Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentința civilă nr. 5672/2015

Ședința publică de la 30 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M_______ C_____

Grefier: M_______ V____

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petent G____ C_______ și pe intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ NR. xxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns petentul, prezent personal, identificat prin CNP xxxxxxxxxxxxx și asistat de avocat, care depune imputernicire avocatiala, lipsind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instantei ca, prin serviciul registratura, s-au depus relatiile solicitate, după care:

Se prezinta martorul Driu R_____, identificat prin CNP xxxxxxxxxxxxx.

Asupra competentei, petentul, prezent personal și asistat, precizeaza ca Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cauza.

În conformitate cu prevederile art. 118 din OUG 195/2002, instanța își verifică, din oficiu, competența și stabilește că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cauza.

În conformitate cu art. 238 Cod de procedură civilă, având în vedere obiectul litigiului și probele solicitate, instanța estimează durata procesului la doua luni.

Referitor la exceptia nulitatii, in baza art. 22 alin. (4) C. proc. civ., instanta califica exceptia ca fiind o aparare de fond.

Instanta acorda cuvantul asupra probatoriului.

Petentul, prezent personal și asistat, solicita incuviintarea probei cu inscrisuri și a probei testimoniale cu un martor.

Instanta, in baza art. 255 raportat la art. 258, art. 265 și art. 309 C. proc. civ., incuviinteaza pentru ambele părți proba cu inscrisuri și pentru petent și proba testimoniala cu martorul Driu R_____ V_____.

La interpelarea instantei, asupra situatiei de fapt, petentul, personal, precizeaza ca autospeciala era dotata cu dispozitiv de inregistrare audio-video.

La interpelarea instantei, petentul, personal, arata, fata de raspunsul intimatei, ca nu mai insista in proba cu inregistrarile audio-video.

Petentul, personal, arata ca la data de 15 ianuarie se indrepta dinspre Kiseleff spre Obor. Precizeaza ca in dreptul bancii ING l-a oprit politia și i-a comunicat ca la Piața Victoriei a trecut pe roșu. Precizează ca nu a fost de acord cu acest lucru. Menționeaza ca a trecut pe verde și avea aproximativ 20-30 km/h. Arata ca avea o problema la ambreiaj, motocicleta fiind pusă pe avarii. Arată că martorul se afla in spatele său și mergea catre cladirea ING.

Instanta procedeaza la audierea martorului, declaratia acestuia data sub prestare de juramant, aflandu-se atasata la dosarul cauzei. Acesta infățișează instantei permisul de conducere pentru categoriile A si B.

Constatand cauza in stare de judecata instanta acorda cuvantul asupra fondului.

Petentul, prin avocat, sustine ca exista o cauza de nulitate relativa, cfonform art. 190 din Regulamentul de punere în aplicare a OUG 195/2002. Sustine ca agentul constatator nu era persoana abilitata sa dispuna masura complementara a suspendarii dreptului de a conduce. Arata ca aceasta masura se dispune de catre seful politiei rutiere. Precizeaza ca procesul-verbal se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie. Arata ca temeinicia si legalitatea procesului-verbal a fost rasturnata prin declaratia martorului. Arata ca din declaratia martorului rezulta ca petentul nu a trecut pe culoarea rosie a semaforului.

Petentul, prin avocat, solicita, in principal, admiterea plangerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal și a pedepsei complementare, iar in subsidiar, inlocuirea sanctiunilor aplicate cu sanctiunea avertismentului și inlăturarea pedepsei complementare. Precizeaza ca vehiculul s-a defectat in mers. F___ cheltuieli de judecata.

Instanta declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare.

.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.01.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul G____ C_______ a solicitat, în contradictoriu cu intimata Directia G_______ de Politie a Municipiului București Brigada de Poliție Rutieră anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/15.01.2015.

În motivarea plângerii, acesta a arătat, în esență, că la data de 15.01.2015 a condus motocicleta cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________ și a fost sancționat contravențional pe motiv că nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului.

Totodată, acesta a susținut că procesul verbal este nul întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 190 alin. (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002 în sensul că agentul care a dispus măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce nu avea posibilitatea de a dispune o astfel de măsură, această măsură putând fi dispusă doar de comandantul unității de poliție.

A mai susținut petentul că potrivit art. 109 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate, or intimata nu a depus dovada că fapta a fost constatată cu ajutorul unor astfel de mijloace.

De asemenea, aceasta a mai învederat că agentul constatator nu a indicat numărul poștal sau un alt indiciu care să arate exact locul unde s-a săvârșit fapta.

Totodată, aceasta a arătat că datorită unei defecțiuni tehnice, conducea cu viteză redusă.

În drept, petentul a invocat dispozițiile OUG nr. 195/2002.

În dovedirea plângerii, acesta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și martori.

În susținerea plângerii, au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri: proces verbal (f. 7), carte de identitate (f. 6).

