R O M Â N I A

TRIBUNALUL C___

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Cod operator de date cu caracter personal 3184

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIE CIVILA Nr. 57/R/2014

Ședința publică de la 15 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE E___ B_____

Judecător M_____ T_____

Judecător F_____ C______ J_____

Grefier Ani-Letiția C___

Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de către recurentul M_________ C___-N_____-DIRECTIA POLITIA LOCALA împotriva sentinței civile nr.xxxxx/2012 pronunțată de Judecătoria C___ N_____ privind și pe intimatul B____ A________ I___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , iar instanța constată că recursul este declarat in termenul legal , este motivat , se solicita judecarea cauzei in lipsa si reține cauza in pronunțare fata de actele de la dosar .

TRIBUNALUL

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.xxxxx/31.10.2012 pronunțată de Judecătoria C___ - N_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a admis plangerea formulata de petentul B____ A________ I___, impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei nr.xxxxx/484 intocmit in data de 28.08.2012 de intimatul M_________ C___-N_____-Directia Politia Locala și s-a dispus anularea procesului-verbal de contraventie nr.xxxxx/484/28.08.2012 si a amenzii aplicate, in cuantum de 200 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că petentului i-a fost aplicata amenda in cuantum de 200 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.10 lit.a din HCL nr.26/2010. Potrivit starii de fapt retinute, in data de 08.03.2012, ora 15.52, petentul a parcat autoturismul cu nr.de inmatriculare XXXXXXXX pe _________________________-N_____, pe domeniul public, ____________________ ca si loc de parcare cu plata, fara a avea tichet sau abonament de parcare valabil. Procesul-verbal de contraventie a fost intocmit in data de 28.08.2012, in lipsa petentului sau a vreunui martor semnatar.

Instanța de fond a mai reținut că potrivit prevederilor art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, descrierea locului în care a fost săvârșită fapta.

Instanța de fond a constatat că procesul-verbal nu a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale indicate mai sus, întrucât agentul constatator nu a indicat în concret locul săvârșirii faptei, menționând în cuprinsul procesului-verbal doar ____________________________________> Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs M_________ C___-N_____ solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței cu consecința respingerii plângerii contravenționale, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală si netemeinică.

În motivarea recursului s-a afirmat că susținerea potrivit căreia procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu precizează numărul de imobil al locului de parcare cu plată unde s-a constatat staționarea autoturismului petentului, menționând în mod generic că este vorba de ___________________________. C___-N_____, aspect pentru care se impune anularea acestuia, contravine Deciziei nr. XXII din 19 martie 2007, publicată în M. Of. nr. 833/ 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în examinarea recursului în interesul legii declarat de Procurorul General, a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".

S-a considerat că, în raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune că în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea acelui act.

Analizând situația de fapt expusă, prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, recurentul a apreciat că nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin 1 din O.G.2/2001 nu este sancționată în mod expres cu nulitatea procesului-verbal, nefiind menționată între cauzele de nulitate ce pot fi invocate de instanță din oficiu potrivit prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, în realitate, fiind vorba despre o nulitate relativă. Nerespectarea dispozițiilor legale arătate, pot atrage anularea actului de constatare numai în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Or, din cuprinsul procesului verbal contestat nu lipsește „descrierea faptei săvîrșite" iar intimatul nu a dovedit existența unei vătămări rezultând din modul în care a fost descrisă fapta.

Recurentul a mai afirmat că lipsa din cuprinsul procesului verbal a numărului administrativ al imobilului unde a fost săvârșită fapta nu este în măsură să atragă anularea acestuia raportat la prevederile HCL nr. 26/2010 care sancționează staționarea fără tichet sau abonament de parcare valabil pe domeniul public al mun. C___-N_____, într-o locație amenajată ca parcare cu plată, indiferent numărul administrativ al imobilului unde autoturismul era parcat

În acest context, s-a amintit că doctrina a subliniat faptul că "o descriere succintă a faptei este suficientă, cu condiția să o poată identifica suficient de precis" (O. P_____, R. C______ - O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, comentată și adnotată, ed. Sfera Juridică, C___-N_____, 2006, p. 125).

Recurentul a învederat faptul că parcarea este regulamentară dacă, conducătorul auto, la parcare, afișează pe bord, în interiorul autovehiculului, vizibil din exterior, tichetul valid, potrivit instrucțiunilor înscrise pe el sau abonamentul de parcare.

Totodată, a subliniat faptul că intimatul a recunoscut prin plângerea formulată că a staționat într-o parcare publică fără a deține tichet sau abonament de parcare valabil, argumentele invocate de aceasta în apărare, referitoare la faptul că aparatul de taxare nu era funcțional la acel moment, nefiind în măsură să dovedească netemeinicia procesului verbal, de vreme ce, taxa de parcare poate fi achitată în mai multe modalități alternative prevăzute la art. 9 din HCL nr. 26/ 2010: tichete de parcare răzuibile procurate din rețeaua de distribuție semnalizată; tichete de parcare eliberate de aparatele de taxare automată (PCM), respectiv, abonamente și cip-carduri eliberate de Serviciul Public de Interes Local pentru administrarea parcărilor.

De asemenea, a susținut că agentul constatator a constatat fapta prin propriile simțuri, menționând în procesul-verbal faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, proprietatea intimatului, staționa la momentul controlului pe _________________________. C___ – N_____, amenajat ca loc de parcare cu plată, fără a avea afișat vreun tichet/abonament de parcare valabil..

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin procesul verbal contestat, intimatul a fost sancționată pentru contravenția prevăzută de art.10 lit. a din HCL 26/2010, reținându-se că la data controlului, respectiv 08.03.2012, orele 15:52 a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil pe domeniul public aparținând municipiului C___-N_____, ______________________________ loc de parcare cu plată.

După cum se poate observa, în cuprinsul procesului verbal nu apare locul staționării, element esențial pentru a se stabili dacă parcarea a avut loc pe domeniul public al municipiului C___-N_____.

Din prevederile art. 16 ale OG 2/2001 rezultă că printre elementele pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de contravenție este si descrierea faptei cu indicarea si a locului în care a fost săvârșită.

În prezenta cauză, determinarea cu certitudine a locului de staționare reprezintă o caracteristică esențială a faptei și afectează încadrarea juridică, iar imposibilitatea determinării acestora pe baza descrierii faptei din cuprinsul procesului verbal constituie un caz de nulitate absolută și expresă, prevăzută de art. 17 din Ordonanță.

Dată fiind nelegalitatea procesului verbal analizat, nu se mai impune a se proceda la verificarea temeiniciei faptelor descrise, aceasta fiind nerelevantă în contextul dat.

Pentru aceste aspecte, tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este una legală și temeinică, astfel că, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 și art. 3041 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea ca nefondată a recursului.

În temeiul art. 316 raportat la art. 298 și art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de către recurentul M_________ C___-N_____, cu sediul în mun. C___-N_____, __________________-3, jud. C___ împotriva sentinței civile nr.xxxxx/31.10.2012 pronunțată de Judecătoria C___ - N_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, pe care o menține în totul.

Irevocabilă.

Pronuntata în sedinta publica, azi 15 ianuarie 2014.

Red.F.C.J.Tehnored.V.A.M.

2 ex./30.04.2014