ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_____

Dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

Ședința publică din data de 04.11.2015

PREȘEDINTE – R_____ R___

GREFIER - D______ B_______

Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut pe fond în ședința publică din data de 26.10.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în baza dispozițiilor art.396 alin.1 N.C.p.c., a amânat pronunțarea pentru data de azi, 04.11.2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, față de actele și lucrările de la dosar, a pronunțat prezenta sentință civilă.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.08.2015 sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXXX, petenta __________________, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că a fost sancționată în mod greșit pentru această contravenție, întrucât la data menționată în cuprinsul actului constatator, autovehiculul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX nu se mai afla în folosința sa, fiind înstrăinat numitului N___ A________ I____, prin contractul de vânzare din data de 17.05.2013. A precizat că prin transmiterea dreptului de proprietate, s-a transmis și dreptul de folosință asupra autoturismului în favoarea noului proprietar, care avea obligația deținerii unei roviniete valabile.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 și 32 alin. (3) din OG nr. 2/2001, art. 1 alin. (1) lit. b), art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, art. 11 alin. (4) din OUG nr. 195/2002, art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordinul MAI 1501/2006, art. 115 din Legea nr. 85/2014.

Plângerea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 115 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (fostul art. 77 din Legea nr. 85/2006).

În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar, în copie, înscrisuri( f. 6-10).

Prin serviciul Registratură al instanței, la data de 30.09.2015 ( f. 14), intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată. A arătat că în data de 08.03.2015, pe A1 km 70+460 m, pe raza localității P_______, jud. Dâmbovița, vehiculul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, fiind întocmit procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015, cu respectarea dispozițiilor legale. A mai arătat că săvârșirea contravenției a fost constatată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de M.A.I. – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) din OG nr. 15/2002.

În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Ordinul MTI nr. 769/2010.

În dovedire, au fost depuse confimarea de primire a procesului verbal de constatare a contravenției, autorizație de control, planșe foto( f. 16-19).

Sub aspectul probatoriului, instanta a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, considerând-o admisibilă și concludentă conform art. 255 alin.1 C.pr.civ.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015 întocmit de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petenta a fost sancționată contravențional, în baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

S-a reținut prin procesul verbal că în data de 08.03.2015, pe A1 km 70+460 m, pe raza localității P_______, jud. Dâmbovița, vehiculul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, menționându-se că, potrivit prev. art. 9 alin. 2 O.G. nr. 15/2002, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Constatând, în baza art. 34 alin. 1 teza I din O.G. nr. 2/2001, că plângerea a fost introdusă în termen, instanța reține că procesul-verbal a fost legal întocmit, cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității prin art. 17 din același act normativ. Astfel, procesul-verbal în cauză cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice contraveniente, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

Asupra temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut că societatea petentă a încălcat prevederile art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, care stabilesc că fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

Sub acest aspect, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de legalitate și temeinicie cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecință incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia.

Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține faptul că societatea petentă a contestat contravenția reținută în sarcina sa, invocând în apărare faptul că aceasta a înstrăinat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX la data de 17.05.2013, către numitul N___ A________ I____, conform facturii nr. xxxxxxx/17.05.2013 (f. 8), iar la data comiterii faptei, 08.03.2015, autovehiculul nu era utilizat de către petentă, fiind deja predat către cumpărător.

Instanța reține că, potrivit art. 7 din OG nr.15/2002 – în forma în vigoare la momentul săvârșirii contraventiei, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Potrivit art. 1 alin. 1 lit. b) din OG 15/2002, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

În cauză, la data săvârșirii faptei, respectiv 08.03.2015, petenta era înscrisă în certificatul de înmatriculare al autoturismului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, fiind regăsită în baza de date în calitate de utilizator în sensul legii, potrivit rezultatului interogării evidențiat în planșele foto (f. 18-19).

Procesul-verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR S.A.

