Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1176 A

Ședința publică de la 10 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE : R_____ M______ I______

Judecător : L_____ I_______ M_______

Grefier : D______ C________

Pe rol examinarea apelului în contencios administrativ și fiscal declarat de apelanta S.C. IT E_____ A______ în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCA I_______, împotriva sentinței civile nr.169 din data de 27.01.2015 a Judecătoriei Slobozia, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________, nr. xxxxxx/17.06.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantă av. P______ C_______, substituită de av. A______ C_______, lipsind intimatul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen, timbrat și motivat.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Apărătorul apelantei depune delegația de substituire și precizează că nu are excepții de invocat sau cereri de formulat.

Tribunalul, în temeiul art. 476(2) din Nodul Cod de Procedură Civilă, având în vedere că în apel nu s-au solicitat alte probe, față de caracterul devolutiv al apelului, se consideră lămurit asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept și acordă cuvântul pentru susțineri în apel.

Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului pentru motivele invocate în scris, casarea sentinței de fond și, rejudecând, să fie admisă plângerea formulată de petentă și să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Arată că instanța a reținut o altă situație de fapt decât cea constatată de inspectorii de muncă, consemnată în procesul verbal contestat și recunoscută de petentă. Societatea a fost sancționată pentru netransmiterea în format electronic, în termen legal, în REVISAL, a informațiilor privind pe G__________ S_____ M______, situație pe care instanța de fond a apreciat-o ca fiind nesinceră, deși fapta a fost recunoscută de petentă.

Referitor la pericolul social concret, solicită a se avea în vedere că netransmiterea informațiilor către REVISAL nu a afectat interesele salariatului, iar sub aspect socio-economic solicită a se avea în vedere situația financiară a firmei și implicațiile pe care plata unei amenzi în cuantum foarte mare, o poate destabiliza.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului în contencios administrativ de față:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 27.06.2014, petenta S.C. IT E_____ A______ S.R.L., înmatriculată la ORC sub nr.JXXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxxx, cu sediul în Țăndărei, ___________________, județul Ialomița și sediul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de avocat P______ C_______, cu sediul în municipiul Slobozia, _______________________________, parter, apartament 3, județul Ialomița, a contestat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx din 17.06.2014, întocmit de reprezentantul intimatului I____________ T_________ DE MUNCĂ IALOMIȚA, cu sediul în municipiul Slobozia, ___________________________________, nr.1A, județul Ialomița, solicitând admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

Soluționând cererea, prin sentința civilă nr.169 din data de 27.01.2015 Judecătoria Slobozia a respins plângerea contravențională formulată de petentă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxx, încheiat la data de 17.06.2014, de intimatul I____________ T_________ de Muncă al Județului Ialomița, petenta a fost sancționată contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravențiilor prevăzute de:

-art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011, cu modificările și completările ulterioare, fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de xxxxx lei;

-art. 16 alin. 3 din din Legea nr. 53/2003, republicată, fiind sancționată cu avertisment;

-art. 3 alin. 2 lit. b) și art. 4 alin. 3 din H.G. nr. 500/2011, cu modificările și completările ulterioare, fiind sancționată cu avertisment.

Prin plângerea formulată, petenta a solicitat admiterea acesteia și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertisment, pe motiv că sancțiunea ce i-a fost aplicată nu respectă principiul proporționalității prevăzut de O.G. nr.2/2001.

Având în vedere obiectul plângerii contravenționale, în continuare s-a procedat la analiza procesului verbal numai în ceea ce privește sancționarea petentei în baza art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la acest aspect, instanța a reținut că în cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxx, încheiat la data de 17.06.2014, s-a consemnat că, urmare efectuării unui control la punctul de lucru al petentei din localitatea Căzănești, au fost identificate la muncă 6 persoane, dintre care și numita G__________ S_____ M______, care a declarat că este în perioada de probă, că nu a semnat contract individual de muncă și nu a negociat salariul.

