Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 524

Ședința publică din data de 20.01.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - N_______ M_____ C______-S____

GREFIER - E____ C_______ B______

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul O______ G______ D______ și pe intimata D.G.P.M.B. - B______ RUTIERĂ, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care,

Instanța, având în vedere că prezenta cauză se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, procedând la verificarea și stabilirea competenței conform art. 131 Cod procedură civilă, constată că este instanța competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, față de dispozițiile art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 255 raportat la art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, constatând că este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, după care, reține cauza spre deliberare și pronunțare pe baza actelor de la dosar.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 24.09.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr. XXXXXXXXXXXX, timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei în conformitate cu art. 19 din OUG nr. 80/2013, contestatorul O______ G______ D______ a solicitat anularea procesului verbal _________ nr. xxxxxx din 8.09.2015 încheiat de intimata D____ B______ Rutieră.

În motivare contestatorul a precizat că în data de 8.09.2015, în jurul orei 15.30, a circulat în sectorul 4, pe ___________________________ ____________________ la intersecția dintre acele străzi și ____________________________________ semaforul indica verde, a pătruns în intersecție, a acordat prioritate tuturor autovehiculelor cu care se intersecta și a efectuat virajul la stânga în condițiile în care marcajul era discontinuu, situație ce permitea efectuarea virajului. Contestatorul a mai precizat că agenții de poliție, ce l-au oprit după aproximativ 500 m, l-au acuzat că ar fi efectuat virajul de pe o altă stradă ce era paralelă cu cea de pe care a efectuat de fapt virajul, deși nu aveau cum să observe exact ce s-a întâmplat. De asemenea, a susținut că procesul verbal a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 deoarece nu cuprinde mențiuni cu privire la data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, a orei și a locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, precum și a dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 deoarece agentul constatator a refuzat să consemneze în procesul verbal obiecțiunile sale în sensul că situația de fapt descrisă în procesul verbal nu este reală și să menționeze numele martorilor aflați în mașina sa. A mai susținut că a semnat procesul verbal deoarece a fost amenințat de către agentul de poliție că îi va trimite procesul verbal prin poștă la domiciliu dacă nu va semna pe loc actul respectiv. Contestatorul a mai susținut că a fost privat de dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, situația de fapt reală fiind denaturată de către agentul de poliție prin descrierea făcută în procesul verbal. De asemenea, a susținut că trebuie avută în vedere jurisprudența Curții Europene conform căreia contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice intră în sfera acuzațiilor în materie penală, astfel încât beneficiază de o prezumție de nevinovăție și nu trebuie să dovedească acest aspect.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 31-36 din OG nr. 2/2001.

Petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților și nu a indicat niciun mijloc de probă în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

În susținerea plângerii contravenționale petentul a depus copia procesului verbal de constatare a contravenției și copia dovezii achitării a jumătate din minimul amenzii aplicate prin procesul verbal.

Ulterior, în cursul procedurii de regularizare a cererii, petentul a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a învederat că solicită administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu înregistrarea video a faptei pentru care a fost sancționat, dacă intimata are o astfel de înregistrare.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată învederând în motivare că în data de 8.09.2015 petentul a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe Drumul Găzarului iar la efectuarea virajului la stânga către ____________________________ trecut peste marcajul dublu continuu. Intimata a mai precizat că procesul verbal respectă condițiile de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 iar fapta a fost constatată în mod direct de polițistul rutier conform art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, fapta nefiind înregistrată pe suport magnetic. De asemenea, a învederat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie iar la soluționarea cauzei ar trebui avută în vedere jurisprudența Curții Europene, în special hotărârile pronunțate în cauzele A_____ și N_______ G_______ împotriva României.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, art. 102 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților și a atașat întâmpinării un istoric al sancțiunilor contravenționale aplicate contestatorului până în prezent în temeiul OUG nr. 195/2002.

La primul termen de judecată, din 20.01.2016, instanța a constatat că Judecătoria Sector 4 București este competentă să soluționeze acest litigiu în raport de dispozițiile art. 118 din OUG nr. 195/2002 deoarece fapta contravențională a fost constatată în circumscripția acestei instanțe și a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dsoar.

