la etajul 2, iar numita M___ M______ locuia la etajul 1, astfel că in realitate acest înscris nu a fost afișat niciodată.

Față de toate aceste aspecte pe care martora le-a relatat in fața instanței și a cărei declarație constituie mijloc de proba in raport de înscrisul in care este doar menționată, a opinat că instanța in mod corect a dat eficiență probelor administrate in cauză , care au fost in măsură să reflecte realitatea și care, totodată, au răsturnat prezumția de netemeinicie a procesului-verbal întocmit la data de 21.08.2013, prin care se încearcă a se acredita ideea, potrivit căreia s-ar fi îndeplinit dovada comunicării înscrisului atacat prin afișare.

Că într-o alta ordine de idei, așa cum rezultă și din dispozițiile Deciziei ICCJ nr. 10/2013, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul contravenientului va fi utilizată numai in situația in care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, însă cum și acest aspect nu a fost dovedit in cauză de către apelant, întrucât nu s-a depus confirmarea de primire a procesului-verbal de contravenție, rezultă fără putință de tăgadă că înscrisul contestat nu i-a fost comunicat in conformitate cu disp. art. 25 alin. si 2 din OG 2/2001.

Având in vedere că atât procedura de comunicare prin poștă nu a fost îndeplinită, cât și cea a afișării la domiciliu a fost viciată, in mod corect instanța a reținut ca procesul-verbal de contravenție nu a fost comunicat in termenul legal de 30 zile, motiv pentru care a intervenit prescripția executării sancțiunii amenzii.

In raport de considerentele expuse, a solicitat respingerea apelului ca nefondat

In drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205-208 C.pr. civ.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 NCPC, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct.31 din legea nr.61/1991 R , prin procesul verbal de contravenție ________ nr1450045/23.07.2013 încheiat de Poliția Municipiului Tg.-J__.

Prin sentința civilă nr. 4114/20.06.2014, Judecătoria Tg.-J__ a admis plângerea contravențională formulată de petent și a constatat prescrisă executarea sancțiunii contravenționale aplicate acestuia.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticii formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, tribunalul constată că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Astfel, se observă că apelantul intimat nu a făcut dovada că mai întâi a încercat comunicarea procesului verbal de contravenție prin poștă, cu aviz de primire, depunând la dosar procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare, semnat de martora M____ M______, fără ca în conținutul actului de procedură să fie menționat motivul afișării. Mai mult, din depoziția acestei martore rezultă că nu cunoaște dacă procesul verbal în discuție ( ce poartă semnătura sa ) a fost sau nu afișat pe ușa locuinței petentului, arătând că mai întâi a fost întrebată de agenți unde locuiește petentul și după ce le-a indicat adresa, i-au cerut actul de identitate, apoi și-au notat datele sale și au plecat.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. 1 teza I raportate la art. 14 alin.1 , art. 25 alin.2 și art. 31 alin.1 din OG nr. 2/2001, se reține că modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, sens în care a și fost pronunțată decizia nr.10/2013 a ICCJ, în recurs în interesul legii.

Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauză, intimatul nu a procedat la comunicarea procesului verbal conform dispozițiilor legale, respectiv mai întâi cu scrisoare recomandată și apoi prin afișare.

Având în vedere aceste aspecte, tribunalul constată incidența dispozițiilor art. 14 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora"executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale".

Reținând că procedura de comunicare prin poștă nu a fost îndeplinită, iar în ceea ce privește pe cea a afișării la domiciliu s-a născut dubiu în privința îndeplinirii sale, dubiu ce profită contravenientului, in mod corect instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție nu a fost comunicat in termenul legal de 30 zile, motiv pentru care a intervenit prescripția executării sancțiunii amenzii.

Pentru considerentele expuse, tribunalul constată că este nefondată critica formulată de apelantul petent și în temeiul art. 480 alin 1 C.proc.civ., va respinge apelul cauzei de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge apelul declarat de apelantul - intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G___, cu sediul în Tg. J__, __________________, județul G___, împotriva sentinței civile nr. 4114 din data de 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – petent D______ G______ P_________, cu domiciliul în Tg-J__, ___________________, ____________, Jud. G___ , ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 martie 2015.

Președinte, A_____ S_____ S_____		Judecător, O_______ C_____ S________
	Grefier, N_______ C________

Red. ASS

Tehnored.N.C./

4 ex.

Jud. fond. A.D.T_______ /05.05.2015