Se menționează în procesul verbal contestat că, la data de 03.06.2014, orele 16:29:53, s-a verificat baza de date organizată la nivelul Inspectoratului T_________ de Muncă Ialomița a aplicației REVISAL, constatându-se că pentru salariata identificată la muncă în data de 03.06.2014, G__________ S_____ M______, nu au fost transmise în REVISAL elementele contractului individual de muncă, aceasta nefigurând în registrul de evidență al salariaților.

S-a mai menționat în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și faptul că, la data de 11.06.2014, s-a prezentat la sediul Inspectoratului T_________ de Muncă Ialomița numita S_____ N_______, administrator la petentei, cu documentele solicitate petentei de intimat prin înștiințare, ocazie cu care a fost prezentat și contract individual de muncă semnat între petentă și numita G__________ S_____ M______, având numărul de înregistrare 17/02.06.2014.

Potrivit art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) se face după cum urmează:

a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a)—g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză; (...)”.

Din economia prevederilor O.G. nr. 2/ 2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție este prezumat a fi legal și temeinic, revenindu-i petentei sarcina dovedirii contrariului.

Astfel, procesul-verbal face dovada deplină asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei până la proba contrară ce incumbă petentei.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța de fond, analizând conținutul acestuia, a constatat că acesta întrunește condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/ 2001, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că petenta însăși a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, cu privire la fapta prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011, cu modificările și completările ulterioare, învederând că registrul general de evidență a salariaților a fost transmis intimatului, însă dintr-o eroare tehnică transmiterea a eșuat.

Relativ la individualizarea sancțiunii aplicate de către intimat, instanța a avut în vedere următoarele:

Art. 5 alin. 5 al O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

De asemenea, instanța de judecată, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, administrează probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Astfel, instanța a apreciat că sancțiunea aplicată de către intimat respectă principiul proporționalității cu fapta săvârșită.

Având în vedere atitudinea nesinceră a petentei, instanța consideră că aplicarea sancțiunii „avertismentului” nu este o măsură suficientă pentru restabilirea ordinii de drept și pentru atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare.

În acest sens, instanța a reținut că din fișa de identificare privind pe numita G__________ S_____ M______ (fila 39 din dosar), rezultă că numita G__________ S_____ M______ a declarat, la data de 03.06.2014, că prestează activitate la petentă în funcția de muncitor de la data de 02.06.2014, fiind în perioada de probă, fără a semna contract de muncă și fără a negocia salariul, lucrând cu normă întreagă, de 8 ore/zi, de la 08 la 16³⁰.

Astfel, dacă la data controlului contractul individual de muncă privind pe aceasta ar fi fost semnat, așa cum încearcă să acrediteze ideea petenta, nu ar fi existat niciun motiv ca numita G__________ S_____ M______ să nu menționeze acest lucru în declarația dată inspectorului de muncă, iar nu să precizeze că lucrează ca muncitor cu normă întreagă la petentă și că nu a semnat încă contractul și nu a negociat salariul.

Instanța a înlăturat declarațiile martorelor audiate în cauză, apreciind că acestea sunt subiective, având în vedere calitatea de angajate ale societății petente.

Instanța nu a putut primi nici afirmațiile martorei G__________ S_____ M______, în sensul că semnase anterior datei de 03.06.2014 niște hârtii, dar fără a ști ce a semnat. Dacă ar fi discutat cu reprezentanții petentei clauzele contractului, în vederea semnării acestuia, este imposibil ca martora să nu își fi adus aminte de clauza referitoare la salariul ce urmează a i se plăti pentru munca prestată, element esențial al contractului individual de muncă.

Or, așa cum a menționat martora G__________ S_____ M______ la 03.06.2014, în declarația dată inspectorilor din cadrul intimatei, convingerea instanței este aceea că la data efectuării controlului martora nu semnase contractul individual de muncă și nu negociase salariul.

În aceste condiții, este evident de ce nu a fost transmis registrul general de evidență a salariaților cu elementele contractului individual de muncă prevăzute de art. 3 alin. 2 lit. a) – g), cel târziu cu o zi lucrătoare anterioară începerii activității de către salariata G__________ S_____ M______, contrar termenului prevăzut de art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților.