Prin urmare, agentul constatator a procedat în mod corect la sancționarea petentei, întrucât societatea petentă era menționată în bazele de date, aceasta având astfel calitatea de utilizator în sensul dispozițiilor art. 1 alin.1 lit. b din OG 15/2002.

Referitor la persoana care avea obligația achitării rovinietei se constată că această obligație incumbă, conform prevederilor art. 1 alin.1 lit.b si art. 7 din OG nr.15/2002, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau, după caz, pot folosi în mod legal vehicule înmatriculate in România. Autoturismul surprins că ar fi circulat fără a deține rovinietă valabilă este înmatriculat pe numele petentei. În aceste condiții, se observă că art.7 din OG nr.15/2002 stabilește calitatea de subiect activ al contravenției prevăzute de art.8, or, de vreme ce petenta era menționată în certificatul de înmatriculare în calitate de proprietar, aceasta avea și obligația respectării prevederilor instituite de OG nr.15/2002, în caz contrar urmând a suporta sancțiunile legale.

Petenta invocă faptul că nu se poate reține o culpă în sarcina sa în condițiile în care obligația de a solicita autorității competente transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului aparține cumpărătorului, în calitate de nou proprietar.

Cu privire la aceste apărări, instanța constată că, într-adevăr, potrivit art. 11 alin. (4) din OUG nr. 195/2002, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Pe de altă parte, legea stabilește și în sarcina fostului proprietar anumite obligații. Astfel, potrivit art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul Nr. 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane. Instanța nu poate reține apărarea petentei potrivit căreia acest articol nu poate fi interpretat decât în lumina art. 8 alin. (1) lit. a) din același ordin, unde se arată că transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează, printre altele, în baza cererii noului proprietar. Astfel, art. 8 alin. (1) lit. a) se referă la transcrierea finală a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, în urma căreia va fi eliberat certificatul de înmatriculare pe numele noului proprietar, pe când art. 24 alin. (2) lit. d) din actul normativ menționat se referă la obligația foștilor proprietari de a solicita radierea din circulație, ce va avea ca efect inserarea în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor -Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor a unei notificări a faptului că vehiculul respectiv a fost înstrăinat, înstrăinarea devenindu-i astfel opozabilă. În urma respectării acestei din urmă obligații de către fostul proprietar, autoritățile vor avea posibilitatea de a urmări și respectarea de către noul proprietar a obligației sale prevăzute de 11 alin. (4) din OUG nr. 195/2002 de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului și de lua măsurile ce se impun în caz de nerespectare.

Astfel, proprietarul anterior al vehiculului înstrăinat are obligația și posibilitatea de a se adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor în a cărui evidență se află înmatriculat vehiculul, pentru a solicita efectuarea mențiunilor de înstrăinare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, prezentând în acest sens documente justificative, chiar dacă această înscriere în baza de date nu este echivalentă cu o transcriere efectivă, ce se va face numai la cererea noului proprietar.

În acest timp, după îndeplinirea de către fostul proprietar a obligației sale de a solicita radierea din circulație și de a aduce la cunoștința autorităților competente modificarea situației juridice a autoturismului, fiind efectuată această mențiune în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, se va putea reține ca fiind opozabilă această nouă situație juridică atât autorităților, cât și intimatei CNADNR S.A. D___ în cazul respectării acestei obligații, fostul proprietar poate susține că a îndeplinit toate formalitățile necesare în vederea transcrierii dreptului de proprietate și că nu i se poate reține nicio culpă în privința faptului că figurează în continuare în certificatul de înmatriculare ca și proprietar.

Având în vedere aceste aspecte, securitatea raporturilor juridice dintre autorități și deținătorii de vehicule privind achitarea taxelor și impozitelor ar fi afectată dacă fostul proprietar ar fi scutit de această obligație prevăzută de art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul Nr. 1501/2006 întrucât efectuarea mențiunii transmiterii dreptului de proprietate și actualizarea situației juridice a vehiculului ar fi lăsată exclusiv la dispoziția noului proprietar, fără ca autoritățile să aibă vreo posibilitate de a verifica îndeplinirea obligațiilor de către acesta din urmă în cele 30 de zile pe care le are la dispoziție.

