ROMANIA

TRIBUNALUL A___ Operator 3207/2504

Secția contencios administrativ și fiscal

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 18 A

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2016

Președinte : L____ J___

Judecător : I___ D____

Grefier : C_______ S_______

S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul F_____ E______ G______ împotriva sentinței civile nr. 4779 din 24.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare procesul-verbal de contravenție.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este timbrat cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, verificând din oficiu competența potrivit art. 482 coroborat cu art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul constată că aceasta îi aparține conform art. 95 alin. 1 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 alin. 1) din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă instanța închide dezbaterile și reține apelul spre soluționare.

TRIBUNALUL

Constată că prin sentința civilă nr. 4779 din 24.09.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, Judecătoria A___, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul F_____ E______ G______, împotriva procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 22.06.2015 întocmit de CNADNR SA – CESTRIN și a fost înlocuită sancțiunea amenzii aplicată prin procesul-verbal menționat, cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal atacat petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționate de art. 8 alin. 2 din același act normativ, constând în aceea că, în data de 24.01.2015, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat pe DN 2, fără a deține rovinietă valabilă.

Verificând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că în cauză nu există lipsuri ori mențiuni necorespunzătoare, astfel că, sub acest aspect, procesul-verbal este legal încheiat.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare depus la dosar, petentul a vândut autoturismul menționat numitului S________ Serioja S_____ la data de 03.12.2010, iar prin hotărâre judecătorească, la cererea petentului, instanța a dispus ca Direcția Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor să radieze, în evidențele sale, autoturismul de pe numele petentului.

Instanța de fond a avut în vedere că în conformitate cu art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul MAI nr. 1501/2006, proprietarii de vehicule înmatriculate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane, însă în cauză petentul nu s-a conformat acestei obligații legale, în sensul că nu a finalizat demersurile legale ce-i incumbau (nu a solicitat Direcției Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor să opereze radierea vehiculului de pe numele său, în baza hotărârii judecătorești menționate mai sus), astfel că înstrăinarea vehiculului nu poate fi opusă intimatei până la îndeplinirea formalităților privind transcrierea auto, în lipsa radierii și din evidențele D.R.P.C.Î.V. petentul fiind cel care răspunde contravențional, potrivit art. 7 alin. 1, art. 9 alin. 4 și art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002.

Instanța de fond a apreciat însă că se impune o nouă individualizare a sancțiunii aplicate, raportat la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și văzând că petentul, deși nu a efectuat formalitățile necesare transcrierii în evidențele rutiere, a făcut totuși dovada înstrăinării și radierii vehiculului din evidențele fiscale ale Primăriei D________, anterior constatării contravenției și aplicării sancțiunii și apreciind că fapta prezintă un grad de pericol social redus, a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda contravențională cu sancțiunea avertismentului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul F_____ E______ G______ solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat în sumă de 1000 lei ca urmare a admiterii în parte a plângerii contravenționale.

A învederat petentul că intimata nu a fost de acord cu admiterea plângerii, astfel că în temeiul disp. art. 454 Noul Cod de procedură civilă pretențiile privind plata cheltuielilor de judecată sunt pe deplin justificate și dovedite

În drept, a invocat art. 453 și art. 470 și urm. Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În opinia intimatei, prima instanță în mod temeinic și legal nu a acordat cheltuieli de judecată în favoarea apelantului, deoarece nu a fost întrunită condiția culpei sale procesuale.

A subliniat că înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment a fost o chestiune de apreciere a instanței de fond care a manifestat clemență față de apelant, fără a se stabili culpa procesuală a C.N.A.D.R.

În temeiul disp. art. 451 alin.2 Cod procedură civilă, instanța este îndreptățită să aprecieze în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, față de mărimea pretențiilor și complexitatea cauzei.

Instanța de fond a avut în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătire a apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

Intimatul a învederat că în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, contestatorul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.

A mai arătat că intimata că fapta contravențională este prevăzută de art.8 alin.1 din O.G. nr. 15/2002 și a fost constatată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 471 alin.5 Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este nefondat urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

Prin procesul-verbal atacat petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționate de art. 8 alin. 2 din același act normativ, constând în aceea că, în data de 24.01.2015, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat pe DN 2, fără a deține rovinietă valabilă.

Prima instanță a apreciat însă că se impune o nouă individualizare a sancțiunii aplicate, raportat la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și văzând că petentul, deși nu a efectuat formalitățile necesare transcrierii în evidențele rutiere, a făcut totuși dovada înstrăinării și radierii vehiculului din evidențele fiscale ale Primăriei D________, anterior constatării contravenției și aplicării sancțiunii și apreciind că fapta prezintă un grad de pericol social redus, a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda contravențională cu sancțiunea avertismentului dar nu a acordat cheltuieli de judecată.

Este adevărat că potrivit art.453 alin.1 din Codul de procedură partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Cu toate acestea Tribunalul reține că petentul a fost sancționat prin procesul verbal de contravenție pe care l-a contestat la prima instanță pentru că a circulat de drumurile publice fără rovinietă valabilă. În urma formulării plângerii contravenționale prima instanță raportat la criteriile de individualizare a sancțiunii și apreciind în concret că fapta prezintă un grad de pericol social redus a admis în parte plângerea înlocuind amenda cu avertismentul. Or în condițiile în care prima instanță a menținut procesul verbal de contravenție stabilind vinovăția petentului dar procedând la reindiviualizarea sancțiunii aplicate a înlocuit amenda cu avertismentul nu se poate reține că petentul a câștigat procesul, intimata neavând nici o culpă procesuală în demersul judiciar inițiat de petent. Dimpotrivă prin fapta proprie de a circula pe drumurile publice fără rovinietă contrar prevederilor legale ale OG nr.15/2002 petentul a provocat procesul pe care nu se poate susține că l-a câștigat, procesul verbal de contravenție .

Astfel fiind deoarece nu a fost întrunită condiția culpei procesuale a intimatei înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment fiind o chestiune de apreciere a primei instanțe care a manifestat clemență față de apelant, fără a se stabili culpa procesuală a C.N.A.D.R. tribunalul constată că prevederile legale ale art.453 alin.1 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile și ca atare nu se justifică obligarea intimatei la cheltuieli de judecată către petent.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate mai sus și întrucât prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, văzând și faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de petentul F_____ E______ împotriva sentinței civile nr. 4779 din 24.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de petentul F_____ E______ G______ CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în A___, ______________________, corp A, ____________, la Cabinet de avocat M______ Anișoara, împotriva sentinței civile nr. 4779 din 24.09.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2016.

Președinte Judecător

L____ J___ I___ D____

Grefier

C_______ S_______

Se comunică:

Apelantului – F_____ E______ G______ - cu domiciliul ales în A___, ______________________, corp A, ____________, la Cabinet de avocat M______ Anișoara,

Intimatului – CNADNR SA – CESTRIN - București, ___________________. 401A, sector 6

Red. I.D./29.01.2016

Tehred. C.S./ 4 ex/2 ______________

Prima instanță – A_____ N____