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii, arătând, în esență, că procesul verbal indeplineste toate conditiile prevazute de lege, bucurandu-se totodata de prezumtia de legalitate si temeinicie.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

În dovedirea cererii, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În susținerea întâmpinării, au fost depuse: procesul verbal (f. 16), istoricul contravențional al petentului (f. 18).

La solicitarea instanței, Administrația Străzilor, Centrul de control și management al traficului a comunicat la data de 19.03.2015 faptul că nu deține imagini din data de 15.01.2015 din intersecția menționată în cuprinsul procesului verbal.

La acest termen de judecată, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și pentru petent proba cu martori.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din 15.01.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei, respectiv 585 lei, dispunându-se și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se că la aceeași dată, a condus motocicleta cu nr. XXXXXXXXX prin Piața Victoriei dinspre Soseaua Kiseleff către ________________________, iar la intersecția cu ________________________ a respectat semnficitația culorii roșii a semaforului electric aflat în stare normală de funcționare și nu avea aspura sa certificatul de înmatriculare al motocicletei, faptele fiind prevăzute de art. 52 alin. (1) coroborat cu art. 147 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. (3) lit. d coroborat cu art. 111 alin. (1) lit. c și art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002, astfel cum rezultă din procesul verbal de contravenție anexat (fila 16).

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal întocmit, cu titlu preliminar, prin raportare la dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că procesul-verbal contestat cuprinde toate mențiunile a căror lipsă ar fi atras nulitatea absolută a acestuia, acesta fiind încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege, fiind indicat numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data săvârșirii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește susținerea petentului privind necompetența agentului constatator de a aplica măsura complementară a supendării dreptului de a conduce, instanța reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, conform art. 15 alin. (1) din OG nr. 2/2001 contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.

Totodată, instanța reține că potrivit art. 100 alin. (3) lit. d din OUG 195/2002 nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Prin urmare, instanța constată că la săvârșirea contravenției de nerespectare a culorii roșii a semaforului este obligatorie dispunerea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, măsură care se dispune prin procesul verbal de contravenție încheiat conform art. 109 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 potrivit căruia constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier. Or, legea nu distinge cu privire la tipul sancțiunilor care pot fi aplicate, principale sau complementare, astfel încât din moment ce legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, astfel cum impune principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Ca atare, instanța reține că agentul constatator avea competența și chiar obligația de a aplica, alături de sancțiunea principală a amenzii, și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, cum de altfel și impun dispozițiile art. 100 alin. (3) din OUG nr. 195/2002 anterior arătate.

Dispozițiile art. 190 din HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de punere în aplicare a OUG nr. 195/2006 invocate de petent vizează procedura ulterioară încheierii procesului verbal și reținerii permisului de conducere ca urmare a aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, nefiind de natură să modifice competența prevăzută de art. 109 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.

Referitor la faptul că săvârșirea contravenției nu a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat, instanța reține că potrivit art. 109 alin.(2) din actul normativ anterior menționat, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Prin urmare, cu excepția anumitor contravenții a căror natură impune constatarea acestora cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau omologate, cum ar fi spre exemplu depășirea limitei de viteză sau conducerea unui autoturism de către o persoană care a consumat băuturi alcoolice, săvârșirea contravențiilor poate fi constatată personal de agentul constatator sau acesta poate utiliza mijloace tehnice certificate, nefiind însă obligatorie constatarea acestora cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat.

Or, în raport de contravențiile reținute în sarcina petentului, instanța reține că faptele au fost constatate ex proprii sensibus de agentul constatator, acesta percepând cu propriile simțuri faptul că petentul nu ar fi respectat culoarea roșie a semaforului electric.

În ceea ce privește faptul că agentul constatator nu a indicat numărul străzii unde a fost săvârșită fapta, instanța reține că acest lucru nu este de natură să atragă nulitatea procesului verbal din moment ce a fost menționată expres intersecția unde se presupune că petentul a circulat pe culoarea roșie, respectiv intersecția ________________________ ________________________, putând fi identificat cu exactitate sectorul de drum.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că susținerile petentului sunt întemeiate având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (1) din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a OUG 195/2002, semnalul de culoare roșie interzice trecerea, iar nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului constituie contravenție conform art. 100 alin. (3) lit. d din OUG 195/2002 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Instanța reține totodată că potrivit art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006, conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, acceași obligație fiind prevăzută la art. 35 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, nerespectarea acestei prevederi constituind contravenție conform art. 101 alin. (1) pct. 18 din acest din urmă act normativ, fiind sancționată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni.

Cu titlu preliminar, instanța reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea A_____ c. României din 04.10.2007, p. 51) noțiunea de „materie penală” care atrage incidența art. 6 sub aspect penal din Convenție se determină prin raportare la trei criterii: criteriul calificării interne, cel al naturii faptei incriminate și cel al scopului și severității sancțiunii, criterii care trebuie întrunite alternativ.

Deși în legislația română contravențiile nu intră în sfera dreptului penal, totuși prezenta procedură poate fi asimilată unei proceduri penale, având în vedere că dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită petentului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor, impunându-le acestora un anumit comportament, fiind însoțită de o sancțiune cu scop represiv și punitiv. Ca atare, prezentei cauze îi este aplicabil art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspect penal, cu toate drepturile și garanțiile prevăzute de acesta și deci implicit și prezumția de nevinovăție.