Din analiza înscrisurilor existente în dosar se reține că petentul a fost sancționat cu o amendă de 945 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 102 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 108 alin. 1 lit. d pct. 9 din același act normativ, reținându-se că în data de 8.09.2015, la ora 15.30, la întersecția străzilor Drumul Găzarului și __________________________________ a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a trecut peste marcajul continuu la efectuarea virajului la stânga de pe ________________________ _______________________________________ și sancționarea contravenției s-au făcut prin procesul verbal _________ nr. xxxxxx din 8.09.2015 încheiat de intimata D____ B______ Rutieră, semnat de contestator fără obiecțiuni.

Deși a susținut în plângere că ar fi formulat obiecțiuni la momentul întocmirii procesului verbal și că în mașina condusă de acesta ar fi existat mai multe persoane care au asistat la cele întâmplate, contestatorul nu a indicat numele și domiciliul niciuneia din acele persoane pentru a putea fi audiată ca martor și nici nu a propus administrarea altei probe care să confirme susținerile sale.

Conform art. 102 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 108 alin. 1 lit. d pct. 9 din același act normativ constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută pentru clasa a IV a de sancțiuni și cu 6 puncte de penalizare schimbarea direcției de mers prin viraj spre stânga, dacă prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă sensurile de circulație.

Conform art. 98 din OUG nr. 195/2002, un punct amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie stabilit prin hotărâre de guvern iar clasa a IV a cuprinde amenzi de la 9 la 20 puncte de amendă. De asemenea, conform HG nr. 1091/2014 salariul minim brut pe economie era de 1050 lei la momentul sancționării petentului.

Analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal în raport de dispozițiile OUG nr. 195/2002 și cele ale O.G. nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute iar susținerile petentului referitoare la pretinsa încălcare a art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 sunt vădit nefondate câtă vreme petentul nu a dovedit formularea unor obiecțiuni în momentul întocmirii procesului verbal, obiecțiuni care să nu fi fost consemnate de agentul constatator. Din cuprinsul plângerii contravenționale rezultă că petentul avea cunoștință de dreptul de a formula obiecțiuni, astfel încât nu se poate reține o eventuală nelegalitate a procesului verbal pe motiv că agentul constatator nu l-ar fi înștiințat pe contestator cu privire la dreptul de a formula obiecțiuni împotriva mențiunilor din procesul verbal. În plus, eventualele obiecțiuni cu privire la procesul verbal au putut fi formulate pe calea plângerii contravenționale, petentul având posibilitatea să solicite în cadrul acestei proceduri administrarea oricărui mijloc de probă în conformitate cu art. 118 și urm. din OUG nr. 195/2002.

Conform art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, „în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.

Conform celor reținute mai sus, petentul avea cunoștință de dreptul de a formula obiecțiuni, astfel cum se deduce din conținutul plângerii contravenționale și din mențiunea „nu sunt obiecțiuni” inserată în cuprinsul procesului verbal semnat de acesta iar din probele administrate nu a rezultat formularea de către petent a unor obiecțiuni în momentul întocmirii procesului verbal.

Cât privește pretinsa nerespectare a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că procesul verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute de OUG nr. 195/2002 trebuie să cuprindă, conform art. 180 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, „data, ora și locul unde este încheiat; gradul profesional, numele și prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul și _____________ de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, ________ numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; numărul punctelor-amendă aplicate și valoarea acestora, posibilitatea achitării de către persoana fizică, în termen de cel mult două zile lucrătoare, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, sancțiunea contravențională complementară aplicată și/sau măsura tehnico-administrativă dispusă; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a căii de atac, semnătura agentului constatator și unitatea de poliție la care se depune plângerea”.

Dispozițiile HG nr. 1391/2006 privind Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002 au caracter de normă specială și se aplică prioritar față de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 ce constituie dreptul comun.

Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să cuprindă „data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea” iar potrivit art. 17 din același act normativ „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Procesul verbal contestat de petent cuprinde mențiuni cu privire la data, ora și locul încheierii, respectiv 8.09.2015, 15.40 și localitatea București iar neindicarea locului exact în condițiile în care din mențiunile întregului proces verbal se deduce că acesta a fost încheiat în locul constatării faptei, loc ce este precizat expres ca fiind intersecția dintre ________________________ _____________________________ a cauzat petentului nicio vătămare care să justifice desființarea procesului verbal.

Nici lipsa mențiunilor referitoare la ocupația și locul de muncă ale petentului nu au cauzat acestuia vreo vătămare în condițiile în care nu s-a făcut dovada că elementele respective ar fi influențat în vreun fel caracterul contravențional al faptei sau individualizarea sancțiunii.

Contrar susținerilor petentului, instanța constată că procesul verbal cuprinde mențiuni cu privire la codul numeric personal al petentului, fapta săvârșită, locul și data săvârșirii, elementele necesare pentru aprecierea gravității acesteia.

Având în vedere dispozițiile art. 47 din OG nr. 2/2001 conform cărora dispozițiile acestui act normativ se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 174 și urm. C.p.c. referitoare la nulitatea actelor de procedură iar potrivit art. 175 alin. 1 C.p.c, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. Conform art. 175 alin. 2 C.p.c, în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.

D__ fiind că procesul verbal contestat cuprinde mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității iar în cazul celorlalte mențiuni nu s-a făcut dovada niciunei vătămări, nu se justifică desființarea procesului verbal pentru pretinsa nerespectare a art. 16 ali. 1 din OG nr. 2/2001 cum a solicitat petentul.

Cât privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că procesul verbal contestat beneficiază de o prezumție de temeinicie câtă vreme a fost încheiat de agentul de poliție pe baza constatărilor personale și a fost semnat de petent fără obiecțiuni.

În ceea ce privește folosirea prezumției de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției și sarcina probei în cazul plângerii contravenționale, instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. Astfel, în cauza N_______ G_______ contra României Curtea a apreciat că abordarea instanțelor naționale în sensul de a aștepta ca petentul să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței. Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, ca în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării. Pe de altă parte, în cauza H______ și alții contra României, Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

În cauza de față folosirea prezumției de temeinicie a procesului verbal nu este excesivă în condițiile în care petentul a precizat în cerere că era însoțit de mai multe persoane în momentul când a fost sancționat și când se prezumă că a săvârșit fapta, situație în care petentul putea indica numele și domiciliul acelor persoane pentru dovedirea susținerilor sale. Deși avea această posibilitate și a fost înștiințat de instanță să indice probele a căror administrare o solicită, petentul nu a dorit să comunice numele și domiciliul niciunui martor.

Folosirea prezumției de temeinicie a procesului verbal nu poate fi considerată, în cauza de față, o încălcare a prezumției de nevinovăție de care beneficiază petentul conform legii, prezumția de nevinovăție fiind combătută prin constatările personale ale agentului de poliție, consemnate în cuprinsul procesului verbal.

Față de cele reținute mai sus, instanța reține că agentul constatator a făcut o corectă încadrare juridică a faptei și o justă individualizare a sancțiunii, amenda aplicată fiind egală cu limita minimă prevăzută de lege. Au fost respectate, astfel, dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

Se constată că petentul nu a prezentat nicio justificare pertinentă a conduitei sale neglijente și nu a depus niciun înscris din care să rezulte date cu privire la situația sa personală, neexistând, astfel, vreun motiv pentru înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În consecință, față de cele arătate mai sus și în temeiul art. 118 și urm. din OUG nr. 195/2002, instanța urmează să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal astfel cum a fost întocmit.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională privind pe contestatorul O______ G______ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în sectorul 4, București, ______________________, ____________, _____________>și pe intimata D.G.P.M.B. - B______ RUTIERĂ, cu sediul în sectorul 3, București, _______________________. 9-15, formulată împotriva procesului verbal _________ nr. xxxxxx din 8.09.2015 încheiat de D____ B______ Rutieră.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sector 4 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20.01.2016.

Președinte, Grefier,

N_______ M_____ C______-S____ E____ C_______ B______

Red./Tehnored. Jud. N.M.C.S, Gref. E.C.B./2016/4ex.