Astfel, este evident că aplicarea dispozițiilor sancționatoare în materie contravențională trebuie să se fundamenteze pe premise ce au la bază securitatea raporturilor juridice, aceasta implicând și opozabilitatea față de terți a drepturilor si obligațiilor derivând din acestea.

Apoi, câtă vreme este incontestabil că de calitatea de proprietar al unui autovehicul sunt legate mai multe obligații legale, cum sunt și cele privind achitarea taxelor și impozitelor, este evident că fostul proprietar are interesul să depună diligențele necesare pentru a se asigura că au fost operate toate mențiunile privind modificarea situației juridice a autovehiculului.

Astfel, așa cum a solicitat Direcției Fiscale B_____ radierea autoturismului în cauză din evidențele fiscale privind bunurile impozabile, tot astfel, petenta trebuia să depună diligențele necesare și să solicite și radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data transmiterii dreptului de proprietate, pentru a fi efectuate mențiunile privind înstrăinarea și în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

Or, la data de 08.03.2015, când a fost săvârșită contravenția, radierea din circulație nu era solicitată, și, ca atare, nici situația transmiterii dreptului de proprietate nu era menționată în evidențele autorităților competente, deși, potrivit art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006, această solicitare trebuia efectuată în termen de 30 de zile de la data transmiterii dreptului de proprietate.

Ca atare, începând cu data de 17.05.2013, petenta trebuia să demareze procedurile necesare radierii autovehiculului înmatriculat încă pe numele său, lucru pe care nu l-a făcut, ea figurând în continuare în baza de date a autorităților și în certificatul de înmatriculare.

În contextul celor mai sus expuse, instanța retine că petenta nu și-a îndeplinit obligația de a se conforma prevederilor legale în ce privește efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, pentru opozabilitate, astfel că aceasta urmează să suporte toate consecințele care decurg din această pasivitate a sa.

Reținând lipsa unor diligențe proprii ale petentei de radiere a autoturismului de pe numele său, calitatea de utilizator, în sensul prevederilor art. 7 și art. 1 alin.1 lit. b din OG 15/2002, revine acesteia și, în consecință, și obligația de a achita rovinieta. În aceste condiții, intimata CNADNR S.A a procedat în mod legal la sancționarea petentei, cu respectarea dispozițiilor din OG 15/2002, nefiindu-i opozabilă înstrăinarea vehiculului în lipsa acestei mențiuni din baza de date.

În raport de toate aceste considerente, instanța nu poate reține că procesul-verbal este lovit de nulitate, astfel cum susține petenta.

În aceste circumstanțe, petenta are la dispoziție alte căi legale, inclusiv cea a unei acțiuni în justiție, prin care să oblige pe noul proprietar al autovehiculului să efectueze demersuri pentru a transcrie autoturismul pe numele său și chiar să solicite despăgubiri de la acesta în condițiile legii pentru prejudiciile suferite.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta S.C. P____ R____ S.R.L., în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, împotriva procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. P____ R____ S.R.L., cu sediul în mun. B_____, ___________________. 6, jud. B_____ și sediul procesual ales la Cabinet Avocat T_____ B_____, în mun. B_____, _________________, jud. B_____, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, _________________. 401 A, ca neîntemeiată.

Menține procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015 întocmit de intimat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, declarație de apel care se depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R___ R_____ D______ B_______

Red./Dact.-R.R.-26.11.2015/4 ex.

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. P____ R____ S.R.L., cu sediul în mun. B_____, ___________________. 6, jud. B_____ și sediul procesual ales la Cabinet Avocat T_____ B_____, în mun. B_____, _________________, jud. B_____, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, _________________. 401 A, ca neîntemeiată.

Menține procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/27.07.2015 întocmit de intimat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, declarație de apel care se depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.11.2015.

PREȘEDINTE