Asemeni intimatului, și instanța a apreciat că neîndeplinirea de către angajator a obligației prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, echivalează cu primirea la muncă de persoane fără forme legale, faptă ce are dublu efect negativ: pe de o parte, angajatorul nu își achită obligațiile ce i-ar reveni către bugetul asigurărilor sociale de stat, prin plata salariilor fără a întocmi state de plată și fără a calcula și constitui contribuțiile datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar, pe de altă parte, angajatorul încalcă drepturile persoanei la asistență medicală, la protecție socială, etc., de care ar trebui să beneficieze în calitate de angajați.

Tot cu privire la individualizare, instanța a reținut că prin același proces verbal petenta a beneficiat de clemența legii, fiind sancționată pentru alte două fapte contravenționale constatate prin același proces verbal cu sancțiunea avertisment.

De asemenea, aspectul că ulterior datei controlului petenta a îndeplinit obligațiile legale, nu înlătură caracterul contravențional al faptei și nici nu face ca gradul de pericol social al faptei să fie mai redus.

Față de toate împrejurările de fapt și de drept, instanța de fond a apreciat că nu se impune ca petenta să beneficieze de clemența legii, petenta neconștientizând gravitatea faptei săvârșite, reținând că amenda în cuantumul aplicat de către intimat, respectiv xxxxx de lei este minimul prevăzut de lege pentru această faptă contravențională, fapt ce denotă gradul ridicat de pericol social al faptei, individualizat de legiuitor prin cuantumul sancțiunii prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat, a declarat apel petenta, solicitând admitere acestuia, schimbarea în tot a soluției pronunțate, în sensul admiterii plângerii contravenționale promovate și înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, instanța a reținut o altă situație de fapt decât cea constatată de inspectorii de muncă, consemnată în procesul verbal contestat și recunoscută de petentă. Societatea a fost sancționată pentru netransmiterea în format electronic, în termen legal, în REVISAL, a informațiilor privind pe G__________ S_____ M______, situație pe care instanța de fond a apreciat-o ca fiind nesinceră, deși fapta a fost recunoscută de petentă.

Referitor la pericolul social concret, solicită a se avea în vedere că netransmiterea informațiilor către REVISAL nu a afectat interesele salariatului, iar sub aspect socio-economic solicită a se avea în vedere situația financiară a firmei și implicațiile pe care plata unei amenzi în cuantum foarte mare, o poate destabiliza.

A mai arătat apelanta că a semnat contract individual de muncă cu numita G__________ S_____ M______, în data de 02.06.2014, iar aceasta și-a început activitatea la data de 03.06.2014, că a transmis registrul general de evidență a salariaților privind angajarea numitei G__________ S_____ M______ în termenul corespunzător și că reprezentantul legal al petentei nu a avut niciun moment intenția de a eluda aplicarea prevederilor legale, însă din cauza unei erori tehnice, transmiterea contractului în format electronic nu s-a finalizat.

Legal citat, intimatul a depus întâmpinare, arătând că, urmare efectuării controlului din data de 22.01.2013 având ca obiect identificarea și combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, s-a constatat că societatea petentă a primit la muncă o persoană (pe numita G__________ S_____ M______) fără încheierea contractului individual de muncă, conform art.16 alin.1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. Față de aceste aspecte au fost aplicate în mod corect prevederile art. 260 alin 1 lit. e, din Legea nr. 53/2003, având în vedere că neplata contribuțiilor și impozitelor și accesul la drepturile de asigurări sociale conduce pe de o parte la lipsa de venituri către bugetul consolidat al statului iar pe de altă parte persoanele care prestează muncă nedeclarată nu pot beneficia de nici una din formele de protecție socială prevăzute de lege.