Cu toate acestea, instanța constată că și în materia penală sunt admisibile prezumțiile de fapt și de drept și că, în principiu, Convenția nu se opune acestora, însă obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să încadreze aceste prezumții între limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, _______ nr. 141-A, p. 15, pct. 28). Din acestea rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de o prezumție relativă de responsabilitate impusă în sarcina petentului, acesta având dreptul de a demonstra că nu a săvârșit faptul incriminat.

Instanța mai reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dezvoltată în cauza H______ și alții c. României (Cererea nr. 7034/07), hotararea din data de 13.03.2012, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.

Având în vedere cele expuse, instanța reține că petentului i-a fost respectat dreptul la apărare, aceasta putând administra probe de natură să combată prezumția de responsabilitate instituită în sarcina sa.

Totodată, aspectul că un contravenient nu este ținut șă își dovedească nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul-verbal pentru a fi exonerat de răspundere, cu atât mai mult cu cât deși procesul vebal nu constituie o dovadă certă a responsabilității petentului, totuși acesta reprezintă o probă a a vinovăției sale.

Prin urmare, întrucât din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile și proba testimonială reiese că situația reținută în procesul verbal nu este conformă cu cele petrecute în realitate, instanța reține că susținerile petentului sunt întemeiate. Astfel, din declarația martorului audiat (f. 35), declarație care se coroborează cu susținerile petentului, martorul fiind prezent la locul săvârșirii faptei și care a trecut în același timp cu petentul de semafor, reiese faptul că petentul nu a circulat pe culoarea roșie a semaforului, ci dimpotrivă acesta a trecut de semafor în același timp cu martorul și celelalte mașini aflate la semafor.

Ca atare, instanța reține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenței reținute, lipsind elementul material constând în fapta omisivă a petentului de deplasare deși semaforul indica culoarea roșie.

Prin urmare, întrucât prin probele administrare a fost înlăturată prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului verbal, constatând că procesul verbal a fost nelegal întocmit cu privire la această faptă, instanța va admite plângerea contravențională și va exonera petentul de plata amenzii de 390 lei aplicată pentru fapta de a circula pe culoarea roșie a semaforului.

În ceea ce privește cea de-a doua fapta reținută în sarcina petentului, respectiv aceea că nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare al motocicletei, instanța reține că potrivit art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța constată că este competentă să verfice dacă sancțiunea aplicată petentului a respectat prevederile art. 21 alin. (3) din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Astfel, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 585 lei este disproporționată în raport de gradul de pericol social al faptei având în vedere că deși nu a avut certificatul de înmatriculare asupra sa, petentul a putut fi identificat, și prin urmare va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, apreciind că această sancțiune este de natură să atragă atenția petentului asupra consecințelor faptelor sale, astfel încât acesta pe viitor să-și adapteze comportamentul în sensul respectării obligațiilor impuse de lege și să aibă asupra sa toate documentele prevăzute de lege, inclusiv certificatul de înmatriculare, în caz contrar acesta putând fi sancționat contravențional.

Astfel, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii avertismentului este suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra nesocotirii normelor legale care instituie obligativitatea deținerii și prezentării la momentul controlului a tututor documentelor prevăzute de lege, astfel încât să respecte întru totul cerințele legii, sancțiunea avertismentului fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În lumina celor ce preced, constatând că sancțiunea aplicată pentru faptul că petentul nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare nu respectă dispozițiile art. 21 alin. (3) C. pr.civ, în temeiul art. 34 alin. (1) C. pr. civ, instanța va admite plângerea și va înlocui amenda de 585 lei aplicată pentru această contravenție cu sancțiunea avertismentului și totodată va anula procesul verbal cu privire la fapta de nerespecatre a semnificației culorii roșii a semaforului, constatând că acesta a fost nelegal încheiat cu privire la această fapta, exonerând petentul de la plata amenzii totale de 975 lei aplicată prin actul contestat și înlăturând totodată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plangerea contravențională formulată de petentul G____ C_______, domiciliat in București, ______________________. 65, ____________, sector 5, în contradictoriu cu intimata Direcția G_______ de Poliție a Municipiului București Brigada de Poliție Rutieră, cu sediul în sector 1, București, _______________________. 9-15, sector 3.

Anuleaza in parte procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx/15.01.2015 cu privire la fapta de nerespectare a semnificatiei culorii rosii a semaforului.

Inlatura sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de a conduce.

Inlocuieste sanctiunea amenzii de 585 lei aplicata pentru fapta de a nu avea asupra sa permisul de conducere, cu sanctiunea avertismentului.

Exonereaza petentul de la plata amenzii contraventionale totale de 975 lei.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronuntată în ședintă publică, astăzi, 30.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M_______ C_____ M_______ V____

Red. Jud. C.M./ Gref. MV./ 4 ex.10.04.2015