Se mai arată că salariatul care muncește fără a avea încheiat contract de muncă nu dobândește vechime, nu beneficiază de asistență socială și nu are nici o protecție dată de legislația muncii iar statul pierde sume de bani care nu se încasează la bugetul de stat. Arată că pentru contravenția prevăzută de art. 260 alin 1 lit. e, din Legea nr. 53/2003 s-a aplicat amenda la limita minimă, petenta a fost sancționată la limita minimă prevăzută de lege, respectiv xxxxx lei.

Pe rolul Tribunalului Ialomița, cererea de apel a fost înregistrată la data de 28.10.2015.

Apelul a fost timbrat cu 20 lei, conform art. 19 din OG 80/2013.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Motivul de apel privind greșita apreciere a probelor și interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor privind individualizarea sancțiunii nu este fondat.

Art.7 din O.G. 2/2001 prevede posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului, chiar și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă și cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.

În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art.5 alin.5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție".

În speță se reține că sancțiunea contravențională a fost aplicată în limitele legale și dat fiind și modul de comitere a faptei contravenționale s-a apreciat în mod corect că nu se impunea înlocuirea amenzii cu avertisment.

Astfel, nu poate fi reținută apărarea apelantei că fapta este lipsită de pericol social iar atingerile aduse dreptului lucrătorului sunt minime, având în vedere atât limita minimă a amenzii prevăzută de actul normativ sancționator care prin cuantumul sporit denotă un pericol ridicat și exclude posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului dar și împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională.

Astfel, instanța are în vedere faptul că societatea angajatoare a depus la ITM contractul de muncă în aceeași zi cu cea a efectuării controlului, împrejurare care duce la concluzia că a fost depus tocmai pentru a înlătura răspunderea contravențională, în condițiile în care G__________ S_____ M______ a declarat la data efectuării controlului că nu a negociat și u a semnat nici un contract de muncă cu angajatoarea; dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, sus-numita nu avea de ce să declare contrariul.

Societatea angajatoare avea obligația de a o primi la munca pe numita G__________ S_____ M______ doar după ce i-a întocmit contract individual de munca, în formă scrisă și după ce a transmis acest contract, sub forma electronica la ITM Ialomița, cele două condiții fiind cumulative.

În lipsa transmiterii contractului de muncă, acesta nu are dată certă și nu poate fi opus terților, producând efecte numai între angajat și angajator.

Totodată, trebuie avut în vedere că prin abrogarea Legii nr.130/1999 privind unele masuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, nu mai existau obligațiile referitoare la înregistrarea fizică a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel că verificarea asupra modului cum angajatorul respectă prevederile privind încheierea și executarea contractelor de muncă se poate realiza numai având în vedere datele transmise de către fiecare angajator în registrul general de evidență a salariaților în format electronic, la inspectoratul teritorial de muncă.

Contractul individual de muncă trebuie transmis de către angajator anterior începerii activității de către fiecare salariat în parte, pentru a exista o evidență strictă, fidelă, cronologică a contractelor individuale de muncă, prevenindu-se astfel înregistrarea retroactiva a acestor contracte.

Tribunalul examinând așadar cauza sub toate aspectele invocate, constată că sentința apelată este legală și temeinică, prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, potrivit tuturor argumentelor de mai sus.

Neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă anularea ori modificarea sentinței, în temeiul dispozițiilor art.480 al.1 Noul Cod de procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondat acest apel, menținând hotărârea atacată.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct. 4 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 alin. 1 N.C.pr.civ. respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta S.C. IT E_____ A______ S.R.L., înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxxx, cu sediul în Țăndărei, ____________________, județul Ialomița și sediul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de avocat P______ C_______, cu sediul în municipiul Slobozia, ______________________, scara B, parter, apartament 3, județul Ialomița, împotriva sentinței civile nr. 169 din data de 27.01.2015 a Judecătoriei Slobozia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2015.

Președinte, R_____ M______ I______		Judecător, L_____ I_______ M_______
	Grefier, D______ C________

Red. IRM/Tehnored. CD/ 4 ex/ 29.12.2015

Judec. Fond AA/Judec. Slobozia